Page 1 - Calauza_2005_775
P. 1

Săptămânal  independent  aflat  în  slujba  tuturor  oamenilor


                                                                                     TRIANONUL -  încotro?                           Invitatul  nostru:
       Gura  târgului                                PICĂTURA                      îetoruarie  2005,  care  a  rulat  pe  Antena  1,  la   profesorul italian GIUSEPPE PACE
                                                                                     Vizionarea  filmului  TRIANON,  miercuri  9
                                                     DE  VENIN
                        CINE TRAGE               SI  LINGURIŢA                     emisiunea lui Marius Tucă mă obligă să fac nişte   Note  ecologice:  ROMÂNIA -  ITALIA
                                                                                   scurte aprecieri.
                                                                                                                             Un  colţ  de  observaţie
                                                                                     Acest film documentar pare să se încadreze în
                     ROMÂNIA DE SUB                  DE  MIERE                     ceea ce istoricii numesc de vreo treizeci de ani   privilegiat pare să favorizeze pe
                                                                                                                          cel care a ales să trăiască pentru
                        PICIOARELE            „ N e  sa r  ca p a c ele”. ..       încoace,  „perspectiva  istorică a celuilalt,  istoria   câţiva  ani  departe  de  ţara  sa,
                                                                                   imaginarului”, adică e vorba de o abordare nu doar   pentru a reexamina ambientul de
                       ROMÂNILOR?               în  căru ţe  ţig ă n e şti         evenimenţială a faptului istoric, d şi una sociologică,   provenienţă, ori pentru a studia
                                                                                   psihologică, bazată pe relaţiile dintre grupuri so­  pur şi simplu ambientul, teritoriul
                                                                V eneam    de   la   ciale (etnice, confesionale etc).    şi  peisajul  din  ţara  care  îl
          M ajoritatea  oam enilor  de  bună                 sărbătoarea ajunului  de           Dan Victor TRUFAŞ, student   găzduieşte.  Mi  s-a  întâmplat
       credinţă sunt convinşi  că oricâte  guverne           Crăciun  dintr-un  cartier   -  continuare în pag. a 2 -a -  acelaşi  lucru  în  Germania,  în
       ar  avea  România,  oricine  ar  conduce  -           mărginaş.  Un  pustiu  de                                    tinereţe şi în Argentina, Statele
       dreapta  sau  stânga,  până  ce  nu  ne  vom          stradă  din  serialele  SF                                   Unite,  Canada  şi  România,  ca
       apuca  serios  cu  toţii  de  treabă,  nu  vom        cu  planete  pă răsite.   invitat IA Călăuza noastră         adult.  Ca  şi  cunoscător  al  ştiinţelor  naturii  şi  al
       prospera.  Un  lucru  cert  este  acela  că           Regretam că nu luasem                                        ecologiei  umane,  sunt un privilegiat continuu,  în
       majoritatea  firmelor  hunedorene  care  la           un taxi, eram doborât de   Interviu cu domnul  drd.  ing.    fiecare zi de dualismul identităţii, supus confruntării
       revoluţie  au  schimbat  conducerile  sub             a nxietate,  când  i-am                                      nu numai ca naţionalitate, ci şi ca provincialitate.
       presiunea   unor   „rivo lu ţio n a ri”   şi          văzut  pe  ei,  controlând   ACHIM NECHIF,                         -  continuare în pag. a 2-a -
       „sin d ica lişti”  de  ocazie,  m ajoritatea          cu  căngi  şi  săitând  în
       adunaţi  din  rândurile  celor  cărora  nu            căruţa  trasă  de  o   Comisar şef Poliţia Municipiului Deva    -V ă  consideraţi un om norocos?
       le-a  plăcut  munca,  au  murit  sau  au  fost        m ârţoagă  costelivă,    Rep.: A fost greu drumul              -  în general nu mă consider norocos dacă este
       „supte”  de  salariile  uriaşe  ale  directorilor   capacele,  l-aş  fi  bătut  încât  „să  le  sară   până  la  „fotoliul"  de  şef al   vorba de sensul generic al cuvântului, însă apreciez
       şi  directoraşilor  înm ulţiţi  ca  ciupercile   capacele”,  apoi  m-a cuprins  mila:  ce  să  mai   Poliţiei Municipiului Deva7   că în viaţă am avut şansa să am o familie şi prieteni
       după  ploaie.  Comentat e de tot târgul  că   fure, bieţii de ei, în ajun de Crăciun şi de iarnă   C om isar  şef  A chim    apropiaţi.
       dacă la Bârcea,  n-a fost schimbat domnul                                   Nechif: Apreciez că drumul               -  Aţi fost vreodată învins 7
       Cucu,  firm a  străluceşte  şi  astăzi,   stearpă?         Gligor HAŞA      în viaţă, ai nici unei persoane          -  Cred că în general de-a lungul vieţii fiecărei
       Chişcădaga,  lianţii  au  devenit  ce  sunt   -  continuare în pag. a 2-a -  nu  este  uşor.  atât  în  plan      persoane,  chiar  şi  eu,  am  fost  învins  în  unele
       astăzi  tot  datorită  m âinii  de  fier  a                                 personal  cât  şi  în  plan            momente,  însă important  este de a'trece peste
       directorului  de  atunci.  Mi-aduc  aminte   Fiiturerul A d o lf            profesional, cu atât mai mult          acestea  şi  de  a  merge  mai  departe.
       cum  veneau  la  ziarul  CĂLĂUZA  lideruţi   U it Ier a. m ai prim it       cel spre o funcţie publică.            prof. loanVIad
       care  se  lăudau  că  vor  bate  scânduri  în   o scrisoare ___                                                           -  continuare in pag. a 3-a -
       uşile directorilor. Credeau că îi vom lăuda.
       N-am  făcut-o  dintr-un  spirit  bătrânesc,          La aproape 60 de ani de ia   DE RASUL ANIMALELOR             care Academia Română le interpretează a fi râsete
       boşorogesc,  cum  am  auzit  că  ar fi  spus      sinuciderea  sa,  Adolf  Hitler,        Dintr-un reportaj tv de la Antena   în  stare primară.  Imediat o Comisie  din cadrul
       un  berbec,  deunăzi.  De  ce  a  dispărut        fuhrerul german a mai primit re­    11 Deva, am aflat că pe majoritatea   instituţiei s-a deplasat la Haţeg cu gândul că, poate,
       ISPRUM-ul,  Mina  Deva,  marile  firme  din       cent o carte poştală expediată din   animalelor  din  Parcul  Naţional   pică un ceva pentru cartea recordurilor.
       Vale,  Călanul,  şi  câte şi  mai  câte flori  ale   Marea  Britanie,  pe  care  scria   Retezat le-a pălit aşa, deodată, o veselie bizară,   Dumitru HURUBĂ, acrittor
       industriei  hunedorene?  Pentru  că au  fost      negru pe alb:  „Fuhrer Adolf Hit­  unele chiar au învăţând să scoată nişte sunete oe  -  continuare în pag. a 2-a-
       fărâmiţate şi oamenii au cerut salarii mari,      ler,  Reichstag,  German  Parlia-
       conducerile  slabe,  de  frica  au  consumat      ment, Berlin, Germany”    PIA ŢĂ   A G R O A L I M E N T A R A     CE GÂNDESC CITITORII
       mai  mult  decât  au  produs.  Lucrurile            Cartea  poştală  a  stârnit
       acestea  sunt  ştiute  de  Dvs.  Deşi  nu-mi      rumoare în rândul parlamentarilor   P A R T IC U L A R Ă                     DESPRE
       face plăcere, vă amintesc că un mare rău   germani,  dar un  purtător de cuvânt al  poştei,  a   L A  S T A N D A R D E    „CĂLĂUZA NOASTRĂ”?
       a făcut acestei ţări un ministru Sârbu, care   justificat gestul prin faptul că „poşta trebuia să-şi
       a  avut  ambiţia  să-şi  lege  numele  de  un   facă datoria, scrisoarea ajungând atât de târziu,   E U R O P E N E Î N   P E T R I L A  Apreciez foarte mult ziarul „Călăuza
       Cod al Muncii care încurajează nemunca,   deoarece fusese readresat, având din start adresa                       noastră” cât şi  reporterii şi colectivul
       puturoşenia,  apariţia  unei  clase  noi,   greşit scrisă”.                    Cunoscutul  om  de  afaceri  din  Petrila,   care redactează şi scriu diferite articole
       aceea  a  leneşilor  care  nu  mai  vor  să   După 60 de ani, iată că seriozitatea nemţească   Marius Marcu, a avut ambiţia şi curajul să   cu evenimente actuale pe plan local,
       lucreze;  o  povară  grea  pentru  cei  care   produce emoţii!              investească  peste  un  miliard  şi  jumătate   judeţean, la nivel naţional, ştiri interne şi
       vor să  mai  facă  ceva în  ţara  asta.  Dacă                               pentru   construirea   unei   pieţe   externe,  sportive,  sociale,  sfaturi
       cei  care  vor  să-şi  ia  soarta  în  propriile   ÎN  A C E S T   N U M Ă R    agroalimentare,  particulară.  Piaţa  a  fost   medicale,  reţete  medicale,  reţete de
       mâini  şi  s-o  mai  ia  şi  pe  a  altora,  vor să                         dată  în  folosinţă  încă  din  anul  trecut.  Ea   artă culinară, oferte de servicii, vânzări/cumpărări,
       facă  ceva,  îi  împiedică  actualul  Cod  al   •  Fe m e i  celebre:       are  un  spaţiu  de  200  m.p.  şi  dispune  de   audienţe oficiale, comemorări, matrimoniale, măsuri
       Muncii,  o  nenorocită  de  făcătură  pentru                                cele   mai   optime   condiţii   pentru   de prevenire, horoscopul, caricaturi critice, replici la
       tragerea  înapoi  a  dezvoltării  ţării.  Şi  mai   Christina  O n a s s is    desfăşurarea  unui  comerţ civilizat,  putem
       câtă  legislaţie.  Oameni  serioşi  care  au                                spune  la  standarde  europene.       adresa unora şi a altora, pamflete, deci un ziar uni­
       vrut să facă ceva,  au  clacat şi  din  cauza                                                    Vasîle BELDIE    versal, apreciat de foarte mulţi cititori.
       „celor care  ar trebui  să  muncească”,  dar   •  Pentru  cei  suferinzi                                                             col. rez. Nicolae POPA
       nu  o  fac,  şed  pe  banii  patronului,  cred                                   -  continuare in pag. a 2 -a -           -  continuare în pag. a 2-a -
       nenorociţii  că  vine  un  izvor  de  bani  de
       undeva,  unul  nesecat.  Vânzători care fug   O  ZI  DIN  VIATA  LUI        mişcă în  societate,  este  interpretat  de  Mihai   de  Th.  Denis  Dinulescu.  S-au  folosit
       cu  banii,  care  fură,  m uncitori  care   NICOLAE  CEAUŞESCU              Dinvale.  Cei  trei  copii  ai  Ceauşeştilor  sunt   fragmente  muzicale  /un  număr  imens/  din
       rebutează  m unca  lor  sau  o  fac  de                                     întruchipaţi  de  Oana  Albu,  Vitalie  Bantaş  şi   „Internaţionala",  „Imnul  RPR",  '„Trei  culori",
       mântuială,  las’  că  merge!,  e  plină  lumea   Spectacolul  "O  zi  din  viaţa  lui  Nicolae   Bogdan  Talaşman.  '„Am  cravata, mea”,  „Marş  funebru”  etc.  In
       românească  de  ei.  Ştiu  că  instanţele   Ceauşescu” de Theodor Denis Dinulescu, în   De  la  un  capăt  la  altul  al  spectacolului  -   scenă  cântă  live  şi  orchestra  de  alămuri  •
       primiseră  un  „sfat”  iar  alţii  şi  l-au  dat   regia lui Alexandru Tocilescu, a avut premiera   multe  cântece,  iar  epoca  este  "împachetată   trompetă, acordeon, clarinet, trombon, tubă.
       singuri, că „hoţii de patroni” au de unde -    oficială  joi,  la  Teatrul  Mic.  Personajele   în culoarea partidului”.  Muzica este semnată   Următoarea reprezentaţie cu "O zi din viaţa
       să  aibă  întotdeauna  dreptate  salariatul,   principale  Nicolae  şi  Elena  Ceauşescu,  ce   de Nicu Alifantis. "Hora de băieţi” a lui Tudor   lui  Nicolae  Ceauşescu”  are  loc vineri,  de  la
       indiferent  că  e  furat  de  salariat,  sau  că   au dominat o epocă, sunt întruchipate de Florin   Arghezi  este  ca  un  motto  la  spectacol.   ora  19,00.
       acesta  e  o  lichea.  Proastă  socoteală!  Şi   Călinescu  şi  Coca  Bloos.  Rolul  Băiatului,                                          Dantela BULLAS
       păguboasă  pentru  ţară.             oricând  la  datorie  şi  care  punctează  tot  ce  Celelalte  texte  ale  cântecelor  au  fost  scrise
          Mi-au  venit  aceste  gânduri  acum
       când   se   preconiza   schim barea                                         Corespondenţă din Madrid              membru -  prin  referendum -  va spune „NU”,
       ruşinosului  şi  păgubosului  Cod  al  Muncii   PREMIILE DE FIDELITATE                                            întregul  proces  se  anulează.  Principalele
       şi  au  sărit  nişte  graşi  lideri  de  sindicat   „ CALA UZA noastră ”      70  «!o  DINTRE  1/0TANTI1          partide politice spaniole s-au declarat adepte
       care-şi  văd  în  pericol  scaunele!  Să  mă                                SPANIOLI  AU  SPUS „DA"               ale  C o n stitu ţie i  E uropene;  p a rtid u l  de
       ierte  muncitorii  curaţi  la  suflet,  slujbaşii   PE LUNA IANUARIE 2005                                         guvernăm ânt  P.S.O.E.  (în  sigla  spaniolă)
       care  muncesc,  pentru  că  sunt  puţini  şi   în urma verificării răspunsurilor de pe taloanele   CONSTITUŢIEI  EUROPENE!  Partidul Socialist al Muncitorilor Spanioli -  prin
       dintre aceştia.  Nu  la ei  m-am  referit,  ci  la   sosite  la  redaţie  şi  a  tragerii  la  sorţi,  au  ieşit   A   /  reprezentanţii  săi  şi  în  special  prin  şeful
       acei  urmaşi  ai  celor  care  au  distrus  cu   câştigători, următorii cititori fideli:  In  data de 20 februarie a.c.  Spania a fost   guvernului,  Rodrigo  Zapatero,  au  cerut  „DA”
       lăcomia  şi  vanitatea  lor  zeci  de  firme,   La premiile de 1 000 000 de lei: Kronavetter   prima  ţară  din  Uniunea  Europeană  care  a
       contribuind  mai  m ult  decât  statul   Maria, Petroşani; Atodiresei Niculae, Hunedoara.  trebuit  să  spună  „DA”  sau  „NU”,  Constituţiei   pentru  C onstituţia  Europeană.  Principalul
       pesedisto-cederisto-iliescian-constan-   La premiile de 200 000 de lei: Lako Gheorghe,   Europene.                partid  de  opoziţie  P.P.  ,  Partidul  Popular -
       tinescian  la  tragerea  României  de  sub   Răcăştie;  Feneş  Ruja,  Deva;  Murar  Magda,   Procesul  de  ratificare  a  Constituţiei  în   prin  reprezentantul  său,  Mariano  Rajoy,  au
       picioarele  românilor...             Sântandrei; Sasu Felix, Deva.         întreaga  Uniune  Europeană  va  fi  de  lungă   suavizat  discursul,  specificând:
                         Valeriu  BÂRGĂU                                          durată 2005 -  2006 şi în cazul în care un stat  Cătălin MARLENEANU,  Madrid
                                                  -  continuare în pag. a 2-a -
                                                                                                                                -  continuare în pag. a 2-a -
   1   2   3   4   5   6