Page 1 - Calauza_1999_473

m m c z <
LaJ '‘OfflCO © i S u 3 q m m o C p a 0 >03 03 E E o
03 >03 . CO 3
<
z '5 Q.O ■« & o o s
c ■
'o
^ n g g g ^ Q Ţ j y o p g >oj (O CO CO 3 O
c/> c
>aj S >! >(0 ^ i-
w CO ,(/>1
(ţi 1 * <b -£
Printr-o întâmplare, în Săptămâna să spargă capacul sicriului şi să iasă în O rudă apropiată a mortului înviat 1 = CO
Mare, la Barca a fost descoperită o m orm ânt. După e fo rtu rile sup ra­ a declarat că Ştefan Stan Gust s-ar fi (O cf ,C0 =
o
0 CO
mare grozăvie. $tefan Stan Gust a născut în „cămaşă" şi cu „scufie" pe i '5 OJ o £
03 E
U
murit în urmă cu patru ani după o cap, ceea ce ar presupune că a fost W ><C *« o o
1 °
operaţie de prostată. Sau cel puţin aşa un om însemnat. Alţi bătrâni spun că P QJ o ^ 03 C
3 "O CO
s-a crezut ia vremea respectivă. La ar fi fost moroi. Oricum, Oltenia fierbe w t- co = £ 03
w E
w. «O
71 de ani nu s-a mai obosit nimeni să aşa cum fierbe şi ţara după ce I'< o "O « O
vadă dacă e mort de-a binelea. Nici redactorul nostru pentru Oltenia, dl Cu £ %
Ui-
n-au plecat bine cei care îl conduseseră Constantin Preda a făcut aceste S ~ CO O co I
</>
pe ultimul drum, că Ştefan Stan Gust a omeneşti, a descoperit că deşi dezvăluiri în emisiunea lui Adrian p CD CO O ® T3 CO
03 03
învinsese primul ,,zid" al morţii, pe cel
înviat. Descoperind că se afla într-un de-al doilea, placa din beton n-a mai Păunescu la Atena 1, duminică seara... u E 03 E CO
CC o
Probabil vom reveni cu amănunte
sicriu, cu puteri nebănuite care îi vin putut s-o dea la o parte. Şi a murit în tet 03 3 e ■ — _ r x
C
fc
o
3 'C -
omului din frica de moarte, a reuşit chinuri groaznice... după cercetările făcute de către ____O O di & 03 Ci)
co
Parchet...
Q) E
7:5 E «- c o. s-S
c co
E 2 0 03
Q- 3
lf C « m Q-
Q> ,E CD . £ co
cu taxe şi impozite: pe scaune, case, w E 03 CL O
HH
CO C
Q XnufW u f l v e d o m pământ, accize pe carburanţi, alcool, I H - 'co O) • io > .c ■Cţ
ş «
ţigări şi cafea. Trezindu-se din visul ■ u C' CO 0 c:
o
CO tr *o
o
„speranţei" şbsurde, avarul neamului ■ w CO O !_
Q. O _, .C
(ttu buchet de {Ieri | E cunoscută sărăcia şi mizeria în invocă, ca o banalitate arhicunoscută că a descoperit, (Doamne ce descoperire I), | 3 ^ CO
t/3
care trăiesc cei peste 5,7 milioane de ,,nu sunt bani". L-aş crede pe cuvânt pe că s-ar mai putea ob ţine ceva 'co e
eu ocazia sosirii I pensionari. Nu cred că există în cel care se crede „salvatorul neamului", „bişta ri" şi din PUŢINTICĂ PENSIE I 5 I c o ^ CO
5 ■o
CO 0
o |
o o
priuiuoerii! I această ţară o pătură socială mai domnul Decebal Traian Remeş, omul Dumitru Dem IONAŞCU J N 2
umilă şi mai săracă decât pensionarii.
care păstoreşte „banii” ţării, visând că
| Când vine vorba de pensii, mereu se va salva ce a mai rămas din bunurile ţării, - continuare în pag. a 2-a - • f i
mare zvon
Se zvoneşte din ce în ce mai
mult faptul că Mişcarea Satanistă
din Deva a „botezat" recent la
sânul ei un număr de 33 de tineri
frumoşi şi hotărâţi să-l slujească
pe îngerul Negru...
Centrul de Afaceri TRANSILVANIA / o . , / _ |~~(f(u ('p a s tc îu s tu u je ra t j SERBIA. SERBIA. DRAGOSTEA MEA!"
Business Center i'O U U U U CU t tlt prC SU
a P retutindeni, pe străzi, în Drumul meu prin Banatul în stare în Serbia...
t Jă iit i m i partener de a fa ceri in itrăin ătate ia n în tară : cafenele, la m inunatele concerte de veghe, a pornit de la Reşiţa. Acolo, Apoi, într-un autobuz hodorogit, cu
I desfăşurate în centrul Belgradului de în redacţia unui bine cunoscut cotidian care mă îndrept spre Anina, se
prin d en tra l de c ‘tfaceri Q 'ransilvania
1 către a rtişti renum iţi de m uzică al Caraş-Severinului, am luat primul discutau cu voce tare de-a valma, de
Departamentul de Relaţii al Centrului de Afaceri Transilvania vă invită să a populară, folk sau pop, sârbii dau puls (mai de-aproape) al evenimentelor la motoare de tăiat lemne până la
participaţi la cel mai nou program de care depinde şi succesul dumneavoastră, ' dovadă de un spirit de solidaritate din Serbia. Faxuri, mesaje, telefoane, bombardamente. Simt însă că pe
programul Business Link. | ie şit din com un, uitând în faţa agitaţie, ştiri peste ştiri, ziarişti ce se Mariana PÂNDARU
I bombardamentelor NATO de toate
pregăteau să plece unii în Albania,alţii - continuare în pag. a 3-a -
Serviciile puse la dispoziţia firm elor membre: , disensiunilor existente, între ei. Şi
• Identificarea de potenţiali parteneri de afaceri şi acordarea de asistenţă • acest lucru este valabil în întrega
pe parcursul derulării relaţiilor internaţionale de afaceri. [ Serbie, de la Mladenovac la Velika
• Organizarea de misiuni economice şi participări individuale la manifestări | Plana, la Subotica ori V alejo şi EPISTOLA SĂPTĂMÂNII t i t r e
expoziţionale internaţionale. ! Zemun, în pofida morţilor întinşi pe
Dacă consideraţi că serviciile noastre v-ar fi de folos nu ezitaţi să ne contactaţi I caldarâm şi a locuinţelor pulverizate (Conducerea {Ziarului „(CaLăuza”
şi să ne comunicaţi detalii despre firma dumneavoastră, căci punctul de plecare | care au devenit în fiecare dimineaţă
al acestui program îl reprezintă nevoile firmei dumneavoastră, domeniul de ■ un peisaj cotidian. „Sârbii au fost şi De la început vă doresc sănătate de salată şi pătrunjel ca să nu fie loc
activitate, tipul de relaţii dorite. ! vor rămâne un popor de oameni dârji, şi spor în toate activităţile dumnea­ pustiu. Pe acel loc când bate vântul,
Noi pornim de la informaţii minore dar vă oferim rezultate sigure! I gata oricând să-şi dea viaţa pentru voastră în slujba omului. toate hârtiile de la blocul turn K2 sunt
Pentru alte informaţii şi înscrieri apelaţi la Centrul de Afaceri Transilvania - | patria lor" - îmi mărturiseşte fără falsă Mă numesc Orşa Dinu şi locuiesc împrăştiate pe toată suprafaţa.
Departamentul Relaţii, Str. Einstein nr. 12; Tel. 40-064-433768; Tel/Fax: 40- ■ pudoare o tânără studentă originară în Gojdu, bl. A2, sc. 4, ap. 16. înainte C etăţenii care au bucăţile de
064-433396; E-mail: catrel@cluj. iiruc.ro J din S lovanska, Vsanya, una din de 1 Ianuarie am citit în „Călăuza" un grădină, au păstrat curăţenia aşa cum
comunicat din partea primăriei în care trebuie. Dacă nu mai pot folosi aceste
CORESPONDENTA DE erau som aţi lo catarii care aveau grădini eu nu cred că locatarii vor mai
RĂZBOI ' grădini pe lângă blocuri, să le curăţa această suprafaţă de teren,
desfiinţeze. fiindcă nu le mai aparţine. Menţionez
3719 ROMANI AU DEVENIT „ţintele vii" care pichetează noapte I Asta este situaţia şi la noi. De la din nou că aceste gunoaie vin de la
de noapte podul din partea vestică ■ bloc până la şosea este un teren de blocul turn K2, de la tomberonul lor de
CETĂŢENI MAGHIARI a capitalei iugoslave. J 40 m pe toată lungimea blocului. Acolo gunoi şi cred că o să rămână un
* Prietenul ei, român din Uzdin, I sunt instalaţiile de gaz sub pământ şi maidan cu gunoi, cum am văzut la
aflat de asemenea la studii aici, I
Cererile emigranţilor români pentru statul vecin. Este o ciudăţenie, pentru canalizarea, deci nu se poate construi televizor că este în Bucureşti, în
obţinerea cetăţeniei maghiare s-au că românii nu sunt singurii care îşi Sinişe, îmi spune nu fără oarecare ■ nimic pe acel loc. Acolo toţi oamenii mahala.
înmulţit de la an la an şi politicienii caută refugiul în Ungaria. Printre jenă: „După servilismul şi slugărnicia ‘ din bloc au pus flori şi câteva rânduri - continuare în pag. a 2-a -
de care a dat dovadă actualul guvern |
noştri se fac că nu văd. Dacă în aceştia au obţinut cetăţenia 1027
perioada 1991-1993, aproxim ativ iugoslavi şi 572 ucrainieni, numărul român faţă de agresorii poporului I
13.000 de români au cerut, anual, cererilor pentru obţinerea cetăţeniei iugoslav, mi-e greu să mai pot spune ■
aici că sunt român, declarându-mă ■
cetăţenia ungară, în 1998, un număr crescând mereu.
de 3719 români au primit cetăţenia în C. STERE bănăţean". | |
Acest permanent joc cu moartea I s.c. ATLASSIB s .r .l . s i b i u
a trezit în Serbia, aprige resentimente .
la adresa Occidentului şi nici nu putea I f î G E N Ţ m D E V f i
fi altfel atâta timp cât asupra acestei |
atât de greu încercate ţări sunt i
aruncate fără nici un discernământ J „ATLASSIB" efectuează zilnic transport de
mii de bombe, fiind distruse locuinţe, I persoane în GERMANIA, AUSTRIA, FRANŢA şi
reot In JQntcohifl din
IUGOSLAVIA la preţuri accesibile şi cu plecări din
IA invitat ia &ălău$a £nm pul lui şcoli, spitale şi clinici iar în rândul | 30 de mari oraşe ale ţării.
populaţiei civile sunt înregistrate i
numeroase victime. Pe de altă parte, . Călătorind cu noile autocare ATLASSIB, beneficiaţi de condiţii
I - P ărinte, dacă a ţi fi proaspăt când morţii au fost scoşi din morminte, în Kosovo acţionează numeroase I ■ de maximă siguranţă şi confort, precum şi de toate facilităţile
J[ absolvent, a ţi m ai veni la Câmpul lui unele fam ilii făcând chiar confuzii trupe de comando ale alianţei NATO | " existente la bordul acestora: toaleta, mini-bar, bucătărie, instalaţie
Neag? dezgropând morţi care nu făceau parte şi ale rebelilor albanezi care ucid cu i
I - Da. Sunt născut la ţară şi în din familia lor. A fost o zi groaznică, mai sânge rece tot ce întâlnesc în cale. ! I audio-video, climatizare.
| acelaşi tim p sunt foarte ataşat de ales pentru cei care au avut de curând Fam ilii întregi de sârbi au fost I I Nou! Prin A tlassib puteţi călători în ITALIA şi SUEDIA.
I aceste m eleaguri de la Câmpul lui decese în familie, aceştia fiind nevoiţi măcelărite cu cruzime, poliţiştii sârbi | J Atlassib efectuează servicii de mesagerie, eliberează asigurări
Neag. Pot spune că la sat partea să-şi scoată morţii şi să-i îngroape la îngrozindu-se în faţa acestor privelişti ■
| spirituală este văzută altfel iar oamenii noul cimitir. Inima mea a fost frântă de coşmar, în care părinţii, copiii şi J | medicale şi cărţi verzi.
I sunt mai ataşaţi de biserică. De multe când am văzut că oam enii cu bunicii zac cu beregăţile tăiate într-o I | A tlassib închiriază grupurilor organizate autocare moderne
ori am fost chemat de săteni să intervin buldozerele demolau biserica. ■ ppptru efectuarea de excursii.
| în conflictele familiale ca mediator şi - Părinte, ce a ţi sim ţit în acele baltă de sânge. „Vina" lor, aceea de | ■ IMPORTANT! Prin Atlassib puteţi călători în toată Europa: Belgia,
I împăciuitor. momente ? \ a aparţine naţiunii sârbe s-a dovedit ■ I Olanda, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Anglia, Portugalia, Spania.
- Am înţeles că aţi venit la Câmpul - Ce poţi simţi când vezi năruindu-se fatală. Numai că paradoxal, cineva >
| lu i Neag în anul 1974. A ţi putea să-mi munca oamenilor. Această biserică a | are in te re su l pentru a ju stifica | ® Q loi o ferim , du m u caoou stru a leq eti!
* spuneţi care a fost cea mai dificilă z i din fost construită de oamenii satului, a a intervenţia m ilitară, de a prezenta |j
■ viaţa de preot în acest sat? Mihaela FĂGAŞ loanici TUDOR i Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la telefonul
| - Am fost extraordinar de marcat 8 continuare în pag. a 2-a - 054/231519, orele 8 - 20.
■ atunci când a fost strămutat cimitirul, - continuare in pag. a 2-a -
J I____ ’