Page 1 - Calauza_2001_605

25 - 31 O C TO M B R IE 2001
S ă p tă m â n a l i n d e p e n d e n t a fla t în s lu jb a tu tu ro r o a m e n ilo r

r ----------------------------------------------— — ------------------------— — — t
| Gura T ârgu lu i | S â ru tc iţi î n d e l u n g d a c ă d o r iţ i
| 52 de milioane de copii americani au depus j s ă t r ă iţ i m u lt şi b i n e !
| jurământul faţă de Statele Unite ale Americii j Deşi vremurile sunt cum sunt, persoane de sex opus, are un rol
l Când vor jura tin e rii români fa ţă de România? y adică din ce în ce mai stresante, fantastic asupra stării de sănătate
a om ului, în tă re şte sistem ul
agitate, presărate cu pachete
întregi de nervi, specialistul vienez imunitar, îndeplinind şi rolul celui
■ Un fa p t in e d it în isto ria arian, a fost condusă de ministrul .
I A m ericii s-a p e tre cu t zile le învăţământului, Rod Paige şi s-a I Johanes Huber şi un altul neamţ, mai eficace antidepresiv.
Harald Euler au ajuns la concluzia StelianALEXA
I acestea. Acţiunea s-a num it petrecut contra cronometru în | - continuare în pag. a 3-a -
1 „C elebration USA” şi a fost aceiaşi timp pe tot teritoriul SUA, 1 că sărutul, momentul acela al unei
puternice electrizări dintre două
| iniţiată de o fundaţie non-profit în cele peste 107.000 de unităţi |
• cu acelaşi nume, situată în Villa de învăţământ primar şi liceeal, .
I Parck, California. Acţiunea, de în toate instituţiile de învăţământ I Mircia Muntean susţine că nu e
■ un patriotism asem ănător în superior. Valeriu BARGĂU ■
1 unele privinţe cu jurăm ântul - continuare în pag. a 2-a- ■ rasist şi n-a vrut ghetto-uri pentru rromi
J
Scandalul stârnit de unele o nouă deportare la Bug a ţiganilor
declaraţii oferite de primarul Mircia şi altele... Aşa că primarul a intrat
ORAŞUL DE PE CERN A ÎN SĂRBĂTOARE Muntean în legătură cu faptul că singur în cazanul cu smoală unde
nu-i suportă pe rromi, că va înfiinţa a fost băgat de presă şi de propriile
Sfârşitul de toamnă i-a găsit de oameni dornici de a participa ghetto-uri păzite de jandarmi şi d e cla ra ţii fă cu te cum a zis
pe locuitorii oraşului de pe Cerna, la sărbătoarea localităţii lor. Pe fa­ gardieni, că rromii toţi fură şi altele, prefectul, „din criză de popularitate
sub sem nul m ândriei de a dul Corvin, hunedorenii au putut a co in cis în mod straniu cu sau de imagine”.
sărbători „ZIUA HUNEDOAREI - servi o bere, o cafea, un produs cam pania dusă de NOUA Valeriu RÂUREANU
2001". de patiserie sau un suc rece. DREAPTĂ prin afişele lipite peste - continuare în pag. a 6-a-
D is-de-dim ineaţă străzile loan VLAD tot în Deva prin care se propunea
oraşului au început să fie inundate - continuare în pag. a 3-a -
,,De ce lăsaţi păduchii | Ing. ION CRIŞAN,
să iasă în frunte)"
Director general Direcţia Silvică Hunedoara
Am hotărât să-mi aştern pe
Rep.: Penlm început aş vrea
hârtie gândurile şi simţămintele I | să ne prezentaţi un scurt bilanţ ai dindu-se un agent economic pe
deplin integrat economiei de piaţă,
pentru că unica armă de care atât prin activităţile tehnice şi de
dispun este pixul deşi unii nu s-au activităţii Direcţiei pe care o
sfiit să folosească puşca în 25 | conduceţi. producţie desfăşurate de cele 17
decembrie 1989 ca să ne scape I Ion Crişan: Conform analizei ocoale silvice din subordine, cât
chipurile de doi bătrâni periculoşi I recentului bilanţ, Direcţia Silvică mai ales prin modul de valorificare
susţinuţi de o armată de terorişti, I Hunedoara a reuşit realizarea unor a resurselor. loan VLAD
care ne-au condus la „sapă de ^indicatori de performanţă, dove- - continuare în pag. 7-a - ^
aur". Revolta mea este alimentată
de articolele pe care le citesc în PRF.ftCIL'l A dAT UN RĂSpUNS dE ZÎIe MARi:
•iarete centrale despre modul cum
am lost jefuiţi ca-n codru de fosta „No c o m m e n t! "
auvemare. în toamnă, cu nostalgia problema Sidermet-ului şi în ge­
Dana DAMIAN-Petroşani Prefectul de Hunedoara, dl neral a Călanului, un oraş ce nu
- continuare în pag. a 6-a - verii ce-a trecut... Aurelian Serafinceanu i-a invitat joi
pe o serie de ziarişti să mai stea mai are puterea de a se susţine.
de vorbă o ţâră cu ei. Până aici Valeriu SCARLAT
Domnule Crişan, propuneţi toate bune şi pe în ţe lesu l - continuare în pag. a 6-a-
jurnaliştilor. Ne-a vorbit despre
o sinucidere naţională?
. Z ia ru l C ă lă u z a nr. 601 d e n t şi n e u tru , to tu ş i în j
I conţinte articolul sem nat de D-l m om entul de faţă, o actuală |
, loan Crişan, intitulat „A C T U - stare de n e u tra lita te faţă de .
I ALMENTE ESTE PO SIBILĂ O a ctualele organism e p o litico- I co s.c. ATLASSIB S R L. p j M
| STARE DE NEUTRALITATE?!” m ilitare şi econom ice, mai ales i !
• După ce sunt făcute unele pe p lan e u ro p e a n , ar fi, cu I SIBIU - AGENŢIA DEVA H s S f l
| consideraţii asupra năzuinţelor indulgenţă spus, SINUCIDERE |
1 n a ţiu n ii rom âne de-a lu n g u l NAŢIONALA. „ 1 • efectuează zilnic transport de persoane în TOATĂ w
I se c o le lo r, p re c izâ n d că ro ­ G. BAGU I 3 EUROPA: GERMANIA, FRANŢA, ITALIA, AUSTRIA,
IUGOSLAVIA şi UNGARIA la preţuri accesibile şi cu (A
mânul a dorit să fie indepen­ - continuare în pag. a 6-a - , SUEDIA, SPANIA, OLANDA, BELGIA, ANGLIA,
(A
plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
CATASTRO FĂ S P IR ITU A LĂ • efectuează servicii de mesagerie, eliberează
sporesc nelimitat. Al doilea război < <
Fiindcă se vorbeşte de un asigurări medicale şl cărţi verzi.
posibil al lll-lea război mondial, mondial s-a numit tot mondial ca • închiriază grupurilor organizate, autocare moderne J
ţin să-m i co m u n ic o p in ia şi Primul, fiindcă la fel s-a realizat J pentru efectuarea de excursii.
p e rso n a lă , co n sid e râ n d că prin alianţa unor state, împotriva
situaţia actuală nu confirm ă unei alte alianţe. Pierderile au fost N o i oferim , dumneavoastră alegeţi/
dictonul: „Is to ria se repetă". mari şi dureroase pentru ambele h Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la h
Situaţia ne îndreptăţeşte la o tabere. Agenţia ATLASSIB din Deva.
a p re cie re ceva m ai gravă, Prof. Victor ISAC
respectiv: Istoria om enirii se - continuare în pag. a 6-a- < Telefon 054/231519. <
degradează şi suferinţele omului