Page 1 - Calauza_2000_514

-»V. ■: 1
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
x » a £ S is

Ce facem când ni se fură din locuinţă!
A
Aportul fiecăruia dintre noi, la autorilor; de îndată se anunţă Poliţia; nu
descoperirea unui delict sau furt, poate trebuie să se pătrundă în câmpul
avea efecte benefice, dacă ştim ce infracţional; se face un apel la un vecin
trebuie să facem în astfel de situaţii. sau un trecător, pentru a anunţa Poliţia,
Majoritatea furturilor din locuinţe se comit nu se lasă curioşii să se apropie de locul
- urmare din pag. a 8-a - în timp ce locatarii nu se află la domiciliu. faptei; în aşteptarea lucrătorilor de Poliţie,
Practică a demonstrat că, mulţi dintre noi trebuie evitată folosirea telefonului din
nu ştim cum trebuie să procedăm atunci locuinţă; nu trebuie atinse sau mişcate
I VÂNZĂRI TERENURI când locuinţa este găsită prădată sau lucrurile de la locul lor; protejarea urmelor
răvăşită de hoţi. în momentul luării la din cauza intemperiilor, prin acoperire,
• Vând teren intravilan, proiect casă.
Tel. 672355. cunoştinţă despre un furt din locuinţă, este bine venită. Poliţiei trebuie să i se
comportamentul victimei este reliefat prin pună la dispoziţie cât mai multe date, cu
• Vând teren in tra vila n Bretea
stări emoţionale. Considerentele de ordin persoanele suspecte; importante sunt
Mureşană, nr. 90. Tel. 216716. practic, demonstrează însă necesitatea datele furnizate de vecini; Poliţia trebuie
- • Vând teren arabil zona Poligon- respectării unor reguli care în majoritatea informată atunci când se cunosc locurile
Mintia (22 ari). 5 milioane. Tel. 233966. cazurilor sunt neglijate. Practic, victima unde se găsesc lucrurile provenite din
• Vând 3.600 m.p. teren arabil în trebuie să ştie: să nu intre în panică, infracţiuni sau unde se ascund persoanele
J „ P i s t o l u l n o s t r u N a ţ i o n a l „ C A R P Ă Ţ I " I Deva. Tel. 621486. întrucât acest comportament poate urmărite.
• Vând sau arendez teren arabil şi întârzia identificarea şi prinderea Ion VLAD
I n u m a i e p e r f o r m a n t p e n t r u p o l i ţ i ş t i . . . " ! fânaţ - C âm pul Mare, Haţeg. Tel.
243080.
I - urmare din pag. 1 - dl general a devenit foarte atent şi l
au fost făcute şi pentru urechile altora: ne-a spus că bugetul internelor e sărac,
I I TENTATIVA 11 CMDL LA M l LISAM
,,Nu e poliţist cel care nu lucrează cu dar că se negociază direct, între patru
*
I informaţie!", „Imaginea Poliţiei Române ochi dacă e vorba de o informaţie foarte î • C um păr a n tich ită ţi, tablouri, Dimineaţă de ianuarie. Străzile loveşte prietenul în zona abdominală.
I e făcu tă de însă şi p o liţiş tii ce o importantă... 1 statuete, obiecte decorative, metal, sticlă, m u n icip iu lu i P etroşani păreau Victima rămâne pe loc, suportând
compun!", „Inspectorii şefi vor prezenta Remarcăm că dl general nu face aproape pustii. Zăpada îngheţată şi „e ro ic” durerile, în timp ce autorul
i l porţelan. Tei. 620415.
probabil la Braşov, propria identitate, parte dintre poliţiştii crispaţi, că e un frigul făceau pe trecători să fie reţinuţi dispare de la locul faptei.
I structură (care pot suferi modificări om de lume, că poate să guste şi o • Cumpăr bicicletă de cameră. Tei. la vorbă. Dar, S andu Ş te fa n şi Sesizatfiind organul de Poliţie, se
718355, după ora 18.
I după necesităţile locale din teritoriu) a glumă, că nu se supără din orice, că îi • Cumpăr stabilizator tensiune 220 V. Bardac C-tin ambii şomeri, discutau în tre p rin d m ăsurile spe cifice de
Inspectoratelor şi poliţiştilor din zonele apreciază pe ziarişti şi nu dă vina pe ei aprins, .contradictoriu pe alocuri. prindere a făptaşului, Bardac C-tin -
I Tel. 092943987; 054/626656.
urbane şi ceie rurale", „Recom and pentru imaginile şifonate câteodată ale Constantin, în vârstă de 38 de ani, mai autorul tentaticei de omor, rămânând
l poliţiştilor o mai atentă strângere de poliţiştilor. Domnul general de Divizie I • Cumpăr maşină de cusut peste „sensibil” la replicile lui Ştefan pare a să-şi petreacă o parte de timp după
informaţii” etc. .Micolae Berechet a fost secondat la muchie pentru blănărie ia preţ con­ se enerva. Şi drept răzbunare, scoate gratii.
I 1 venabil. Tel. 094141437.
La întrebările noastre dl generai a conferinţa de presă de dl colonel din buzunar un cuţit bine ascuţit şi-şi loan VLAD
I răspuns foarte direct: „N u se pune Ştefan Aranaciu, inspector şef la !.P.J. I
I deocamdată problema ca jandarmeria Hunedoara care a avut intervenţii 8
să preia posturile din zonele rurale” pertinente, la obiect. M obilizarea Atac vulgar Ia
I I SX. CO M FR U CT S.A. DEVA ,
(asta afirmase în prezenţa noastră un generală făcută de căpitanul Mircea
8 în a lt personaj din Ja n da rm eria Nicoriciu, purtător de cuvânt, a umplut I CAVALERII DE Str. D epozitelor, nr. 17
I Română!): Dacă va ieşi la-pensie încă popota cu ziarişti. S CĂLĂUZA
Aşteptăm să-i vedem pe poliţiştii
i nu s-a hotărât să intre în politică dar Organizează la sediul societăţii în data de 11.02.2000,
dacă va intra în politică n-o face spre hunedoreni mai buni, mai aprigi prin- I ora 1200, Licitaţie publică cu strigare pentru vânzarea
I dreapta sau spre stânga, o va lua zători de hoţi şi spărgători, cu respect s Iarăşi vreţi f>â daţi eu gura următoarelor active, situate în următoarele localităţi:
înainte... faţă de contribuabil şi munca acestuia, aşa cum dă prostu-n van? 1. Simeria, Str. Gh. Doja;
I I
La între b a re a noastră cu cât după vizita Şefului Poliţiei Române la 2. Băiţa, Str. Principală, parter bloc;
I plătesc informaţiile şi pe informatori - Deva! i Nu mai bine daţi cu sapa 3. Dobra, Str. Principală, bl. 3, parter;
i . i RiQ rara c t tu i cm ts*n a n wz3 m k h şi scoateţi şi voi un ban? 4. Barbura, Str. Principală.
Florin june Rapoiteanu Relaţii la Sediul societăţii sau la telefon 054/223555, între orele 8°° - 1 430.
In caz de neadjudecare ta prima şedinţă, se va organiza cea de-a doua şedinţă
L I M P A R O M Â N Ă p e n t r u «soi nn ana asm a licitaţiei în data de 12.02.20G0, ora 12°°.
Şedinţă
exam enul de CAPACITATE
extraordinară
La Editura „CALAUZA" a apărut Cartea de faţă este realizată în Recent, a avut loc la Prefectura
un volum extrem de util elevilor care conformitate cu recomandările progra­ Hunedoara şedinţa extraordinară a F“ T ELIFONii"o Y s iR V IC ÎIT I
anul acesta se vor prezenta la mei pentru EXAMENUL NAŢIONAL Consiliului Judeţean. Cu acest prilej | De la ALINA ADAM - director general adjunct, cu probleme de asistenţă socială, din I
examenul de CAPACITATE. DE CAPACITATE-20 00 , cuprinzând au fost supuse discuţiilor mai multe • cadrul D.G.M.P.S. Deva am aflat pentru cititorii săptămânalului „Călăuza" şi nu numai, că
Dl profesor MIHAl PETRE, doctor exerciţii gramaticale de: • exem ­ aspecte din activitatea judeţului ' în cadrul Oficiului pe care domnia sa îl coordonează, există un aşa-zis „TELEFON DE I
în filologie, este şi autorul culegerii plificare • identificare « operare cu nostru, cum ar fi: programul de acţiuni | SERVICIU". I
I
Cetăţenii din municipiul Deva şi oraşul Simeria interesaţi de diverse probleme pe linie
LIM B A R O M ÂN Ă PRIN TESTE elemente de fonetică şi vocabular, cu în domeniul relaţiilor externe ale Consi­ 8 de asistenţă socială (ajutoare, alocaţii etc) pot suna cu încredere la telefonul 983. I
GRILĂ (pentru admiterea în învăţă­ noţiuni de morfologie şi sintaxă, cu liului Judeţean, ce s-a desfăşurat în 1 De la capătul firului, vor primi răspunsurile dorite, care, cu siguranţă vor fi autorizate
mântul superior), culegere apărută tot semne de ortografie şi punctuaţie! anul 1999 şi ce urmează să aibă loc . şi utiie. (I. V.) I
la Editura „CĂLĂUZA”, şi difuzată cu Trebuie să vă grăbiţi pentru a ajunge pe primul trimestru al anului 2000; NN mma mm m mm m mm m wrm mm mm mai mm mm mm mm mmm mm mm mm ^m
mare rapiditate. în posesia acestei culegeri autorizate! proiect de aprobare a Rapoartelor de
activitate ale instituţiilor publice de
cultură din subordinea Consiliului
Judeţean; propunerile de încadrare
în categorii funcţionale a drumurilor
EchilibRu si măsură, o nouă adoroare judeţene şi comunale de pe teritoriul
r
f
judeţului nostru; proiect de hotărâre
A pRoblEMEloR TRANZmEÎ privind aprobarea atribuirii denumirii •* • ~V.- ”5-' ’ «T ViC-r*
Este timpul să regândim modul de rător. Astfel s-au pierdut 9,7 milioane de I de „Şcoala generală I. D. Sîrbu”, U I M l I U I?A C IN NCR IN CACECE LIEE R A
abordare a complexelor probleme ale vieţi umane în perioada anilor '90 care ar şcolii generale nr. 1 din oraşul Petrila.
tranziţiei. Rezultatele obţinute până în fi trăit dacă s-ar fi menţinut condiţiile de Mariana PÂNDARU La origine sunt ţăran dar orăşenizat şi o să avem o agricultură ca în perioada
prezent au atât aspecte pozitive cât şi viaţă dinainte de 1990. lată aşadar că prin forţa lucrurilor după venirea de pe interbelică. Discuţiile în pro şi contra au
aspecte negative. Fără îndoiată avem tranziţia are costuri umane ce pot fi front. De la părinţi mi-au rămas 2 ha de dat câştig de cauză opoziţiei şi s-a trecut
astăzi un mecanism politic democratic, o comparate cu pierderile într-un război pământ care se găseaJn CAP, fapt care la încropirea Legii 18 care, având la bază
presă liberă iar privatizarea a făcut paşi mondial şi de aceea abordarea CENACLU m-a făcut să urmăresc îndeaproape, încă multe moaşe a ieşit ce a ieşit încât nici
importanţi. Din păcate nivelul de trai a! problemelor transziţiei trebuie făcută cu din 1990 discuţiile cu privire la înjghe­ după 9 ani nu este pe deplin aplicată,
populaţiei a scăzut în mod dramatic, priva­ deosebită atenţie. Chiar şi în Polonia, unul M ie rc u ri, p o e ta M ariana barea Legii 18/91. adică sunt încă ţărani care nu au primit
tizarea nu a adus în multe cazuri o creştere dintre „campionii" tranziţiei, 60% din PÂNDARU a propus m em brilor Pentru a nu fi învinuit că mă amestec titlurile de proprietate. Au urmat apoi
a productivităţii şi eficienţei economice iar numărul copiilor suferă de unele forme de celaclului ARDEALUL o seară de în ciorba campaniei electorale, nu o să certuri, bătăi, crime, procese încă pe rol.
autoritatea statului, capacitatea lui de a malnutriţie. p o e zie , lecturând din ultim ele fac nominalizări de persoane limitându-mă Cui i s-a restituit pământul? O parte foş­
răspunde problemelor sociale şi rolul său Tranziţia are trei componente majore: sale creaţii. Discuţiile purtate pe numai la putere şi opoziţie. La un prim tilor proprietari (octogenari), o altă parte
de creator al unui cadru ordonator şi regu­ liberalizarea, care în multe cazuri a fost marsinea celor c itite au subliniat început al discuţiilor pe marginea urmaşilor adică ţărani orăşenizaţi şi o altă
lator al vieţii sociale şi economice a scăzut rapidă; stabilizarea, în multe cazuri fragilă muzicalitatea versurilor, lirismul şi proiectului de lege pentru restituirea parte urmaşilor, urmaşilor proprietarilor,
deosebit de mult. şi transformarea structurală care a fost puterea de susestie a lor. Cum pământului la ţărani puterea a emis o ultimii născuţi la oraşe care nici măcar nu ştiu
în timpul procesului tranziţional greoaie. Trebuie subliniat că soluţiile părere că ar fi bine să li se dea la ţărani cum au arătat coarnele plugului ori sapa.
câştigarea libertăţii politice a fost însoţită oferite de donorii internaţionali cum ar fi era şi firesc, i s-a atras atenţia câte 50 ari de fiecare familie pentru Din aceşti ţărani nici măcar 5% nu
de pierderea unor drepturi fundamentale Banca Mondială sau Fondul Monetar autoarei şi asupra „scăpărilor" şi nevoile urgente iar CAP-urile să fie dispuneau de unelte necesare muncii
’ _ economice şi sociale. Milioane de oameni Internaţional nu sunt întotdeauna cele mai a imas'milor mai puţin reuşite, de transformate în societăţi ori asociaţii agricole, dar mai ales mijloacele
v i' sunt acum şomeri. Salariile au scăzut la potrivite condiţiilor României. Aceştia, cel care e b in e să ţină c o n t în agricole pe baza unui nou statut cu noi mecanizate a muncilor agricole care au
limita suportabilităţii, multe slujbe fiind puţin la începutul anilor ’90 nu au avut o organizarea unui v iito r volum. reglementări privind participarea fost in dotarea staţiunilor de maşini.
nesigure, slab plătite sau aflate în experienţă'practică sau principii teoretice CRONICAR asociaţiilor şi beneficiul ce urma a fi primit Şi de aici începe tragedia cu
economia subterană. Sistemele de pro­ cu aplicabilitate la trecerea de la de fiecare. Aceasta ţinându-se cont de adevărat, cei din comisiile comunale de
tecţie socială ca şi cele de sănătate sau economia planificată la principiile faptul că la conducere sunt nişte aplicarea legii 18 şi-au luat pământul cel
învăţământ s-au deteriorat sau au fost economiei de piaţă, recomandările lor agronomi, au la dispoziţie staţiunile de mai bun iar cei de la staţiunile de maşini
total sau parţial privatizate în consecinţă inspirându-se din experienţa crizei V ■ î # 4 N O T Â 5 r ’ maşini care pot fi trecute definitiv lă au făcut buzunarele doldora de bani
fiind disponibile numai acelora destul de financiare a ţărilor Americii Latine în anii Rugăm pe to ţi cei care au aceste asociaţii şi astfel se va face o pentru muncile executate la cei fără
bogaţi ca să poată plăti. '80. în aceste ţări există o economie de probleme de natură psihică sau agricultură pe baze ştiinţifice. posibilităţi de a-şi munci singuri pă­
Conform Raportului asupra Dez­ piaţă chiar dacă funcţiona defectuos iar Auzind aşa ceva, opoziţia a sărit în mântul. Ulterior tractoarele şi restul de
voltării Umane pe anul 1999 întocmit de problemele lor erau foarte diferite de sunt posedaţi, să se adreseze sus de doi metri, şi a motivat că astfel se maşini au cam dispărut iar aceşti băieţi
către specialiştii Programului de transformarea de sistem necesară în Schitului „ Lumina Iubirii” - din menţine comunismul în agricultură iar harnici s-au căpătuit.
Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP) ţările post-comuniste. comuna Dobra, sat: Roşcani, unde
speranţa de viaţă a scăzut in zona (Va urma) se fac Vindecări. ţăranul dacă o să primească bucata lui (va urma)
Europei Centrale, de Est şi CSI, îngrijo­ CRISTIAN DAN Schitul „Lumina Iubirii”. de pământ va munci cu tragere de inimă G. BÂGU - Deva