Page 1 - Calauza_1992_123
P. 1

*********¥**¥ ¥¥¥¥* 9 J t* ¥¥¥ ¥ ¥ «
                                                                                                                                     V i a t e    <UX<M
                                                                                                                                 î   Sc  zvoneşte  din  ce  în   cea
                                                                                                                                 ♦  mai  intens  că  unii  reprezen-jî
                                                                                                                                 î tanţi  ai  partidelor  de  opozi-ji
                                                                                                                                 î ţie  din  Deva  ajunşi  în  func-*
                                                                                                                                 î  ţii  adm inistrative  —  fac  to t2
                                                                                                                                 î ce  pot  prin  politica  anfi-popu-!*
                                                                                                                                 î  Iară  şi  dictatorială  pe  care  o"
                                                                                                                                 î  practică  spre  a  îndepărta  e-
                                                                               '                                                 î   lectoratul  de  partidele  de  o-
                                                                                                                                 î  poziţie...  din  caro  fac  parte,
                                                                                                                                 î  O  fi  vorba  de  rea  voinţă,  de
        |    SăptăimnaJ  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor  j ANUL  III  •   NR.  123  •  1992  |  4  pagini  10  lei  + nepricepere  sau  de...  trădare...
                                                                                                                                 ****************** **************
        W A S V S W A V W .W W W A V .m W A W V   W .V .'A W .W V .W .W J '.V .V V A V .W .V .’.V .W A IW
           Este  Grupul  Satanic  „METALICA"            Numărul  membrilor  activi  —  99.
                                                        Jurăm înt  dur,  foarte  secret.
                                                        Orele  de  manifestare  în  mijlocul  nopţii  —
               din  Deva,  un  grup  terorist?        0,00—1,00.
                                                        Cine  trădează  interesele   grupului   satanic
              Din  surse  ale  lumii  intorlope  aflăm  că  în  moare  de  moarte  violentă.
           Deva  s-a  constituit  grupul  satanic  secret  ME­  Antrenam ente  dure  de  karate   do  şi  lupte
           TALICA.  Tunşi  într-un  fel  anume  —  tinerii  au  corp  la  corp,  apărare  şi  atac,  semimilitare.  Sparg
           însemne  speciale  —  tricouri  cu  chipul  diavo­  cu  laturile  palmelor  băncile,  coşurile  din  be­
           lului  pe  spate  şi  piept.  Practică  gesturi  ritua­  ton,  rup  butuci.  Deocamdată  ştim  doar  trei  din­
           lice  păgîne  proprii  grupurilor  satanice.  Terenul  tre  obiectivele  urm ărite  de  grupul  satanic  ME­
           de  acţiune  —  parcul  cetăţii  şi  stîncile  cetăţii  TALICA.  Deloc  civile  şi  deloc  paşnice.  Feriţi
           Deva.                                      din  calea  Grupului  METALICA!
              Locuri  secrete  de  antrenam ent,  luptă  şi  tăi­  Am  dori  să  le  publicăm  jurăm întul.  Aştep­
           nuire  —  9.                               tăm  textul.  Promitem  discreţie  absolută !
          ,-V .V .V A W .V ,V .V ,W .V A V /.S   '.-.V .V .V .-.V .V ,
                                       INTERVIU LA PARIS CU DOAMNA MONICA LOVI NESCU
        I  Trenul  Morţii!
                                             „ A m   î n ţ e l e s   c â   a v e ţ i   c i t i t o r i
        |    Acum  două  săptămîui,   pe
           linia  ferată  a  gării  din  Ha­            f o a r t e   b u n i . .
        S ţeg,  la  miezul  nopţii  a  murit
         in  îm prejurări  misterioase  nu­  (Continuare  din  numerele  116.  eram  latini  şi  represiunea  a  fost
        I mitul  Muntean  Ioan  din  Ba-  117,  118,  119,  120,  121,  122)  mai  m are  decît  în  celelalte  ţări
         lomir.  A  fost  tăiat  în  două   M ariana  Pândaru :   Faţă   de   vecine".  în  afară  de  groaznica
        I de  tren  !                  celelalte   popoare  vecine,   cum   experienţă  de  la  Piteşti,   care
        |      SORIN  ANDRONACHE       sîntem  noi ?                 este  fără  exemplu  în  restul  Eu­
                                        M onita  Lovinescu :   Celelalte  ropei,  n-am  prea  făcut  caz  de
                                       popoare  au  făcut  o  dizidenţă  şi   nimic  altceva.   Dar  dacă  citim
                                       au  avut  o  rezistenţă  foarte  se­  şi  ceea  ce  s-a  întimplat  în  cele­
                                       rioasă.  Dacă  Ungaria  stă  mai  bi­  lalte  ţări  în  acea  perioadă,  ne
              lege  pentru             ne  decît  noi  este   pentru  că  a   dăm  seama  că  peste  tot  s-au  fo­  —  Nu.  Nu  mă  priviţi  aşa.  Nu  sini  eu  Cea  întoarsă  din­
                                                                     losit  aceleaşi  metode.
                                       făcut  o  revoluţie  mult  mai  de­
                                       vreme  decît  noi,  în  1956,  după   M.P. :  Doamna  Monica  I.ovi-   tre  morţi....  slrigoaiea...
                 anularea              caic  totuşi,  s-au  schimbat  anu­  nescu,  am  ajuns  la  sfîr.şitul  In­
                                       mite  lucruri.  în  Ceho-Slovacia  a
                                                                     terviului;  de  aceea,  vă  rog  să
                                                                     dresaţi  cîteva  cuvinte  cititorilor
                                       fost  Carta  '77  şi  intelectualitatea   ziarului  „Călăuza".  Devenii  despre  piaţa  lor
                                                            Polonia
                                       a  rezistat  persecuţiilor.
        ! prohibiţiei  sexului!        a  avut  „Solidaritatea".  La  noi  în   înţeles  că  aveţi  cititori   foarte   (Urmare  din  numărul  122)  catarii  cu  ferestre  spre  stradă,
                                                                       M.L. :  Din  cîte  mi-aţi  spus,  am
                                       ţară  a  existat  la  începutul  in­
        \   Daniele  arc  suflet  de  aur.  \   staurării  comunismului  o  rezis­  buni  pentru  că  sinteţi  una   din   CORNEL  MIHAIESUU,   avo­  în  schimb,  in  piaţa  din  Deva  se
                                                                                                                                 produce  zgomot  în  cursul  nop­
        ţ  Probabil  şi   sexul  ci  nu  c  ţ   tenţă  cum  n-a  existat  în  nici-   publicaţiile  care  şi-a  sporit,  trep­  cat  :  Pieţele  îşi  au  zgomotele  lor   ţii,  cînd  unii  beţivi  mişună  pe­
        1  dccit  tot  din  aur.   Acceptă  l   una  din  ţările  din  Est.  Asta  pen­  tat,  numărul  cititorilor.   Doresc   specifice.   într-un  fel  au  greşit   nei,  cîntă,  se  iau  la  harţă,   sau
                                                                               ca  numărul  lor
                                                                     de  aceea,
                                                                                               să
        J  să-mi  spună  citcva  „pasaje",  )   tru  că  am  fost  foarte  bravi  şi  am           proiectanţii,  care  au   prevăzut   cînd  unii  comercianţi  vin   cu
        )  cum  le  numeşte  ca  din  via-  \   avut  munţii  unde  s-a  refugiat  a-   crească  şi  mai  mult,  iar  dumnea­  blocuri  în  imediata  vecinătate  a   noaptea  în  cap  şi  tîrăsc   prin
                                                                     voastră  personal  a  le  da  toate
        1  ţă.  Arc  o  predilecţie  specia-  i   ceastă  rezistenţă.  Păcat  că  nu  se   motivele  ca,  citindu-vă,  să  devi­  pieţei,  care,  în  mod  firesc,  tre­  pieţe  mesele.  Propun  să  fie  în­
        !  la  pentru  viaţa  ci   sexuală.  !   insistă  îndeajuns  asupra  acestei   nă  responsabili.  buia  să  aibă  un  larg  spaţiu  li­  chisă  piaţa  şi  să  fie  organizată
        1  De  copil  n-a  fost  interesată  )  rezistenţe,  pentru  că  am  putea                 ber  de  jur-îm prejur,  cu  parcări
                                       să  ne  mîndrim  cu  ea.  însă  cu      (Sfîrşit)                                         pază  de  noapte.
                                                                                                                                   CONSTANTIN  ŞERBAN,  pen­
                                                                                                   mari.  Vînzătorii
                                                                                                                             au
                                                                                                                   din  pieţe
        j  Intîmplări  de  la          ce  a  urm at  mai  departe,  se  gă­    A  consemnat       dreptul  să-şi  facă  reclamă  m ăr­  sionar :   Cu  excepţia  celor  cu
                                       seşte  motivaţia  că  „ruşii  au  vrut
        ! casa au dama                 să  ne  distrugă  pe  noi  pentru  că  MARIANA  PANDAltU    furilor :  unul  cîntâ  din  fluier,  al­  casete  (gălăgioşii),  restul  vânză­
                                                                                                   tul  agită  tălăngi,  chiar  .şi  cei  cu
                                                                                                                                 torilor  din  ţarc  îşi  văd  de  trea­
                                                                                                                                             învălmăşeala
                                                                                                                                                          din
                                                                                                   produse  agricole  te  întîmpină  cu
                                                                                                                                 bă  liniştiţi.
                                                                                     I
                                                                       T
                                                                                   I
                                                                               î
                                                D I L E M A
                                                                    P
                                                                         Â
                                                                  A
                                                               S
                                                                            M
                                                                                 N
                                                                                                                             în
                                                                                                   „ia  fasolea,  neam ule!",  iar
        ţ  de  părţi  anume  din   corpul  )   Un  vechi  cititor  al  nostru,  dl  GHEOIIGIIE  VASII.E  din  Hu­  unele  pieţe  se  transm it  muzică
        t  ci.  Credea  că  băieţii  şi  băr-  l   nedoara,  str.  22  Decembrie,  nr.  1,  bloc  C.M.-4,  ap.  66,  telefon   şi  anunţuri  la  microfon.   Dar   Opinii  consemnate  dc
        }  baţii  sint  atraşi  doar  de  faţa  }   13432  —  doreşte  să  preia,  pe  perioada  vacanţei  un  copil  din  Ba­  aceste  zgomote  sînt  fleacuri  fa­  lOACIIIM  LAZAR
        1  ei  deosebit  da   albă  şi  plă-  "■   sarabia  —  dar  nu  ştie  cui  să  se  adreseze.  Rugăm  să  fie  contac­  ţă  de  cele  pe  care  le  îndură  lo­
        l  cută  la  privit,  „dulce"  cum   tat  —  iar  cînd  va  prelua  copilul,  dorim  să  fim  de  faţă...                   (Continuare  în  pag.  a  2-a)
        i  e  mierea  de  salcîm  —  cum  îi
        )  spusese  unchiul  ei,  tractoris-   CRIMINALI  LA  CUMPĂNA
        l  tul.  De  la  unchiul  ăsta  trac-                                    PRĂFUIT,  ILIE  MATEI  PLÎNGEA ...
        )  torist  i  s-a  tras   „feminita-  I   DINTRE  ANI  (IV)
        I  tea",  cum  numeşte  ea  astăzi  •                          înainte  ca  să  vină  Ia  Timişoa­  judeţ  pe  care  a  ţinut-o   în   lor !),  piuă  în  ultima  zi  a  plecă­
        ţ  aplecarea  către   sex.   El  a                           ra  ca  prim-secrctar  al  Judeţc-   mîini,  vrednicul  gospodar-bănă-   rii  sale  la  Bucureşti,  unde  fu­
        t  purtat-o  prim ul  către  o  şiră                         nei  dc  partid,  Ilie  Matei  —  im­  ţean  get-beget  care  a  fost  Mihai   sese  „uns"  ca  secretar  al  fostu­
        J  de  paie  de  pe  tarlalele  col-   Otrăvit               plicat  în  procesul  „Iotului  de  la   Telescu,  apoi  fotograful   amator  lui  c.c.  cu  probleme  de  propa­
        )  hazului...                                                Timişoara"  şi,  acum,  pus  în  li­                        gandă.  In  care  era,   s-o  recu­
        )   Oftează  şi  bea  un  w hisky   cu  mătrăgună            bertate  —  fusese  tot  „prim",  dar                       noaştem  specialist,  dovadă  şi  de­
         mic.  Şi  ea  este  de  acord  cu                           la  Caraş-Severin.   I  se  dusese   Acasă  la fostul său   poziţiile  sale  din   îndelungatul
          legalizarea  prostituţiei.  Chiar                          vestea  —  dirijată,  sau  nu   din                         proces  început  la  Timişoara   şi
                                        Grigore  repeta  obsedant  că  în
         spune :   „Ce  prostie,  dom’le,   seara  aceea  nu  fusese  acasă.  E-   culisele  politice,  că  este  un  anti-   şef  de  cabinet  term inat  pe  malurile  Dîmbovi­
         să-l  privezi  pe  om  de  una                              bănăţan  convins  şi  că  „va  face                         ţei.
         dintre  cele  mai  uriaşa  plă­  lena  Proca  a  declarat  totuşi,  în-   el  ordine  în  şpaisurile  (cămară             Unul  dintre  oamenii  (din  um­
         ceri  pc  care  le  poate  avea !   tr-un  tirziu,  că  soţii  Ianoş,  în   —  n.n.)  îmbuibaţilor  dc  bănă­           bră)  care  l-au  cunoscut  foarte
                                       seara  aceea  erau  bine
                                                            dispuşi,
         Unde  s-a  mai  pomenit  aşa                                ţeni".  S-o  fi  ţinut  sau  nu  s-o  fi   Petre  Dănieă  şi,  după  el,  diplo­  bine,   în  strictă   intimitate,   a
         ceva  decît  în  România ?“...  cîntau  şi  dansau  ca  în  tinereţe   ţinut  de  cuvînt,  cine  mai  poate   matul  Cornel  Pacoste,  nea  Ilie   fost...  fostul  său  şef  de  cabinet,
                                       la  o  nuntă.  Confruntat  cu  Elena
           N-o  contrazic  pentru   sim­  Proca,  Grigore  a  recunoscut  că   şti  la  ora  aceasta  a  incertitudi­  n-a  fost  iubit  de  oameni.  Prin-
         plul  m otiv  că  nu  prea   am   în  seara  respectivă  se  întorsese   nilor  politice.   Nici  nu  mai  are   tr-un  stil  dur,  neacceptînd  dia­  NICOLAE  PÎRVU
         argumente.  Prefer  să  o  pri­  din  sat,  servise  masa  împreună   vreo  importanţă  faptul   acesta.   logul  Ilie  Matei  a  stîrnit  repul­
         vesc  în  tim p  ce  ca  vorbeş­  cu  tatăl,  mama  lui  şi  cu  Elena.   Cert  este  că,  aflat  la  cîrma  unui  sia  bănăţenilor  (şi  nu  numai  a  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
         te...                         Proca,  că  masa  fusese  veselă  şi.   'A , ., . , . v z w  , v v . , . v . ,. v . v . Y . v . '. w  « -. w  . v . , . v r . v , v , v '. '. v . - . v , v . v . v , v . v . - . v . v . v , v . v . v . v . v . - . v . v
           „Ştii,  cam  aşa  aş   începe   eă  Elena  Proca  se  dusese  pe  în­
         legea  aia  prin  care  se  anu­  serat  şi  mai  adusese  un  canceu           Strigoaica  părăseşte  cavoul  si  se întoarce  acasă  (II)
         lează  prohibiţia  sexului:  „In   de  vin.  Ofiţerii  de  poliţie  au  luat
         România,  orice  om  este  stă-   din  nou  la  cercetat  toate  datele.
         pînul  absolut  al  sexului  său   S-a  stat  din  nou  de  vorbă  cu  ve--  Asistam  neputincioasă  la  propria-mi  inmormintare
         şi  pentru  a.  întîmpina   pro-
                                                     DAVID  RUSU
          (Continuare  în  pag.  a  2-a)                               împodobită   cu  salba  de  aur   poţi  fi  atît  de  crud  cu  Ileana   mii,  întoarce-te   la  el...  Asta-Î
                                         (Continuare  în  pag.  a  2-a)  la  gît,  gătită  mireasă,  urma  să   mea  şi  cu  mine...  Fă  o  minune   nunta  pe  care  rni-ai  promis-o ?
                                                                     plec  pe  lumea  cealaltă,  fără  voia   şi  învie  pe  fata  mea,  ia-mă  pe   Te  rog  să  te  întorci  la  mine  şi
                                                                     mea.                          mine  în  locul  acestui  suflet   de   Ia  logodnicul  tău...
                                                                       Pe  rînd,  în  biserică,  se  perin­  copil.  Iartă-m ă  Doamne,  dar  n-o   Pleoapele  mai  slăbiseră  un  pic
                                      niîne ?  M ilitarii  mei  mă  pre­  dară  pe  lingă  coşciugul  meu  —   să  pot  îndura  moartea  atît   de   din  strînsoare,  întrezăream  puţin
                                      sează  s-o  păstrăm   în   sfera   rude,  prieteni,  logodnicul.   îşi   crudă  a  fetei  mele...  Ileana,  fata   lumea  din  jur.  în  colţul  ochilor
                                      rusească  dc  influenţă...     luau  răm as  bun  de  la  mine.  Unii   mea,  nu  pleca  fără  mine...,  mi­  lacrimile  se  prelingeau  ca  două
                                        —  Dragă  Elţîn,  nu  mă  pol   lăcrimau,  alţii  erau  doar  trişti.   reasa  mea,  sufletul  meu,  nu  mă
                                      pronunţa  încă.  Să  vedem  ce   Nu  prea  aveam  duşmani,  sufle­  lăsa  singură,  toţi  prietenii   tăi   boabe  de  m ărgăritare,   aproape
                                                                                                                                 invizibile  pentru  cei  din  jur,  ca­
                                      poziţii  obţine   C.I.A.   acolo   tul  nu-mi  era  încă  negru  de  pă­  din  copilărie  sînt  aici  la  căpă-   re  erau  convinşi  că  sînt  moartă.
                                      prin...  în  cîtcva  săptăm ini  pot   catele  vieţii.  Se  apropie  şi  ma­  tîiul  tău,  e  şi  Ionel,  „ginerică  al   Asistam  neputincioasă  la   pro­
                                      să-ţi  dau  un  răspuns.   Pînă   ma,  care  îngenunche  şi  se  ruga   tău",  cum  îţi  plăcea  să-i  spui...   pria-mi  inmormîntare...
                                      atunci,  însă,  socotiţi-o   de-a
            (BORIS  ELTÎN) :          voastră,  aşa  cum  a  fost  din-   cu  mîinile  îm preunate  spre  cer   E-mbrăcat  mamă  în  costum   de
            {GEORGE  BU ŞII):         totdeauna.,.                   şi  spre  icoanele  lum inate  ale  bi­  ginere,  fata  ţnamii,  deschide  o-   RODICA  SCORUŞ
            —  Şi  cu  România,  cum  ră-                            sericii :                     chii  să-l  vezi  că  şi  el  e  cu  inima
        f  r    f  w   s  s   /  0   r   w « w  rjm m  /  4              Doamne,  Dumnezeule !  cum  ruptă,  nu-l  părăsi  aşa  fata  ma-  (Conliauare  în  pag.  a  2-a)   j
   1   2   3   4   5   6