Page 1 - Calauza_2002_629
P. 1
\ Gyrş târgului HAIDUCUL CRIGORE GONZA DE PE MUREŞ...
La Casa d.e 7-^ensii s-a Cu speranţa că printre unii cititori ai acestui ziar se vor găsi şi
în+amplai o minune oameni cu putere de decizie pentru teritoriul judeţului nostru, fac
De multe ori lumea politică se supără când la întâlnirile pe cunoscute câteva aspecte care oglindesc viaţa de dinainte şi de după
care le are cu presa CĂLĂUZA se găseşte mai cu moţ şi întreabă despre 1990 (adică în timpul tranziţiei).
tot felul-de probleme incomode, devine pisăloagă când e vorba de Mărturisesc faptul că am fost salariat până în anul 1990 şi din
problemele oamenilor. Politicienii devin atenţi când mă înscriu la cuvânt. salariul realizrt âm reuşit să îmi cumpăr garsonieră şi strictul necesar
De multe ori dumnealor nu ştiu că pentru orice problemă ridicată, în în spaţiul locuibil, ca: mobilă, televizor, frigider, aragaz, maşină de
portofoliul ziarului nostru sunt scrisori de la oameni care întreabă, se spălat, telefon, îmbrăcăminte şi altele. - continuare în pag. a 6-a -
simt îndreptăţiţi să întrebe, implicaţi de soartă sau de instituţii, de oameni Grlgore GONZA
răi din instituţii. Pentru că trebuie să recunoaştem, mai există destui
funcţionari care simt o adevărată plăcere drăcească în a-l umili, a-l face „CANCERUL DĂ SEMNALE DE
să ţină minte că el e al dracului...
Eu cred că totul vine de la conducerile institupor. Şi am să vă dau ALARM Ă ÎNAINTE DE APARIŢIE”
un exemplu: când a venit dl. Nistor la casa de Pensii, prima noastră
întâlnire a debutat cu scântei, la pensii existând întotdeauna o doză de Un biolog chimist şi un mineralog chimist din Deva susţin că pot
opacitate când e vorba de relaţiile cu oamenii, de cercetarea unor dosare detecta cancerul şi alte boli în 30 de minute cu un aparat miraculos, prin
mai vechi uneori pentru a îndrepta unele greşeli, alteori pentru a-l informa pupila ochiului
pe cetăţean cum poate să-şi câştige nişte drepturi din urmă sau pentru Un grup de naturişti, biolog-chimişti şi Herdea Bazil - mineralog
viitor. chimist, studiind de peste 10 ani de zile despre bolile care apar în decursul
_________________- continuare în pag. a 2-a - Valeriu BÂRGĂU mai multor ani şi despre apariţia lor, cum se pot stopa, ameliora şi trata,
ÎNŢELEPŢII LA BARĂ La Hunedoara precum şi depistarea lor prin irisologie (citirea diagnosticului în iris, adică
CÂND VA AJUNGE UN NOU PREŞEDINTE LA harta organelor), au ajuns la concluzia tratării lor, prin procedeu naturist
timp de 3-4 luni. - continuare în pag. a 6-a
ROMÂNIA ÎN VECHILE JUDECĂTORIE ________________ Bazil HERDEA
HOTARE DE „ROMÂNIA P rin h o tărâ rea 209 din
MARE”? 27.03.2002 a Ministerului Jus T Consiliul Judeţean Hunedoara, 1
în tre b a re a , sub a ce a stă tiţiei, judecătoarea VALENTINA . la 10 ani ,
formă este îm bucurătoare. Ea VICTORIA ONEŢ a fost numită * La 16 aprilie 2002, Consiliul Judeţean Hunedoara a aniversat 10'
preşedintă la Judecătoria Hu
p re s u p u n e c re z u l în tr-o | ani de existenţă ca instituţie a administraţiei publice judeţene. I
nedoara. Cu această ocazie am
„Românie Mare" ce se va realiza . Cu doi ani mâi bătrână în exercitarea spiritului democratic,
c o n ta c ta t-o pentru un scurt
şi .rămâne dbar a mă referi la I„CĂLĂUZA" doreşte în acest moment festiv, sănătate şi înţelepciune!
dialog.
""Aimp, când anum e vom avea [tuturor consilierilor aleşi de cetăţenii judeţului Hunedoara, putere de|
- D oam na ju d e c ă to r aţi decizie dreaptă în ocarmuirea.trebilor acestei frumoase zone din
această bucurie. .f o s t p ro m o v a tă p rin tr-o | Ardeal! |
Istoria ne ofe jh o tă râ re a m in istru lu i. Cu ce I Nu putem să nu-l felicităm în mod special pe preşedintele acestei ■
ră două răsp u n ggânduri aţi p o rn it la... drum ? I instituţii, Dr. Mihail Nicolae Rudeanu, sub mandatul căruia existenţa!
suri: unul teoretic - continuare în pag. a 6-a I şi prezenţa Consiliului Judeţean Hunedoara, parcă a căpătat mai multă |
altul practic, înte loan VLAD personalitate, devenind o instituţie profund implicată în viaţa fiecărui
meiate pe stări de Solista Ansamblului „DOINA I hunedoreanILa mulţi ani! \
fapt confirmate. ANINEI" | Valeriu Bârgău - Membru al Uniunii i
- continuare în SANDA FAUR-GABOR 1 Scriitorilor din România; Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti'
recent premiată la Festivalul | din România; Director al ziarului „CĂLĂUZA" şi al revistei „Ardealul I
pag a 5-a -
„SANDU FLOREA" jjiterar şi artistic”
Victor ISAC
ediţia a Itl-a, de la Armeniş
PÂNĂ LA RESTITUIREA AVERII GOJDU,
România poate bloca restituirile de proprietăţi
solicitate de biserica catolică şi reformată
din Transilvania şi Banat 00 s.cA T L A S S IB S.R.L. 9
Deşi sunt hunedorean, natura serviciului meu m-a obligat să-mi
desfăşor activitatea profesională pe întregul cuprins al judeţului SIBIU - AGENŢIA DEVA
Hunedoara şi în mod deosebit în Deva. Aici, în acest oraş, fosta reşedinţă
a voievozilor transilvăneni, deseori paşii m-au purtat în zona cartierului • efectuează zilnic transport de persoănelrf 3
numit „GOJDU”. Cum eu nu auzisem nici cea mai mică informaţie până 3) TOATĂ EUROPA: GERMANIA, FRANŢA, ITALIA,
aici despre acest toponim, oarecum ciudat al locului, mi s-a stârnit
curiozitatea. - continuare în pag. a 6-a AUSTRIA, SUEDIA, SPANIA, OLANDA, BELGIA,
G. ZOLT (/) ANGLIA, IUGOSLAVIA şi UNGARIA la preţuri </)
INVITAT LA Sociolog accesibile şi cu plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
|DOINA FLOREA NELEGA < • efectuează servicii de mesagerie, eliberează <
CĂLĂUZA asigurări medicale şi cărţi verzi.
inspector şef, Inspectoratul • închiriază grupurilor organizate, autocare
Teritorial de Muncă aljud. Hunedoara J moderne pentru efectuarea de excursii. j
N oi oferim, dumneavoastră alegeţi!
- Vă rugăm să ne vo rb iţi despre obiectivele activităţii instituţiei
I pe care o conduceţi. |
I - Controlul respectării legalităţii în domeniul relaţiilor de muncă, ■ Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la
securităţii şi sănătăţii în muncă, asistenţa tehnică a angajatorului şi ■ Agenţia ATLÂSSIB din Deva. 5
I angajatului, informarea autorităţilor competente asupra deficienţelor I Telefon 054/231519.
J constatate şi evaluarea stării de fapt ca element în fundamentarea J
| noilor acte normative. - continuare în pag. a 6-a - |
