Page 1 - Calauza_1992_138

«i
•
i „LA BUCUREŞTI VA FI AL DOILEA IERUSALIM" (II) I
i

(U rm are clin nr. trecut)
Şi — N — lî — S — în ­ ceară iertare lui B unul Dum- I
seam nă : nezeu că dacă nu. va veni ; “
N — nori clc pilim'), norii S — secetă — care va bîn- J
războiului cc se ridică am enin­ tui vrem e de 7 ani, catastrofe ■
ţători, tot mai m ulţi deasupra naturale, boli de toate feluri- j
Europei (deocam dată-s dea­ le, oraşe scufundate prin cu- ■
supra Iugoslaviei). Iar noi tre­ trem ure, vor dispare m ulţi oa- §
buie să stingem acest focar de meni de valoare din toate do- g
război. Apoi vor veni nori de meniile. Orice om greşeşte, |
foc, cu pucioasă, unde vor m uri greşeşte în defavoarea lui şi ■
toţi păcătoşii. trebuie să se îndrepte. |
R = rău, ruşine. — I. C. D. S. U. a
O am enii care ne-au adus în I idee in orice direcţie. |
această situaţie, în care se pre­ D ovedirea acelei idei în legă- j
zintă lum ea noastră (întreaga ELENA DE HUNIADV, g
lume), ar trebui să m eargă la
biserică, să îngenuncheze şi să
se roage şi să le spună că le (Continuare tn pag a 2-d! N

I Incepînd din numărul viitor vom publica I
*
sub titlul MĂRŢIŞORUL NEGRU j
I dezvăluiri despre cele trei crim e de Ia Petroşani făptuite de ,
i studentul care şi-a om orît prietena, pe tatăl şi pe m am a ei. |
O dam a şi un dulău au aşteptat cil interes ca dl. Ion Iliescu să cîştige alegerile clin România.
♦ * * *

* Se zvoneşte din ce în ce î
t m ai intens că şi ruşii şi u- î
U crainenii au solicitat în mod î
I special ca Rom âniei să nu i J
; se acorde „clauza naţiunii ce-J
; Ici m ai favorizate". %
*
9
. . . . . . . , . » ♦ » * » * * * + « * * » *
Pe m ăsură ce tim pul trece, FENOMENUL URZICEANU CONTINUĂ
tot m ai m ulţi oam eni confirm ă
că previziunile N ataşei s-au a- SĂ FACĂ MINUNI (IV)
il deverit. Foarte m ulţi, m ărtu ri­
sesc cum se sim t m ai liniştiţi,
P ină la descoperirea focului tăzi pe unii care se poartă in i l-a luat durerea, cu niîua...
şi a fierului, prim ii oameni asem enea ţin ută — din lipsa * şi-n locul gîndurilor negre, spe­
p urtau barbă şi plete. banilor necesari care nu le mai ranţele dau din nou optim ism ul
D upă ce s-a inventat foarfe­ răm în şi pentru tuns şi băr- i necesar unei vieţi norm ale. A l­ 3. După 5 ani de spitalizări, 1 din Iaşi, a venit la tratam en ­
că şi briciul, oam enii au înce­ bierit, după cheltuirea lor pe > teori, se confirm ă adevăruri „puterea" lui U rziceanu i-a dat tul Urziceanu. A fost operată
de m ai
dure, dar reale care prin sin­
m ulte ori de diverse
put a-şi scurta părul ş, a se m încare şi cele necesare vie- \ ceritate fac totuşi lum ină în speranţă sigură de viaţă. tum ori, iar la Craiova a solici­
M aria M iţa M anolache este o
bărbieri. ţii, de pe o zi pe alta. Amin- l viaţa noastră. fem eie în vîrstă de 59 de ani, tat un tratam ent pentru cardio­
In epoca m odernă rar cine- tim doar pe unii pensionari şi /
patie ischemică dureroasă la e-
m ai pu rta barbă (doar unii unii şom eri, care nu-.şi pot ) D oam na Tăm aş M aria, din din G alaţi, str. P artizanilor 31, fort, un reum atism poliarticular
regi şi îm păraţi, spre a se deo­ perm ite să plătească cu regu- ^ Boz, ne m ărturiseşte : bloc Ci27, ap. 28, cartierul Ţi- destul de avansat, cu deform ări
sebi de supuşii lor) sau plete. laritate 140 lei : pentru un 1 glina I, care în ultim ii 10 ani, m ari, în special la nivelul m em ­
Pe vrem uri, m ai purtau bar­ tuns 80 lei şi bărbierit 61 Ici, i cu întreruperi, a stat efectiv în brelor superioare, o colopatie
bă şi părul lung doar călugă­ cit costă o asem nea m anoperă ^ spitale 5 ani prin G alaţi, Bucu­ funcţională destul de avansată,
rii de la m înăstiri, cunoscuţi la cele 2 frizerii ale Coope- ^ Mesaje de la reşti, Iaşi, Cluj şi altele. care nu perm itea digerarea ali-
După m ai m ulte tatonări, li­
de la distanţă pentru această nele dintre ele reuşite — aşa
ţinută. M IHAI POFOVICI \ cum a fost descoperirea unor CAROL BORA
Cu m are părere de rău şi N ATAŞA
durere în suflet rem arcăm as­ (Continuare in pag. a 2-a) ) tum ori viloase (polipi diloşi) de
către specialiştii spitalului nr. (Confirmare in pag. a 2 a)
MOARTEA UNEI PROSTITUATE (VII)
„N ataşa nu putea să m ănînce UN TÎNĂR ROMÂN A FOST SCOPIT, RĂSTIGNIT !
nici să se ridice din pat. Noi,
JUCAU PJCÂR PE CITE 0 PARTIDĂ iN ANUS bolnavele din salon o hrăneam , ŞI I S-A BĂTUT IN FRUNTE O STEMĂ ROŞIE |
IN CINCI COLŢURI
în ziua de Sfînta M aria, pe la
orele 12—13 s-a ridicat din pat Un tin ăr rom ân, originar din Sibiu, aflat în excursie în j
N-am întrebat-o nimic. Făcu­ — A ştept să-m i spui tu. Dacă şi a spus : „Mică pot, Mică văd“.
sem patul să mă culc, aveam o nu, poţi să te culci... A coborît din pat şi a m ers sin­ Republica M oldova, a fost prins în zona N istrului de către
cam eră mică, doi ju m ate pe trei. — Mi-e foame. gură. Mai tîrziu a început să „fraţii noştri sm irnovişti", după care a fost scopit, răstignit
S-a aşezat direct pe pat, m-a I-am pregătit ceva de m înca­ vorbească cu Isus şi m ărgelele precum Iisus Ilristos, iar în frunte i s-a bătu t o stem ă în cinci
servit cu o ţig ară dar repede re, a m încat ca o lupoaică flă- ei de la gît străluceau ca o lu­ colţuri, stem ă roşie înroşită încă o dată in foc.
şi-a am intit că nu fum ez şi-a m ină sfîntă. V estea s-a răspin- VIRGIL R.
retras pachetul. D upă o cafea RODIC'A SCORUŞAN dit şi oam enii o căutau. Tot ce
— m -a în trebat : le spunea era adevărat şi ei o
— Nu m ă-ntrebi ce am p ăţit ? (C ontinuare in pag. a 2 a) priveau ca pe o m inune. Mie BA, M-AŞ ÎNSURA. DAR NU O RICUM
m i-a spus totul despre copiii
mei şi a ştiut chiar şi cum este
situată şi aran jată casa mea.
REPORTERUL NOSTRU GIL RĂZEŞU J P ină cînd n-a coborît din pat, „Potrivirea sexuală ar trebui să existe1'
DESTABILIZEAZĂ PE MIRCEA SNEGUR j faţa ei era palidă şi fără viaţă
D upă ce a fost categorisit d rept „porc", în C ărpineni, (Rcpu- , şi dintr-o dată s-a îm bujorat şi — Deci, îmi spuneţi cum tre ­ fi fericit dacă n.ai : apă cînd ţi-e
blica M oldova), fiind confundat cu un nistrean, în ju ru l repor- I a devenit veselă de parcă n-ar buie înţeleasă fericirea ? sete, mîncare cind ţi.e foame,
terului nostru G IL RĂZEŞU, s-a organizat ad-hoc un m iting J fi fost bolnavă nicicînd". — Fericirea („Starea de m ul. căldură cînd ţi.e frig, lumină
I de proporţii, în care s-a cerut unirea B asarabiei cu Ţ ara, pu- > Convinşi că aşteptaţi cu ne­ m ulţum ire intensă şi totală, de. cind te indispune întunericul,
nindu-se sub sem nul întrebării funcţia de preşedinte a d-Iui I răbdare, transm item alte m esaje terminată îndeosbi de satisface, compayiie tagreabilă !) cînd su.
j M ircea Snegur. desprinse din sutele de scrisori rea unei năzuinţe") o înţelege fie. feri de singurătate, ş.a.m.d. Sint
pe care N alaşa Ic-a citit. care după sine. In urmă cu vreo pe cale de dispariţie cei dispuşi
P etru Doina — Satu M are : 30 de ani, pe cind dăltuiam în o. să accepta o existenţă ascetică,
V .W W A 'A ’ .W .W A '.W A V A 'A W A V A V A W W .’ A W .V .W .V
Cineva se opune căsătoriei dvs. ţel, cu ciocanul pneumatic (zilnic impăcîndu.se cu ideea că fac
droaie de horoscoape, dar
nici unul nu mi se potriveş­ Nu face bine şi nu are efect in­ 480 de m inute !), la Fabrica de Va. parte dintr-o (ultimă ?) „gene.
tenţia rea pe care o are faţă
te mai bine ca acela din goane (boghiuri) din Arad, conside. raţie de sacrificiu". Şi.i bine că.i
„CALAUZA"... de dvs. ram că e fericit omul care-şi poa. aşa. In definitiv viaţa.i unică,
— Şi prăjitura de aseară, C.P. — H unedoara : Doctorii te cîştiga existenţa dintr-o ocu­ scurtă, şi-i păcat să n.o trăieşti
aia foarte gustoasă, am fă­ vă propun o operaţie şi boala paţie plăcută, sau cel puţin su­ cit poţi de... cum ţi.ai propus, a.
cut-o tot după reţeta din „Că­ şe va vindeca. portabilă. Apoi am înţeles că dică fericit(ă): bineînţeles in m ă.
lăuza"... A. M ihacla — H unedoara: Ve­ „Sănătatea nu e totul, dar fără sura în care nu păcătuieşti faţă
— Ciudat, şi tati pleacă să rişorul dvs. o să vorbească du­ sănătate totul e nimic". Iar dez. de „aproapele".
lucreze în Germania tot după pă ce m ai creşte. voltînd ideea din fraza lui M. Referitor la fericirea in căs.
(T.V., puştoaică de 15 ani): ceea ce a citit în „Călăuza". Preda „Dacă iubire nu e, nimic
(T.E., mama ei) : Vezi, mami ,1a fiecare ne face DAVID RUSU nu e", am început să sufăr din SO RIN AND R O N A C IIE
— Mami, am urmărit o cîte o bucurie ziarul ăsta... cauza imposibilităţii de a.i con.
(C ontinuare in pag. a 3 a) vinge pe cei din ju r că nu poţi (Continuate in pag. a 2-a)
f