Page 1 - Calauza_2000_531

©
„Mai întâi oamenii"

G H E O R G H
B A R B U

47 ani
inginer
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN
HUNEDOARA

I IN C R E D IB IL U L S -A ÎN T Â M P L A T I ; Ce spune MMPS
I
Doamna Smaranda Dobrescu, ministrul Muncii şi Protecţiei j
I Recorelarea pensiilor de stat
Sociale s-a întâlnit cu 400 de deveni
I O ficiul central de Plată a P ensiilor a sunt necesare peste 84 de m iliarde de
anunţat că în luna mai au fost recalculate lei pentru asigurarea fondurilor pe care
| Aşa cum am anunţat în CĂLĂUZA, B u d u la n , preşedintele PSDR a lansat | conform HGR nr. 332/2000, aproxim ativ le presupune prim a etapă a recorelării.
| d-na S m a ra n d a D o b re s c u , m inistrul o fic ia l şi c a n d id a tu ra la fu n c ţia de i 635.000 de pensii din sistem ul a sig u ­ lată p ro ce n ta je le cu care au fost
! M uncii şi Protecţiei S ociale în G uvernul p rim a r al m un icip iu lu i D eva, a d-lui j rărilor sociale de stat - o parte în urma recorelate diversele categorii de pensie
I M ugur Isărescu, a v e n it sâm b ă tă la V A LE R IU B Â R G Ă U , directorul ziarului I c re şte rii p e n siilo r m inim e cu 15% , iar (diferenţierile au vizat anul înscrierii la
| Deva, unde s-a în tâlnit cu o m asă m are C Ă L Ă U Z A , d in s p re p o lu l s o c ia l, j celelalte, în baza recorelării. pensie: până în 1967, 1 9 6 8,1 96 9 ,1 9 70 ,
. de oam eni la S ala M are a C asei de d e m o c ra t, o ca le de u im a t p e n tru . Cea. 100.000 de persoane vor prim i 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976,
• C ultură. poporul rom ân. t pensii m ajorate cu cel puţin 700.000 de 1977,1978,1979 sau 1980): pensia pentru
| A m abilă, doam na m inistru prove- întâlnirea e greu de descris; a fost |j lei (creşterea m axim ă este de 864.693
■ nind din rân durile P S D R , a răspuns cu adevărat democratică, fiecare susţi- ■ de lei). M M PS a cplculat că în luna mai - continuare fn pag. a 2-a ■
* tuturor solicitărilor oam enilor din sală, nându-şi cauza în faţa doamnei ministru. '
j care, au fost m ulţi şi mai ales necăjiţi,
| până peste cap. - continuare fn pag. a 3-a - <
C u a ce astă o ca zie di P o m p iiiu Ion C O RD O Ş J
Mare minune
A fost descoperită ta u ^ a prostiei!
TOPUL CANBIOAJILBR LA PRIMĂRIA DEVA Până acum nu se ştia de unde vine prostia. Şi mai ales de ce se prostesc
unii oam eni. Un studiu britanic a stabilit că poluarea, degradarea culturilor
V ale riu B ârg ă u - 1216; M irc ia M un tean - 101; ilie Lavu - 11; loa n B elu agricole, toate acestea reduc drastic inteligenţa om ului. Pe lângă conţinutul
- 2; D o rin C rişa n - 0; D o re l R usu - 0; M in ică N eagoe - 0; F lo rin a Popa ridicat de particule de plumb sau de alte substanţe nocive ale aerului pe care-l
T a tia n a - 0; D u m itru A rm ă ş e s c u - 0; M ircea C h irită - 0; N ico ia e P odeleanu respirăm, specialiştii de la U niversitatea din Londra aduc în discuţie lipsa fierului
- 0; C orn e ! M edrea - 0; G h e o rg h e B og d a n - 0; S ava M ano le C o rn e îiu - 0; şi a iodului din alim ente - consecinţă a eroziunii solului - , precum şi radiaţiile.
io a n D. C o n s ta n tin - 0; B o rb e a n u S im io n S an d u - 0; L o ica R om an - 0: Statistici recente arată că 15.000 de persoane au m urit şi alte 50.000 s-au
O v id iu J u rc a - 0; S te jă re l io n e s c u - 0; R e m u s A n g e le s c u - 0; G âice scu ales cu handicapuri în urm a exploziei de la C ernobâl - scenă, în aprilie 1986,
D u m itru - 0. a celui mai dezastruos accident nuclear civil - care a trimis un nor de radiaţii
LAOBâ 808151 ii mortale asupra Ucrainei, Beiarusiei şi a Rusiei. în sud-estul Asiei, 1,5 milioane de
componenta a formaţiei de dans sportiv ■ continuare in pag. a 2-a ■ C. STERE
„RIÎM-2G0H" Huiediiara

„VA VENI SI VREMEA SĂM ĂDASULUI!”1
I
- C e a ţi tă c u t d u p ă R e v o lu ţie - ,,Id e a lu l R e v o lu ţie i” nu a fo s t nelucrate cu zecile de mii de hectare, i
d o m n ilo r p o litic ie n i, g u v e rn a n ţi ş i ru in a re a , s ă ră c ire a , ş o m a ju l, tin e ri lipsă de om e nie şi re sp e ct faţă de !
con d u că to ri de u n ită ţi in d u stria le ş i licenţiaţi fără locuri de m uncă, cerşetori, vârstnici etc - ci un progres şi o bunăs- I
agricole? m agazinele de vechituri (second-hand) tare mai rapidă decât în socialism . |
Aţi ruinat toată econom ia naţională, îm b ră c ă m in te la k ilo g ra m adu să din Nu a v e ţi m o tive de ju s tific a re .
aţi vândut o parte din ea străinilor, aţi O ccident, partide şi partiduleţe precum Domnilor! Nici prin căderea CAER-ului I
perm is haosul şi im oralitatea, ne-aţi şi se cte re lig io a s e de to a te fe lu rile , şi nici a conjuncturii internaţionale. Ţările |
sărăcit şi ne-aţi înglobat în datorii şi vagabonzi şi câini vagabonzi, copii ai - continuare fn pag. a 2-a - ■
pe noi şi ţara! străzii, em igranţi şi bişniţari, păm ânturi Victor CRIŞOVAN - Deva

Apa trecet CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR DE FIDELITATE „CĂLĂUZA”, din luna aprilie
în urm a tragerii ia sorţi a talo an elor participa nte la concursul de fid elitate
nepăsarea rămâne C Ă LĂ U Z A , pe luna a prilie, au fo st atribuite urm ătoarele prem ii:
P re m iile d e 1 0 0 .0 0 0 le i: D -n a B O IE R M Ă R IA , P e tro ş a n i, s tr.
Independenţei, bl. 24, ap. 20.; Dl D Ă R ĂŞ TE AN U O C TA V IA N , D eva, A leea
T o t m ai m u lţi h u n e d o re n i se P atriei, bl. D-1, ap. 36
confruntă cu problem e generate de r - continuare in pag. a 2-a -
poluarea apei potabile, văzându-se
lipsiţi de o sursă esenţială pentru
existenţă.
Astfel, în oraşul Sim eria pânza CARMEN M ÂNEA - medic stomatolog
de apă freatică este im purificată de
- D -na Carm en M ânea, există acum trebuie să îndeplinească anum ite condiţii?
sulfaţi şi m aterii organice, fa p t ce noi reglem entări după care se desfăşoară - Da, ei tre b u ie să fie p lă tito ri la
a fe c te a z ă a p ro x im a tiv 2 0 0 de activitatea ca b ine telo r Asistenţa socială.
locuitori, în tim p ce în com una Pui, stom atologice. Vă ru ­ INVITAT LA CALAUZA - Ce p o t face cei ce
pânza freatică este afectată din punct găm să ne daţi câteva nu sunt plătitori?
de vedere chim ic datorită depozitării date m ai concrete fn acest sens. - Se vor adresa serviciului de urgenţă
- C abinetele stom ato log ice fu n c ţio ­ c a re fu n c ţio n e a z ă în c ă în c lă d ire a
nează acum la fel ca şi cele de m edicină Policlinicii stom atologice. Aceste servicii
generală, adică p acienţii trebuie şă -şi s a tis fa c u rg e n ţe le c e lo r ce nu su n t
im proprii de îngrăşăm inte chim ice şi aleagă m edicul stom atolog de fam ilie. Se înscrişi pe lista unui m edic sau nu pot să
pesticide încă de pe vrem ea fostului înscriu pe lista acestui m edic şi toate p lă te a s c ă a c e a s tă c o n trib u ţie la
SIBIU - A G E N Ţ IA D E V A CAP. trata m e nte le de care au nevoie vo r fi A sigurările sociale.
M ajoritatea fântânilor nu mai pot făcute la cabinetul m edicului respectiv. - continuare fn pag. a 2-a -
• e fe c tu e a z ă z iln ic tr a n s p o r t d e p e r s o a n e în T O A T Ă fi fo lo s ite d a to rită c o n c e n tra ţiilo r - Cei ce vor să se fnscrie pe aceste liste, D ialog realizat de Mariana PÂNDARU
E U R O P A ; G E R M A N IA , F R A N Ţ A , ITA LIA , A U S T R IA , SU E D IA , ridicate de azotaţi şi am oniu, fiind
S P A N IA , O L A N D A , B E LG IA , A N G L IA la preţuri accesibile şi cu afectaţi sute de cetăţeni. Nu mai bine,
plecări din 30 de mari oraşe aie ţării. se prezintă lucrurile la C ertej unde
d a to rită a m p la s ă rii n e c o re s p u n ­ Omul care l-a primit în PNL oe Mircia Muntean, ne scrie dezamăgit
• e fe c tu e a z ă serv icii de m e s a g e rie , e lib e re a z ă a sig u ră ri
m e d ic a le şi cărţi verzi. zătoare a unor grajduri, apa nu mai
corespunde condiţiilor de potabilitate, Omul de la „căpătâiul m ormântului”
• în c h ir ia z ă g r u p u r ilo r o r g a n iz a t e , a u to c a r e m o d e rn e fiind poluată cu substanţe organice
p e n tru e fe c tu a re a de e x c u rs ii. fapt ce provoacă mari problem e celor Titlul m i-a fost sugerat de „P E R L A ” le-a făcut? Sunt ei dispuşi să mai facă
2000 de locuitori. oratorică din discursul actualului prim ar gre şe a la din 1996? Eu cred că nu.
al D evei, M irc ia M u n te a n ro stit la
După ce vor analiza în m od tem einic
La Geoagiu, sursa de apă pota­
J I M P O R T A N T ! Începând cu d ata d e 1 4 .0 5 .1 9 9 9 . prin bilă, în caz de inundaţii, este scoasă m o rm â n tu l re g re ta tu lu i fo tb a lis t M. cele ce ei deja ştiu şi cele spicuite de
A L A S S I B p u t e ţ i c ă l ă t o r i ş i în U n g a r ia la S z e q e d .
T
Klein.
m ine, ca un bun cunoscător a activităţii
din fu n c ţiu n e , fă c â n d im p o s ib ilă
K e c s k e m e t şi B u d a p e s ta , cu p le c ă ri d e 2 ori pe s ă p tă m â n ă .
sale, vo r ajunge la con clu zia că nu
Sus-num itul candidează şi aspiră la
h N o i oferim , dum neavoastră alegeţi! alim entarea cu apă a staţiunii şi a un nou m andat. Stau şi mă întreb, DE m erită votul lor.
sanatoriului, iar pentru cei 3000 de
CE? îşi în chipu ie că lum ea l-ar m ai
Parcă-I văd. Era prin vara anului
cetăţeni ai com unei llia, băutul apei
vota? C onsideră că e lectora tul este
1991. A apărut în biroul meu îm preună
<5 ^ - continuare fn pag. a 2-a - chiar atât de naiv încât să nu vadă ce a cu tatăl său, Ionel M untean din Cristur,
din propriile fântâni a devenit un calvar,
Pentru informaţii si rezervări sunaţi la Agenţia
făcut în ultim ii ani şi în special cum
ATLASSIB din Deva, lă numărul de telefon 054/231519.
un om pe care îl respect şi îi acord toată
- continuare fn pag. a 3-a -
Ing. Paul Botez, preşedintele PLDR, Fii. Jud. Hd.
Daniel MARIŞ^