Page 1 - Calauza_1999_493
P. 1

„De ce nestimată Agyo, a murit Mihai Viteazul?”                                        I

                                       Am rămas stupefiat citind aberaţiile   Edit  să  vorbească  în  numele  nostru  al   că  m-am  născut  în  „tribul”  acela  cu
                                    unei  „române  neaoşe” cu  nume  dacic   ardelenilor care suntem  români şi trăim   pălărioare  mici,  deci  în  „Maramu”  dar
                                    Agyo  Edit.  Un  nume  care  încercând   în România nu aiurea. Unde se crede că  nu  mi-am  permis  să  vorbesc  nici  în
                                    să-l  pronunţi  şi  constatând  că  ţi  se                     numele  ardelenilor,  nici  al  transilvă­
                                    împleticeşte  limba,  te  întrebi  dacă                        nenilor şi nici al altora.
                                    această  „neaoşe” trăieşte în  România   P O LE M IC I            Consider că opiniile sunt şi trebuie
                                    sau dincolo de Tisa (oriunde dincolo).                         să  fie  personale,  indiferent  care  sunt
                                       Este  revoltător  cum  şi-a  permis   se află şi cu ce drept vorbeşte, mai grav,   acestea.  în  acest  sens  îi  recomand
                                    semnatara  de  mai  sus  a  articolului   scrie,  această locuitoare a  Hunedoarei,   „ardelencei  neaoşe”  să  citească
                                    apărut  în  nr.  485/1999  să  vorbească,   în numele ardelenilor?  articolul d-lui Tănăsie Constantin, apărut
                                    citez:...  „în  numele  marii  majorităţi  a   O informez pe semnatara articolului
                                    ardelenilor neaoşi".           în cauză că eu mă consider în primul rând   loan  MÂNU -  Hunedoara
                                       Cine-i  permite  nestimabilei  Agyo   român  şi în  al  doilea rând  sunt  mândru  -  continuare in pag.  a 2-a -
                                   IL_    ----- -              ---


                                        V IO L   L A   U Ş A   B IS E R IC II!                     curtea  bisericii? Aici  nu a  urmat  numai
                                                                                                   violul, ci şi repetate acte de perversiune
                                                                                                   sexuală  -   batjocură  de  cea  mai  joasă
                                       Fără  îndoială,  eleva  B.  Laura,  15   că  despre  o  scuză  nu  poate  fi  vorba,   speţă.   Se pare că de la  cazul
                                    ani,  n-a  anticipat  ceea  ce  avea  să  se   chiar  dacă  cei  doi  erau  binecunoscuţi   Violurile  sunt  predilecte  la  noi,  nu
                                    întâmple atunci când a fost invitată de   în  localitate.  Cum să nu-i fi trecut unei   punem  la  socoteală  nici  preţul  nai­  M o ni ca  şi  Bill  —  toţi
                                    doi tineri localnici -A lexandru Truşcă   minore  de  15  ani  prin  minte  cam  ce   vităţii  Laurei  care  o  va  marca  profund   bărbaţii fug ca  dracu ’ de
                                    şi Vasile Gheorghian,  ambii de 20 de   intenţionau  cei  doi  tineri,  studenţi  pe   în  tot  restul  vieţii,  dar  ne  întrebăm
                                    ani -  la o petrecere nocturnă la Sviniţa,   deasupra, atunci când, în urma câtorva   cutremuraţi  care  este  rolul  animalităţii   tămâie,  de  reprezen­
                                    pe  malul  Dunării.  Era  ziua  de  Sfânta   ore  de  muzică,  dans  şi  băutură,  i-au   celor doi  care,  şi-au  ratat viitorul  dând   tantele sexului frumos cu
                                    Mărie  şi  naivitatea  la  o  asemenea   cerut  Laurei  să-i însoţească la o  plim­  totul  pe ameţeala de-o clipă a băuturii.
                                    vârstă,  este,  oricum,  explicabilă.  Este   bare pe malul Dunării? Nici măcar clipa   Să  fie  viaţa  la  cheremul  hazardului?   numele de MONICA...
                                    de subliniat expresia „oare-cum” pentru  în  care,  mai  mult  cu  forţa  au  tras-o în  E  posibil!   I.  PAISE


                                                                                                8  pagini  •   1000  lei  «1  DM

                                                                                                                                       Se zvoneşte că un mare om de
                                                                                                                                    afaceri american  care  şi-a  desco­
                                                                                                                                    perit  rădăcinile  neamului  în  zona
                                                                                                                                    Bradului,  s-a arătat interesat a afla
                                                                                                                                    care  e  potenţialul  de  exploatat  al
                                                                                                                                    Ţării  Moţilor,  neexcluzând posibili­
                                                                                                                                    tatea  unor  investiţii  radicale  aici.
                                                                                                                                    Inform aţia  ne-a  parvenit  de  la
                                                                                                                                    funcţionari  din  preajma  primaru­
                                     2  SEPTEMBRIE             -  8   SEPTEMBRIE             1 9 9 9                                lui  New  York-ului,  o  mai  veche
                                                                                                                                    cunoştinţă  a  CĂLĂUZEI  încă  de
                      Săptămâna!  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor                                                când era procuror federal.



   ■T  A  SUNAT CLOPOŢELUL                                           ÎNSINGURAREA LU?                Cine e vinovat câ nu avem apa calda?
                                                                        MIRON COZMA
        A  început  un  nou  an  şcolar,  clin­  Combinarea instruirii active cu o serie                Pe buzele tuturor locuitorilor muni­  plătite  până  acum  8  miliarde,  făcân-
     chetul clopoţelului chemând în bănci pe   de caracteristici pozitive ale dascălului,   Data de 25 august a  marcat ziua   cipiului  Deva  stă  acum  întrebarea:   du-se apel către conducerea termocen­
                                                                                                     „Când vom avea apă caldă?".
     miile de elevi hunedoreni, prilej cu care   esenţiale pentru motivarea elevilor, din   de  naştere  a  lui  Miron  Cozma,     tralei ca restul să poată fi plătit eşalonat
                                                                                                        Un  răspuns  în  acest  sens,  s-a
     Inspectoratul  Şcolar  Judeţean  Hu­  care  să  nu  lipsească  entuziasmul  şi   eveniment  care  nu  putea  să-l  lase   conturat în urma unor discuţii aprinse   în  ultimele  trei  luni  ale  anului.  Speră
     nedoara .le  transmite  atât  lor,  cât  şi   energia,  respectul  şi  interesul  pentru   indiferent pe cel care a împlinit 45 de   însă  ca  din  1  septembrie,  locuitorii
                                                                                                     ce  au  avut  loc  la  Primăria  Deva,   municipiului să poată avea apă caldă.
   '!  cadrelor  didactice -   noi  şi  importante   elevi ca fiinţe  umane,  să se constituie   ani  şi  este  încă  idolul  necontestat  al   discuţii  la  care  au  luat  parte  repre­
                                                                                                                                      Victor Vaida  declară însă tranşant
     succese în activitatea în care s-a debutat.  în  adevărate  abilităţi  ale  eficienţei   minerilor  din  Valea  Jiului.  Fidel  zentanţi ai „APATERM”. ai Consiliului   şi foarte hotărât: „Da, din 1  septembrie
        Suntem  siguri  că,  toate  cadrele   activităţii cadrelor didactice, pe drumul              Judeţean  şi  Local,  primarul  Mircia
     didactice  îşi  vor  îndeplini  eficienţa   conturării  în  România  a  reformei                Muntean,  prefectul  Nicolae Stanca şi   ar trebui să fie apă caldă, dar din păcate
                                                                                                                                   sunt  30  de  miliarde  datorii.  Consiliul
     printr-o atitudine pozitivă şi proiectivă,   învăţământului,  ce-l  dorim  generos  şi          directorul  Termocentralei  Mintia,   Local  Deva  a  promis  că  plăteşte  4
     bazată pe credinţa că toţi elevii pot să   flexibil.           principiului  lui  Socrate,  „în  cetatea   Victor  Vaida  (care  a  venit  ceva  mai   miliarde  dar a  plătit  doar  1,4  miliarde.
     înveţe şi că este răspunderea lor de a   Prof. Ionel MOŞ -  inspector general.  mea pot fi  ucis,  dar niciodată învins”,   târziu, neinvitat, simţind că se petrece   Mintia  are  şi  ea  la  rândul  său  datorii
     munci  astfel  încât  şcolarii  să-şi  acti­  Inspectoratul Şcolar Judeţean   încarceratul  de  la  Rahova  a  realizat   ceva la primărie).  mari.  O să fie foarte greu la agentului
     veze la maxim potenţialul de învăţare.            Hunedoara    parcă  brusc  că  drumul  parcurs  din   Primarul  declară  că  din  cele  13
                                                                    fundul minei până pe culoarele  puterii   miliarde  cât  a  avut  primăria  datorie   Mariana PÂNDARU
                                                                                                     faţă de Termocentrala  Mintia,  au fost
                                                                    şi  acum  iată,  în  închisorile  patriei,                         -  continuare în pag.  a 3-a -
     Marea  Eclipsă a revenit în Valea Jiului                       l-au  costat  ceva  ani  irosiţi,  ani  care
                                                                    contează  enorm  într-o  viaţă  de  om.
       Nu ţin minte ca în ultimii 10 ani, Valea Jiului să fi fost mai asaltată de turişti, veniţi   Aşadar,  MIRON  COZMA  la  45   I   Avocat ŞTEFAN EREMIA, decanul Baroului
    din toate colţurile ţării, cu căţel, cu purcel, cu bunici şi copii, dar trebuie să recunosc   de  ani  a  lăsat  pe  toată  lumea  cu
    totuşi că ponderea a fost de partea tinerilor.  Dar aşteptările le-au fost înşelate.  gura  căscată,  atunci  când  s-a  decis   I   de avocaţi al judeţului Hunedoara
       Marea  majoritate  au  intrat în  Petroşani  prin  poarta  larg  deschisă,  numită  gara   să-şi  depună  cererea  de  pensionare   I   -  Domnule avocat,  nu de mult aţi   sens,  unele  chiar  mai  vechi,  pe  care  I
    CFR,  unde ciulinii,  din  Bărăganul  lui  Panait  Istrati şi-au  găsit cuib  printre şinele de   de care, se pare, este îndreptăţit să   |  fost ales decanul Baroului de  avocaţi   doresc  să  le  aplic  acum.  însă,  voi  fi  I
    cale ferată,  lăsând la iveală nepăsarea,  indolenţa şi bunul simţ de gospodar.  Să nu   Daniel MARIŞ  .  Hunedoara-Deva.  Cum v-aţi acomodat   responsabil  de  ceea  ce  gândesc  şi  .
    mai vorbim că liniile de garare 1  şi 2 sunt impracticabile, iar de pe peronul liniei 3 îţi   -  continuare în paq.  a 2-a -
    trebuie neapărat o scară să poţi accede în vagoane.             \                 y            '  în această funcţie?                    implementez  în  munca  *
                                                                                                   |   -   Consider  că,  fă-  Invitat la    noastră.           |
          -  continuare în pag.  a 2-a -            Mihaela FĂGAŞ                                  i  când parte din conduce-                   Vreau  să  arăt  că  şi  i
                                                                    O scrisoare inedită            !  rea Baroului de aproape   CĂLĂUZA      până  acum  s-au  făcut  !
                                                                          a iui Mire ea            I  20  ani,  iar  în  ultima              lucruri  bune  şi  a  existat  I
                  ATLASSIB  S  R  L.  SIBIU                             Sântimhreanu               |  perioadă deţinând funcţia de prodecan,   o colaborare eficientă cu Justiţia, Poliţia  I
                                                                                                                                   şi Parchetul. Ceea ce doresc eu, însă,  ■
                                                                                                   ■  am o experienţă suficientă, astfel încât
                                                                                                   '  acomodarea e uşoară.         este să institui un nou management de  *
                                                                                    Bucureşti,     |   -  Gândiţi cumva la o nouă ,, linie ” a  colaborare înjaza de cercetare penală.  |
                           A G E N Ţ IA   D EV A                                    14 aprilie ’98  |  activităţii avocaţilor din judeţ?  -  continuare în pag.  a 2-a -    I
                                                                                       S t i m a t ă  .   -  Da, şi am mai multe idei în acest  ____________________  loan VLADj
                       „ A T L A S S I B ' 'efectuează zilnic trans­                doamnă  Nistora,
                   p o rt  de  p e rs o a n e   în  T O A T Ă   EU R O PA:          am primit invitaţia
                   G ER M AN IA,  FRANŢA,  ITALIA,  AUSTRIA,                        de  a  lua  parte  la
                   SUEDIA, SPANIA, OLANDA, BELGIA, ANGLIA                           cea  de  a  VIIl-a  A trădat Pacepa poporul român?
                                                                                    ediţie  a  „Zilelor
       la preţuri accesibile şi cu plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
                                                                                    Scriitorilor  Ză-   „ÎM I  PARE  RĂU  DE  NUMELE  CE-L  PORT!”
                                                                                    răndeni", am luat
           A T L A S S I B   e fe c tu e a z ă   s e rv ic ii  de  m e sa g e rie ,   cunoştinţă de ca­  -   DA!  GENERALUL  ION  MIHAI   CLUJ  privind  autonomia Transilvaniei.
                                                                                                    PACEPA  a  fost  şi  este  un  mare   România  este  un  stat  unitar  român,
     '  eliberează  asigurări  m edicale  şi  cărţi  verzi.         drul  şi  programul  acţiunii,  absolut   TRĂDĂTOR al poporului  român.  conform Constituţiei. Noi ardelenii ştim
           A  T L A S S I B   în c h ir ia z ă   g r u p u r ilo r   o rg a n iz a te ,   onorante pentru mine.  După  câte  cunosc  eu,  de  origine   ce vor ungurii din Ardeal,  dar nu  le va
                                                                      Din păcate este aproape sigur că nu
       autocare  moderne  pentru  efectuarea  de  excursii.                                         ceho-slovac, el emigrând din  România   merge.  Eu  fiind  un  moţ  din  Zarand,
                                                                    voi  putea  participa.  Nu  numai  că  sunt   în SUA a sustras cecuri semnate în alb   născut chiar de unde a plecat Horia la
           IMPORTANT! începând cu  data de  14.05.1999,             bolnav  -   inclusiv  cu  pareza  corzilor   de N. Ceauşescu de mai multe miliarde   răscoală  (Mesteacăn)  şi  ascultând
                                                                   vocale! -  dar exact în perioada avută în
       prin  A T L A S S I B   puteţi  călători  şi  în  Ungaria  la  Szeged,                       de  lei,  băgând  mâna  în  buzunarul   cântarea lui Nicolae Furdui lancu- „Noi
                                                                    vedere,  mă  voi  afla  internat  în  plin   poporului român. Degeaba se afirmă că   suntem români, noi suntem aici pe veci
       K e c s k e m e t  şi  B u d a p e s ta ,  cu.  p le c ă ri  de  2  ori  pe   tratament, fără alternativă. De altfel, nici   a vrut să distrugă sistemul comunist,  a   stăpâni”.  îmi  pare  rău  de  numele  ce-l
       săptăm ână.         r       r                               forma mea fizică nu ar încuraja un efort,   distrus  poporul  român,  ducând cu  el o   port, că este pe jumătate unguresc (nu
                        fA[pi ofertm ,                              totuşi  eroic.  Vasul  este ciobit,  coşcovit,   serie de secrete mari de stat, necesitând   ştiu de unde mi s-a. corcit acest nume),
                                                                   coclit...                        schimbarea  a  multor coduri  militare  şi   Dineş Mircea dar afirm că sunt atât de
            dumneavoastră aCegeţi!                                     Regret nespus această împrejurare,   secrete care au costat imense •sume de   patriot, încât dacă ar fi toţi românii aşa
                                                                    de-a  dreptul  ruşinoasă  pentru  o  natu­  bani poporul. Ce n-a avut acel Pacepa?   n-ar mai trebui grăniceri la frontieră.
          Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la Agenţia          ră titanică şt extravertită ca a mea. N-am  N-a avut salar?           Mircea DINEŞ -  Mesteacăn
                                                                                                       Nu  dorim  nici  „Călăuza” şi  nimeni
      ATLASSIB din Deva, la numărul de telefon 054/231519.                       Mariana PÂNDARU    să sprijine  acea  DECLARAŢIE  DE  LA  -  continuare în pag.  a 2-a -
                                                                        -  continuare în pag.  a 2-a -
   1   2   3   4   5   6