Page 1 - Calauza_2006_824
P. 1
IS S N 1 2 2 -1 7 5 9 X
Săptămâna/ independent af/at Tn s/ujba tuturor oamenilor
INVITAT LA „CALAUZA NOASTRA" DEFINITIVAŞI
NEDREAPTA PLECARE...
Prof. dr.
I O A N A J U R C A - VALERIU BÂRGĂU
inspector I.S.J. Hunedoara (07.03.1950 - 03.01.2006)
- Să vorbim Iar Orice s-ar spune, trecerea fulgerătoare
început despre educaţia în nefiinţă a scriitorului V A L E R IU B Â R
G Ă U , membru al Uniunii Scriitorilor din
în contextul integrării j
europene a României... România şi unul dintre poeţii cei mai inte
resanţi ai generaţiei sale, va lăsa un gol
- Educaţia se află în
important în viaţa spirituală hunedoreană.
centrul preocupărilor
Fie că ne referim la poezie, jurnalistică,
privind transformarea şi
publicistică, sau pur şi simplu la omul care
dezvoltarea societăţii.
PE SCURT PICĂTURĂ DE VENIN SI La începutul celui de-al a fost şi felul său de a fi.
Dumitru HURUBĂ
LINGURIŢA DE MIERE treilea mileniu, în Euro - continuare în pag. a 3-a -
• La iniţiativa Cor~.se Cer:-ae pa sunt num eroase dezbaterile asupra
palestiniene, fa aeoer-e ca»e a . a ._r SĂ VEZI SI SĂ 'e xcrm elor necesare sistemelor educa-
Palestina au v 0*1 —*3 * 'Î2 £i,Wjr' ţ.ona<e. pentru a te adapta cu precădere la O P IN L A M E I
externi. pr -tre rs*e ş c a e e a a ţe ce NUCREZI - o metode de 'Comunicare a cunoştinţelor,
(pamflet) BESCÂNTAREA
observate" electc^a1* d " Rc*-~ăr a care s-unî din ce în ce mai sofisticate şi
PG pSClifiâ S pSt”3 3
• Ministerul Integrăm Eumeene a accrdat numeroase. Liderii p o fta ai Europei sunt ROMÂNIEI
-B uiă d o re a n ulu i’ apare din ce în ce mai conştienţi că adaptarea
un nou canal de transmitere a informaţiilor VOTUL CU COTUL
poza unui şobolan, cu trei educaţiei la provocările următorului secol,
europene. Cu ajutorul TA R O M , clipurile
realizate în cadrul campaniei de informare dinţi din faţă pregătiţi să solicită o mai bună înţelegere a viitoarelor SAU MEDIA
muşte, care şobolan, la cerinţe ca şi o anticipare a acestora. De
pentru program ul P H A R E - „Coeziune „TURNĂRII
rugămintea unui semidoct aceea planificarea prospectivă p rin
Economică şi Socială” sunt difuzate la bordul Gliqor NASA CONTINUE”... ------
^■ • p e nume căcă-lin ne-buniii intermediul proiectelor, a devenit una din
aeronavelor companiei aeriene naţionale.
îşi dă cu părerea despre scriitorii valoroşi principalele tehnici, în măsură să ajute Prin reclama pe sticlă preluată abuziv,
Filmele au fost selectate astfel încât să gata ambalată de la occidentali, majoritatea
acopere toate domeniile de intervenţie a din judeţul Hunedoara, care ar fi unul zis societatea să-şi o rga nize ze acţiunile
ciolanul, altul mărar şi al treilea hârbul. Pe mulţimii, pe care celebrul Gustave le Bon
acestui program, precum şi regiunile de prezente în lumina transformărilor viitoare.
profesorul borşitîn vomă alcoolică, ins care A consemnat loan VLAD (P sihologia m ulţim ilor), o co nsideră
dezvoltare din ţară.
nu a reuşit în vreo 25 de ani să ocupe prin - continuare în pag. a 2-a - feminină, în sensul că poate fi posedată,
• Gbmpania de poliţişti militari „Irak VI”
concurs un post în învăţământ, îl înţelegem, manipulată de către liderii tipic masculin,
şi-a preluat misiunile din sudul Irakului.
dar nu îl iertăm. După ce a scris articolaşe justiţiari paranoici, mesianici etc. - se simte
Subunitatea, formată din 100 de militari din recipientul în mulţime? De fiecare dată a
la efem era revistă „A rh ipe la g”, acum nu doar manipulată ci şi înjosită: cei ce
Batalionul 265 Poliţie Militară, va acţiona ce fost aplaudat dar şi apreciat de către mulţi
mâzgăleşte foaia Fuigăi, un fel de _e... mia trăiesc auster, realizează în felul lor, că sunt
durata a şase luni de zile sub ccma'XJa na ană compatrioţi. Cine nu l-a văzut nu cu mult
ş- p'osta'. senina ia comandă pentru 5 lei umiliţi, nicidecum îndemnaţi să cumpere
a Regim entului U n ită ţi Muit naţ-cna'e timp în urmă, travestit în ţinută de tractorist
no- sau un paha' de ţuică. mărfuri de lux: Cu ce? Reclamele nu sunt
Specializată. pe Valea Oltului, cu o cipilică pe cap, care
- continuare în pag. a 2-a - pentru cei ce au „votat cu cotul”, vorba
• Conform unui Studiu a' O prre D_ : :e după câteva zile, o firmă a popularizat unuia, ci pentru o minoritate de înavuţiţi
realizat de Centrul de Anal'ze ş ",-s d c a r ideea că va fabrica un asemenea fes. L- barbar, elitele oligarhiei post-decembriste.
Socilogice, părerile populaţie1 '•e'erida-e a ROMÂNIA ARE UN am văzut pe dl Preşedinte, avântându-se - continuare în pag. a 2-a -
amplasarea de baze americane - = :~ân*a PREŞEDINTE ŞUGUBĂŢ prin mulţime, nemaiţinând cont de gărzile
se împart în două grupe ap-cx-mav. eşa e Au devenit de notorietate gesturile şi de protecţie şi pază. L-am văzut dansând, PARLAMENTUL STRĂZII
45 la sută susţinători şi 41 ia s^ta "e s -ţ "ă:c" apariţiile pe unde nu te aştepţi ale l-am văzut îmbrăţişând ţărani şi copii. A şi
ai amplasării unor astfel de bcLZtr -3 P* _ 1 Preşedintelui Traian Băsescu. Ei, şi ce-i botezat un copil dl Traian Băsescu, şi bine • O decizie definitivă
susţine astfel de amplasări c :c _ a: a c " cu asta! Avem cel mai carismatic om de a făcut. Ne-a arătat nouă, românilor, un alt privind rămânerea la guver
Moldova şi cel mai puţm zzz~ a ţa cm stat. Ce dacă a băut şampanie de la un model de preşedinte, acela fără aroganţă, nare a conservatorilor, va fi
Bucureşti. cetăţean, la revelion? Ce dacă s-a urcat fără a sta ascuns în vreo ca m e ră a luată la Congresul partidului
• Conform aceleiaşi surse — a sută d n pe o scenă cu un an în urmă, şi a băut Palatului Cotroceni. Vasile BELDIE ce va avea loc în 12 februarie
populaţia ţării noastre cons-ce^â că Fcmârva dintr-o sticlă şampanie şi apoi a aruncat - continuare în pag. a 2-a - a.c. Până atunci organi
zaţiile locale vor analiza
ar trebui să se unifice cu Re: _c ca'.'c zz.a.
noţiunile prezentate în
28 la sută sunt de părere că R c~ ă " a ar ASOCIAŢIA SCRIITORILOR DIN JUDEŢUL HUNEDOARA Biroul Permanent naţional.
trebui să se unifice cu MokJosa -a*- -estd a j Din scrisoarea trimisă
dat răspunsul „Nu ştiu.' Cei ma r-„ ţ c ntre con voa că A d u n a re a generală membru al Consiliului de Conducere al colegilor de partid din judeţ de către
cei care susţin că cele două ţări r-ar trec-, să extraordinară a membrilor săi, pentru data asociaţiei • problem e organizatorice • preşedintele acestora Petru Mărginean, am
se unifice sunt din Transirvama de 18 februarie 2006, ora 12,00 la sediul proiecte de activitate pe anul 2006 spicuit: „România are nevoie acum, mai mult
Editurii Călăuza v.b. din strada Horea nr. • diverse. ca oricând de stabilitate. Mai mult decât orice
30. Ordinea de zi: • completarea cu un Consiliul Director contează aderarea României la UE.
- continuare în pag. a 2-a -
F U N D A Ţ IA „G O J D U " - O P E R M A N E N T Ă D IS P U T Ă
A vocatul Em anuil G ojdu întocm eşte la 4 burse pentru elevii şi studenţii rom âni
noiembrie 1869 un testament pe care îl depune apoi ortodocşi. A ce st lucru s-a întâm plat pe
la registratura din Pesta. Prin acest testament parcursul a 48 de ani, tim p în care au MITUL
avocatul dispune ca cea mai mare parte din averea beneficiat de bursele „Gojdu” peste 1350 de MATUŞILOR
sa (deloc neglijabilă) să fie lăsată populaţiei române intelectuali ardeleni şi bănăţeni, instruindu-se
în şcolile din Transilvania, Ungaria, Viena, Din anonim e cum
din Ungaria şi Transilvania, care este de religie orto
Berlin, Zurich, Bratislava etc. Printre ei s-au erau până mai ieri, iată că
doxă. El dorea ca această avere să se constituie
numărat: Victor Babeş, Octavian Goga, Aron dintr-o dată, debutul
într-o fundaţie permanentă care să-i poarte numele. anului 2006 le face
La trei luni după întocmirea acestui testament, Cotruş, Valeriu Branişte, Constantin Daicovi-
ciu, Petru Groza şi alţii. vedete. C â n d v a rude
Emanuil Gojdu moare (3 februarie 1870) şi este
S -a
întâm plat însă ca în
1920,
înmormântat în cimitirul Kerepesi din Pesta, partea Reprezentanţa fundaţiei (aflată la Sibiu), care sărace, cărora nu li se I Alina Lucia
m ultă
prea
acorda
ortodoxă. Apoi executorii testamentari pun bazele era condusă de mitropolitul Nicolae Bălan, să atenţie şi tim p, devin MUSULBAŞ
Fundaţiei „G o jd u ” care dispunea de fonduri
fie nevoită să sisteze acordarea de burse utile, şi asta cam de vreo cincisprezece
financiare foarte mari. Fiind administrate cu mare deoarece Guvernul Ungariei a blocatjondurile ani, binevenite în familii de demnitari.
chibzuinţă aceste fonduri cresc vertiginos astfel fundaţiei. Mariana PÂNDARU - continuare în pag. a 2-a -
că, din 1871 îşi poate îngădui să acorde primele - continuare în pag. a 2-a -
