Page 1 - Calauza_2000_534

.3 *o .g
«•a.
^ g tl||:
5*3
KţJ <0
<d g CD c l i s î -
45 •- "6 8?
^ c P
<D ^3 ■ ia •«. Q) *5= ^
g 25 CC
s *o m u 8 îis,s
3 <0 8><u'
p . 0 3 O •
C ftJ *.
0) V) j5.w I 1 Ol ~~
25 <o o3 o fc -c» ■Q 0
■s ® ' 01 f; 'w, o S a
° Q ■ i m Q. «O KT3
c; s. CC 3 V) 3 8.
cO ce
(/> î— w C - »_
Q) 3 C D
g o - .h: 03 0) Vi
o cr "O 3 ^55
& A C 9 «T ■*- ,Vy </>
c ^ -S 3
7 d>N 8 Z 13 Q)
KţJ »*.
Săptămânal in depen den t aflat în slu jb a tuturor oam enilor .£ >c=--j cc p> 3
' <* *iS^ 3 'CD ?
O c CQ C
Cazul FNI se transform ă încet Sa le a p re c ie m p e fe m e i
dar sigur în cazul CARITAS p en tru m unca lor!
încet, încet, feneiştii au fost înlocuiţi în faţa Prefecturii de către Istoria omenirii este o istorie de repetate leziuni şi uzurpări din partea
manifestanţii CONEL împotriva Ordonanţei care le „înţepeneşte” salariile. bărbatului faţă de femeie, de aceea zicem că femeia este un vas mai slab, că nu
Poliţia strânge reclamaţiile, parlamentarii n-au avut cvorum pentru a are puterea sau tăria de a bate ea pe bărbaţi, cât de tare ar fi ea.
discuta problema FNI, investitorii strâng din dinţi şi se lamentează în familie, Femeia întotdeauna este ocupată cu treburile ei casnice, ea se îngrijeşte de
între prieteni. Vă amintiţi că aşa s-a întâmplat şi cu CARITAS-ul?
familie, face comerţ la piaţă, vinde şi cumpără cele necesare casei, face haine,
le coase pe cele rupte şi mai lucrează şi la câmp. Acum munca femeilor devine
tot mai complicată, trebuie să fie soţie, mamă, profesoară, asistent medical. Ele
fac sacrificii mari ca să se asigure că, copiii au suficientă mâncare. Nu merită
Marşul factorilor poştali * oare aceste femei să fie apreciate şi lăudate? In prezent mai multe femei ca
oricând trebuie să fie apreciate şi lăudate? in prezent mai multe femei ca oricând
■' Marţi, în fabulosul peisaj de vară al de vară, oamenii minunaţi de lângă noi, I Un gând frumos şi o imagine trebuie să aibă un toc de muncă pentru a ajuta la susţinerea familiei şi ce să mai
lacului Cinciş, pe drumul ce duce pe cei care ne aduc veştile bune, pensia 1 proprie de la profesoara spunem când sunt singure susţinătoare de familie!
lângă lac s-a desfăşurat cea de a 24-a şi ziarele la care ne abonăm, au d a t* Alexandra Rus, din municipiul - continuare în pag. a 2-a - Dum itru BIRĂU
ediţie a concursului dotat cu trofeul dovada că nimic nu-i poate împiedica : Dej, jud. Cluj.
MARŞUL FACTORILOR POŞTALI, să-şi îndeplinească misiunea zilnică pe I
faza judeţeană. La start au fost aliniaţi care o au faţă de cetăţeni. |
34 de concurenţi, respectiv 12 bărbaţi - continuare în pag. a 3-a - ■ INVITAT LA CĂLĂUZA CIOTLOS SINOI LUCIA - medic de familie
şi 22 femei. Deşi a fost o vreme toridă loan VLAD, Valeriu BÂRGĂuJ
- D-na doctor, mai întâi de toate - în primul rând, angajaţii trebuie să oricum, sub 16 ani nu pot fi încadraţi
spuneţi-ne vă rugăm, care este aibă o adeverinţă de la locul de muncă în muncă. în schimb pentru cei mai
„Poliţia română rediviva rJ_ situaţia carnetelor de asigurat, pentru în care să fie specificat numărul de cont mari, până la 18 ani precum şi pentru
că se prevăzuse distribuirea lor, până în care s-au virat banii de asigurare şi studenţi este necesară o adeverinţă
Apariţia la Editura CĂLĂUZA a volumului POLIŢIA ROMÂNĂ _DIVIVA! semnat la 1 iulie. Este posibil acest lucru? num ărul u ltim u lu i o rd in de p lată. de la şcoală.
- Nu, nu este posibil. Şi asta în primul P ensionarii trebu ie să aibă ultim ul
de general de brigadă Lazăr Cârjan şi colonelul Traian T ^ndin constituie un - Ce fac cei ce nu sunt înscrişi la
rând pentru că nu am primit carnetele cupon de pensie, şomerii - o copie după un m edic de fam ilie şi nu au nici
eveniment deosebit de important pentru poliţiştii români.
tuturor pacienţilor asiguraţi. Apoi, carnetul de şomer. Pentru copii ar trebui p o s ib ilita te a să p lă te a scă acea
Este pentru prima dată când relaţiile poliţiei cu celelalte organe ale statului cu
justiţia şi cu cetăţenii, sunt analizate cu mare atenţie iar problemele poliţiei sunt pacienţii nu se grăbesc să şi le ridice... o adeverinţă de la şcoala unde învaţă, asigurare de sănătate?
expuse direct, fără menajamente. Practic, aşa cum este concepută cartea este utilă - Ce acte doveditoare trebuie să dar m ie mi se pare că este prea - continuare în pag. a 3-a -
aibă ei când vin să-şi ridice aceste b iro c ra tic şi nu s o lic it ace astă
- continuare in pag. a 3-a - carnete? adeverinţă pentru că eu consider că Mariana PÂNDARU
Provincia nr. 1 (111): Ofensivă agresivă POLUAREA - CAUZA SECETEI! r -----------------------------------------: n
1 MAREA TIGANIAbA I
,,Provincia nr. 1” gen de revistă fără p ro v in c ia liş ti, de e u ro p e n iştii şi Nu mai este un secret, poluarea împiedică apa să cadă. in norii care conţin o cantitate I I
datele reglementare cuvenite, redate federaliştii sfârşitului de secol şi de anormal de mare de particule în suspensie, într-adevâr, stropii mici de apă nu ajung să ■ In cei zece ani de după Revoluţie, ■
se adune pentru a forma o adevărată picătură de ploaie sau un fulg de nea. Descoperirea
abia în nr. 2, rămâne un m an ifest mileniu drept o piedică a descompunerii ■ ţiganii s-au dovedit a fi un stigmat I
a fost făcută de către Daniel Rosenfeld de la Universitatea ebraică din Ierusalim. Se
agresiv antinaţionalist, reprezentând Ţ ării, a P atriei rom âne în regiuni dovedeşte pentru prima oară, într-un mod convingător, că poluarea afectează | deosebit de dureros pentru această |
un efort de negare a ideii naţionale şi a autonom e şi rep artiză rii lor într-o precipitaţiile. Acest fenomen se bănuieşte de multe decenii. Norii obişnuiţi conţin | ţară. încă din primele săptămâni de i
naţionalismului românesc al secolelor Europă federală, vizate primordial fiind întotdeauna o mare cantitate de praf. Apa se condensează în picături minuscule în jurul ! libertate, aceştia s-au năpustit care !
19 şi 20. De unde provine acest Transilvania şi Banatul. acestor corpuri stranii. Trebuie ca apoi un milion dintre ele să se strângă pentru a forma I mai de care să împânzească Europa, I
o picătură de ploaie destul de grea pentru a cădea şi destul de mare pentru a nu se | profitând de faptul că, preţ de câteva |
negativism ? Tocm ai din ceea ce a
- continuare în pag. a 3-a - evapora înainte de a atinge solul. în norii poluaţi, corpurile străine sunt atât de ■ luni au dispărut interdicţiile de la graniţe. .
realizat culminant acest naţionalism. numeroase, încât picăturile sunt prea multe şi prea mici pentru a ajunge să formeze
R om ânia Mare con sid e ra tă de Prof. V ictor ISAC picături adevărate. Confesiuni indecente
De aici rezultă absenţa ploii şi ucigătoarele secete. DAN NERO
Austria, Germania, Italia, Franţa, J
r -------------------------------------------------------------------------------------------------- ------- . —
I Ofertă de lucru în străin ătate l vO "D d) >(0 D o o • i c w 03 Belgia, Olanda, Danemarca, Spania, I
o g in !
0 0
i co >2 c ‘5 o 0) .2 t r n E := CC Anglia şi Irlanda au fo st,.vizitate” rând |
: 0 r (0 2 «03 <E CD pe rând de ţiganii ce au lăsat în urma .
I Societate C om ercială italiană angajează personal calificat din Rom ânia I i To o ■° 0 E E <D I 8 i ' 5 2 1 ^ c< :
^ ^ p U) 8 = «
; 0 c: o w >03 >03 , CC O Q XD o Z lor numai resentimente şi blesteme. •
I pentru lucru în Italia. V ârsta 25-45 ani. | : cl <cd C CD Q) O
Mâncători de lebede prin parcurile |
"2 E 0
, ■* Se caută în mod special infirm iere, surori m edicale şi asistente medicale, . I ' «o E ) ® ° iu _r » 03 £ ° 0 T3 <_ 03 D V ienei, cerşetori prin sta ţiile de i
0
> -o
O O
0) C
<D
* tehnicieni radiologi şi fizioterapişti cu diplom ă recunoscută de m inister. • • 0 b ) C 2 *3 0 0 >cd metrou şi străzile pariziene, proxeneţi!
(0 LJ-
: co 0
| Se asigură contract de m uncă şi viză de intrare în Italia cu perm is de j i w .2 >03 l o « ^ W 8 ra•- s -i ® = «5 2 M la Roma, spărgători şi şpringari în I
• XD C
0 . N 5 5 S - c g
i şedere (perm esso di soggiorno), locuinţă şi salariu conform legilor în | I 03 O XD O XD Q- C -O Cl o Z3 0 «03 ’ 03 Germania, agresând trecătorii pe |
S.E
N E
xd
J vigoare. 1 i ^ o in N « 3 <D S 0 >CD (D n o. O CD străzile Londrei, ţiganii au făcut cel ■
N « Z ° E — -o O <i> ^
CD o. co
I * Pentru inform aţii am ănunţite te le fo n a ţi la n u m ă ru l 0039/347.86.35.224. I §. § : 0 — CD O >co .2 CD .E ZJ CD __ E CM ~ w O) ’O mai m are deserviciu R om âniei •
0
o »- c
CD 03 Q .
I Veţi prim i explicaţii suplim entare în lim ba rom ână între orele 8-16 trim iteţi | 5 . 3 (O Q_ 2 <D 3 O C 3 c o •- 0 Ţd CD — Q) postdecembriste. |
° CD CO 03 tS •
CD c o
• := c ^
* C u rricu lu m V itae scris în lim ba rom ână prin fa x la n u m ă ru l 0 0 3 9 / . : ’c o ZJ o s 8 c S c _Q 11 O <iz CD 9-H E O i £ - continuare în pag. a z-a - I
: <D —■
p >03 XD O E CD 3
* 06 .55.300.933. A d re sa in te rn e t: z e ta ri@ tis c a lin e t.it. • » E ~o co O £ Ş 8 2 ^ : >03 Daniel MARIŞ J
co co e i C CO CO N zz O (J
I__________________________________________________________________________ I
Ministrul Muncii, d-na SMARANDA DOBRESCU în dialog cu cititorii noştri [MII
Dialog cu d-na SMARANDA DOBRESCU, ministrul Muncii şfPrdtecţiei Sociale
4 - Jn privinţa acordării ajutorului de fonduri. E şi normal pentru că e un judeţ practic au golit fondul primelor două luni,
şomaj - Hunedoara este un caz fericit, cu probleme sociale. Fondul alocaţiilor iar în ultimele 2 săptămâni, s-a făcut un
deoarece chiar cu oarecare întârziere, de şomaj, plăţile compensatorii, atâtea împrumut de la trezorerie de 480 de SIBIU - AG ENŢIA DEVA
oam enii au reuşit cât de cât să-şi câte mai sunt în de rulare conform miliarde pentru a reuşi să ajungem cu
primească banii, sau mai bine-zis credeţi programelor de restructurare aprobate, plăţile pentru şomaj la sfârşitul lunii aprilie. • efectuează zilnic transport de persoane în TOATĂ
că'Hunedoara a câştigat în detrimentul au avut întârzieri pentru că, colectările - La nivel de ţară, ce datorii au fost EUROPA: GERMANIA, FRANŢA, ITALIA, AUSTRIA, SUEDIA,
altor judeţe din acest punct de vedere? la fond se fac destul de greu, nu depă­ înregistrate? SPANIA, OLANDA, BELGIA, ANGLIA la preţuri accesibile şi cu
- Hunedoara a luat de fapt de la şesc în medie 20-24 miliarde zilnic, iar - continuare în pag. a 2-a - plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
Fondul de şom aj, cam o treim e din cheltuielile cu şomajul tehnic din armată, ION PATRUOCHI • efectuează servicii de mesagerie, eliberează asigurări
medicale şi cărţi verzi.
/ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7 * “ ^ • închiriază grupurilor organizate, autocare moderne
I „ Im unitatea om ului de rând este tăcerea din şu ra !” I pentru efectuarea de excursii.
Vă scrie un vechi abonat, care de poezia ,,Scâncesc bătrânii". Cred că de privitoare la ieşirea de la un medic de |
la bun început ţine a vă mulţumi pentru la „N oi vrem pământ” nu s-a mai scris familie şi trecerea la altul. De la caz la ■ IMPORTANT! începând cu data de 14.05.1999. prin
strădania depusă în prezentarea unui ceva mai acid şi mai real. Acum cu voia caz, situaţia îm pinge la astfel de * ATLASSIB puteţi călători şi în Ungaria la Szeaed.
ziar care îşi permite să arate cititorilor operaţiuni. In comuna noastră medicul | Kecskemet şi Budapesta, cu plecări de 2 ori pe săptămână.
şi alte păreri şi feţe ale lucrurilor, în : La rampă anonimele : instalat de guvernul local, ,,a luat ■
afară de şabloanele oficiale, ca de coada pe spate", rămânând totul în * N oi oferim, dumneavoastră alegeţi!
exem plu cele privind Kosovo, vânt, precum şi alte atâtea aspecte. |
generalul Pacepa, Petru Groza etc. Cu dvs, vă deranjez cerându-vă lămuriri prin Ştiu că e foarte greu, dar în anumite ■ Pentru informaţii ş! rezervări sunaţi la Agenţia
deosebit interes am citit cronica de interm ediul ziarului. S-a scris destul împrejurări socio-politice, cititorii ar fi I ATLASSIB din Deva, la numărul de telefon 054/231519.
război din Kosovo. Păcat că a fost aşa despre înscrierea la medicul de familie, - continuare în pag. a 2-a - |
de scurtă. Am citit şi răscitit mai ales dar niciodată nu am văzut o iămurire Un citito r anonimj