Page 1 - Calauza_1999_459
P. 1
3 R
J i U _
Totul despre fondul de rulment S'SQ « u s
<»,
Sfr
© PS sj <i> o P
V
La întrebarea cititorilor „Cine stabileşte cuan dului de rulment trebuie să fie egală cu suma Crt
tumul fondului de rulment şi la ce se poate fo corespunzătoare acoperirii cheltuielilor lunare la 0 ( 3 O 8)^ « y W
losi acest fond ?", răspund specialiştii. nivelul lunii, cu cheltuielile cele mai mari din- © •J -1 1 C/3
Fondul de rulment se constituie pe baza hotă tr-un an calendaristic. Dacă este cazul, în con « • I S î S . - 1 s
rârii adunării generale a asociaţiei de proprie diţii de instabilitate economică, fondul de rul , ® o 3 î g u
tari. Necesitatea constituirii acestuia este deter ment se actualizează periodic prin depunerea 0 0 O .3>b u o
« c
minată de modul de întocmire a listei lunare de de către fiecare proprietar a unei sume repre •2 3 >- '2 S w w
plată, termenul de plată a cotelor de contribuţie zentând diferenţa dintre valoarea existentă şi S
şi sistemul de penalizări al asociaţiei de proprie cea necesară acoperirii cheltuielilor lunare ale ti S -- B ~ 2 o K
tari şi al furnizorilor de servicii. Fondul de ru!_ asociaţiei de proprietari, corespunzătoare fiecă a 2 'fl'- S O
ment se calculează pentru fiecare proprietar in rui proprietar. Fiecare proprietar va beneficia de 0 •** O. K3 1 0 > ce
g
0
funcţie de numărul persoanelor înregistrate in propriul fond de rulment, pentru acoperirea o o; -4-» 0) 0 a
cartea de imobil şi de cota parte de proprietate cheltuielilor curente. Restanţele proprietarilor la m5>- E •£ TJ ei
3 5S C
indiviză din proprietatea comună, după na fondul de rulment, constituie elemente ale sis- & MM 3 MM a
tura serviciului facturat (modul de repartizare a % <y *r ce
X o> E 0> O
,<eţ
consumurilor aferente facturilor). Valoarea fon- (Continuar© în pag. a 2-a) d te 3 ^ E C s
ei
e ■ ■ a a mame m v s mae a aam a a mmr a mac a acea a cmc t aam s mm a a cam s meat a mac & cam a mmm » cmc v mm* c mmm s 0 2 oT M Xi 5 a
c
te « * S p 55 S 5
La
A sasin cu cincizeci de zile de miere d « c ca Î2
£ ce
v LO R ANA ENESCU — este S I t
Vă vine să credeţi ? Şi totuşi, admiterea în facultate, şi-a gă tenebroasă. Până într_o zi, _ 3
£ membră a subredacţiei de ne b ţ. s -g S
ăsta-i adevărul. Adevăr mărfuri, sit a tovarăşă de nopţi albe. când, deşi întreg la minte, Gri
; presă „Călăuza* din cadrul sit de asasin. „Mi-ara ucis ta Devenise „om de lume", capul gore cumpără o vilă la Hercu- ffjB * B ^ S
‘■Clubului Copiilor Hunedoara tăl că a refuzat să vină te anei reţele de traficanţi de car lane, lăsând zălog şi maşi + » £ ® m R
ce
f i transmite tuturor cititoxd- nunta mea". Autorul ciudatu ne vie spre Serbia, Cipru şi na tatălui său. După un te 3 Ş ' v 4»
ior mici şi mari, tradiţiona lui omor este GRIGORE SCÂN Grecia. Recalcitrant, obraznic, timp îl acostează pe ta- d
TEIE (26 ani), t a 15 ani a rS. Grigore n-a rezistat nici cătâ- tău său, aducându-i la eu-
lul „LA MULŢI ŞI FERI " s i l f i
mas fără mamă. După ce a miel, dezertând din armată. S-a C. STERE U 3 0 2 V
CIŢI A N I tras cinci lozuri necâştigate la liberat şi şi-a văzut de viaţa (Continuare în pag. a 2-a) U t/1 O & IA
M A R E Z V O N
•
Se zvoneşte că tot mâi multe >
grupări sociale se vor adău- ,
ga minerilor din -Valea Jiului >
şi oricăror altor pături so- 1
ciale care se vor răscula im- >
potriva actualei puteri. Până ■
şi micii patroni şi înţreprjn* >
zători se vor adăuga nemţii-
ţumiţilor, datorită aberante- >
lor taxe impuse de ministryl ■
liberal Remeş. Ca să vezi e.e
înseamnă un liberal!
$eticUău pe acUesa Atenţiune ! Pro guvern sau pro mineri?
niatalui „Călăuza“ Atragem atenţia fiecărui ro D RBPTU L L A P Â IN E ,
Cu ocazia „Sfântului CRĂCJUN M ÂN IE I — Cabinetul Primului mân care ne citeşte şi care ia
ţ i a A N U LU I -NOU, pe adresa Ministru; familia NEACŞU AN- cunoştinţă de sfatul nostru, in L A V IA T Ă , L A M U N 6 Ă
ţedacţici „C Ă LĂ U ZA " şi a Re GH EL şi V IO R IC A 3 Primăria diferent de unde se află el, să
dactorului Şef au sosit urări şi oraşului Simeria — dl IO A N RO- nu se lase târât de unul sau de în momentele grele, de cum tră Revoluţie s-a derulat in
felicitări de la : VJNARU, ■ primar; dl BĂNCI altul pentru a acţiona în vreun pănă, pentru un individ sau direct Ia TV, tot aşa şi mişca
Colonel IO AN-D ORI A N 3 R A - M A R IA N ; Reţeaua Librăriilor fel împotriva altui român. Am pentru o colectivitate, cineva rea minerilor împotriva guver
&IEÂ, comandantul. Regivicntu.- B m u o f o r , di mg. h o r e a biţiile politicianiste şi nici sa trebuie să-şi asume responsabili nanţilor a putut fi văzută de
54 Geniu, dl senator DORIS CRIŞAN, director general; U- bia ridicată împotriva propriu tatea şi riscul de a lua unele întreaga lume. Ţin minte că, pu
&A/TĂ, GUVERNUL FEDERAL N IU N E A SCRIITO RILOR DIN lui popor rus duc decât tot la î decizii, care pe majoritatea îi blic, preşedintele ţării dc atunci
'AL AUSTR ALIEI, dl SORIN R O M ÂNIA, dl LAU RE N ŢIU sabie, sânge şi proscriere în şochează datorită ineditului. Aşa mulţumeşte minevilor pentru
'ANDRONACHE, dl GIIEORGHE U LIC î, preşedinte; d-na IV A N istorie. s-a întâmplat în urmă cu şapte reînstaurarea ordinii în ţară.
ţFASILE, d-na A LE X A N D R IN A IDA şi familia PÂ N D I A (M iloş- Funcţiile şi măririle trec, isto ani, când cineva, precum a spus
tO D O R A N , dl cc. BREAZU OC- t-ca — Vâlcea); d-na RADU V IO ria rămâne, ne vede şi ne ju Antonescu: „ostaşi vă ordon să Câte cozi de topoare au fost
jTAVfAAf, şef Oficiu Teritorial RICA ! d-na JURCA E U G E decă î treceţi Prutul", şi-a asumat res infiltrate în rândurile mineri
ic poştă. Deva; dl M IR A I ŞTE N IA ; dl V.V. din Haţeg; dl. COR lor ? Aceasta nu o mai putem
FA N ; Comandamentul Armatei NEL BULEA; d-na A D IN A ; fa ponsabilitatea de a duce mine şti, după cum nu vom putea
8 IV-a . Transilvania; d-şoara milia M URG GHEORGHITA şi rii la Bucureşti. şti probabil niciodată cine au
ANETA IO NELA ŞEREAN ; dl IO A N ; d-na AVORNICULVS „CiUUZA“-TOP«. ; Oare minerilor le-a dat cineva fost teroriştii Revoluţiei româ
(ng. GHEORGHE GRUN, direc TA M A R A ; d-na ELENA LEACHt adrese, hărţi ale Capitalei, de ne.
tor general C.C.I. Hunedoara; d-na HARBOVAN VERGINICAs oarece prea s-au ştiut cu exacti Puterea ? Abia atunci s-a pu
£1 EUGEN EVU, scriitor; dl Ministerul Industriilor şi Comer PERSONALITĂŢILOR tate punctele unde trebuia acţio. tut demonstra cine este puterea,
ŞTEFĂNESC AXENTE; scriitor ţului, cabinet ministru; dl sena- nat. Şi, atunci mă întreb: oa deoarece nu sunt cel caro se
D U M ITR U DEM IONAŞCU şi SĂPTĂMÂNII re mâna criminală a fost a mi
wţia DO INĂ; G UVERNUL RO (Continuare în pag. a 2-a) laudă câ o deţin. Minerii au
4. Dl IOAN SIMION, direc nerilor sau a celor Infiltraţi în demonstrat că puterea este a ce
tor al S.C. AVIC O LA S. A., rândurile lor? Că prea erau cu lor mărunţi, dar mulţi. Aşa s
pentru modul în care a ştiut rate şi nepurfate prin galerii putut să cadă guvernul Roman,
Sexul din plăcer© determ ină j să se bată pentru ca firma , le minelor, marea majoritate a aşa Senatul României a tremu
pe care o conduce să nu se salopetelor pe care unii aşa-zişi rat de frică, aşa au reuşit ml,
1
m ai uşor graviditatea fem eilor \ desfiinţeze ci să se privatize- ! mineri le purtau. l>a. Minerii «terii să ajungă ţapii ispăşi
şi-au asumat
responsabilitatea
ze, atâta timp cât a avut un |
profit dc peste 800.000.000 tori al întregii Românii.
Cercetătorii de la Universitatea din Cardiff (Ţara Galilor) au de o scoate castanele din foc şi,
descoperii, pe baza unui studiu efectuat asupra a 71 dc su. lei pc 41 luni, estimând pen. 1 să nu uităm că la aceea vre M IHAELA FĂGAŞ
de |
acest an un profit
tru
biecţi, că femeile care savurează actul sexual rămân gravide 6-8 miliarde Ici. , me întreaga ţară i-n aplaudat,
isiai uşor decât frigidele sair cele care se excită greu. „Călită, 2. DI IOAN PETRU AUHU, 1 deoarece aşa cum marca noas (Continuare în pag. a 3-a)
tja răspunsului sexual poate facilita migraţia spermei din va- secrefar al Consiliului Loca! I
gin în uter", au declarat experimentatorii. Condiţiile în care Deva, pentru corectitudine şi |
au fost cercetaţi subiecţii nu sunt încă cunoscute. Savanţii modul în care îşi exercită
din Ţara Galilor n-au spus decât că femeile au beneficiat de atribuţiile dificile la primă- I
„condiţii egale". (. PAISE ţ ria reşedinţă dc judeţ. | I s.c. „ATLASSIB" s.r.i. sibiu| j
3. DJ NICOLAE STANCA,
prefect de Hunedoara, pentru I
modul în care va şti să nu I
I
f n v i t a t la . . C Â L Â B Z A » ) dispună niciodată de forţele ( A G E N Ţ I A D B V A |
de ordine (conform ordinelor
şefilor săi de la Bucureşti), I TRANSPORTURI PRIN CURSE REGULATEI
pentru a lupta împotriva
Profesorul Ş E R B A N SURU, muncitorilor hunedorenl.
4. »1 M IRCIA MUNTEAN, 1 ZILNIC PRIN AUSTRIA :
Şeful Mişcării Legionare din României primar al municipiului De- I • Miinchen, Augsburg, Ulm, Stutlgart, Karlsruhe.
va, care Ia o importantă reu-1 I * Nurnberg, Ileilbron», Mannheim, Frankfurt, Siegen, Kbîn,
Cine sunteţi dumneavoa carii Legionare şl să constat c& nlune a puternicilor zilei din I Dusseldorf, Dortmtind.
stră , d_!c Şcrban Suru ? am fost minţit, ceea ce m -a In judeţul Gorj (unde a parti- | MARŢI -r SÂM BĂTĂ •
— Suni. născut în Bucureşti, fluenţat puternic şi m i-am dat cipat şi directorul ziarului * Metz, Reims, Paris.
*ir "9 de ani, de profesie fi seama că am devenit încetul „Călăuza"), a fost perceput de ' L U N I:
zician şi înainte de 1989 am cu cu încetul un adept ăl acestei gorjeni ea un primar tânăr 1 * Aalcn, [Ieideheim, Schwabisch, Pforzhcim.
noscut. Mişcarea Legionară prin Ideologii. şi întreprinzător. , LUNI i- MIERCURI 4- SÂM BĂTĂ :
c-ăţiva vechi legionari, foşti de^ A m făctit de la început gre 5. Dl VIOREIi RACEANU.
ţinuţi politici, dar într-o mă şeala să consider că ideologia şi fost primar al Hunedoarei I • Fulda, Kasscl, Gottingen, Uildesheim, Uannover, Hatu
lui rg.
sură nu prea mare, trăind încă doctrina legionară trebuieso a- şl director general al RAGCU ^
sub imperiul (storlel lui Roller, daptate vremii. De ce spun Deva, personalitate puiernl. * Passau, Deggendorf, Rcgensburg.
•cave ăin nefericire mal este greşeală, pentru că o ideologie câ a acestei zone, pentru' MARŢI 1 VINERI ;
,găsit chiar şt in actualele ma schimbă vremurile, nu se adap modul în care a răspuns pre- 1 • Ingolstadt,
nuale de istorie. tează în funcţie dc moda din zent fa istorie şi a gospo MARŢI + JOI :
După 1990, în schimb, făcăiu-, eiu q â e azi, dărit un patrimoniu imens, ’ # Saarbrucken, Ilomburg, Kasslaţ,
$u-sc această deschidere către o j fără a avea încă 13 directori I DUMINICA :
lume c libertăţii cuvântului, am V - D ANIEI1! 3XARJŞ adjuncţi. 1 • Viena.
şansa să cunoso operele Pentru informaţii şj rezervări sunaţi la telefonul 054<231519.
ţr-iifraţilor in"-',mr,ieiori c*t
