Page 1 - Calauza_2006_830

IS S N 122-1759X
Anul XVI • Nr. 830 * 2006 0,50 lei ■ 5.000 iei vechi • 8 pagini

16 - 22 MARTIE 2006

7 7 1 2 2 1 7 5 9 0 0 8

Apărut la 1 februarie 1990 Director fondator- VALERIU BÂRGĂul

Săptămâna/ independent a fla t în slu jb a tu tu ro r oa m e nilor

Editorial INVITAT LA „CALAUZA NOASTRA” la bază o pregătire teh­ P I A Ţ A S A U M A L L
nică, dar şi una econo­
E S T D E V j N ?
LUCIAN HEIUŞ mică de specialitate, fiind încerc prin acest scurt articol să răspund
RÂSUL LUI absolvent al Institulului curiozităţii unora dintre deveni şi nu numai, în
Director executiv Direcţia
Politehnic şi a Facultăţii
MITREA Generală a Finanţelor Publice a de Ştiinţe Economice din ceea ce priveşte viitorul pieţei din Deva. în
De când cu „origm ala* ; Judeţului Hunedoara Cluj Napoca. ultima vreme circulă zvonul potrivit căruia se
va construi un complex com ercial modern -
noastră democraţie, am văzut - Suntep un om sincer, vertical? Fiscalitatea este un gen Mall - în locul pieţei mari din municipiul
multe în pariam ert ba scr~r de voue. ba - Da, şi consider că aceasta este o calitate dom eniu com plex şi reşedinţă de judeţ. Chiar personal m-am lovit
indiferenţă totală la ceea ce se âscută De esenţială având în vedere funcţia pe care o cunoştinţele acumulate în de o anumită dezinformare şi neclaritate când
ordinea de zi, ba excese caraghioase de deţin. cursul anilor de studii nu căutam un spaţiu com ercial de închiriat în
personalitate, ba '.-rorâncei ş~ vc*erşe - Cum totosrp rma* cuvântului? sunt niciodată suficiente. zona amintită. Expresii de genul „nu ştim ce
lată că, recent, viaţa p a n a n e re râ ne-a mai - Legăturile cfintre mine şi colaboratori au Consider că este imperios necesar să mă va fi” sau „ne dărâmă, dar nu ştim când” sunau
oferit încă o „p ria !'ă * de u n r e fcfcror. 'a bază c c —um oarea s e c e re şi directă. autoperfecţionez continuu pentru a ţine pasul cel puţin m isterios. Fapt pentru care am
M itrea, v ice p re şe c C a—ere: K’lcrmaţiite re^encare a x o tă ţ-e tegis-'aî-ve cu modificările ce intervin în domeniul fiscal încercat să obţin câteva informaţii direct de la
Deputaţilor şt preşed n te de şecfinţâ a jn a cât şt auLvCatea /"sCCuLar ca cane o oorxjuc. şi nu num ai. O coordona re corectă a prim arul Devei, dom nul M ircia M untean.
din în tă ririle Carrerer zbucneşas rtr-u r surt t-ansnse perodc zn~ x -c a ru -e rn e -e subordonaţilor şi o colaborare armonioasă cu D jm nea.u. a avut am abilitatea de a-şi rupe
râs sănătos care ia j t n o n e rt dat devne soecsaizss s ă : rea-a x cresa ca: ş contribuabilii presupun o pregătire intensă. câteva minute dtn timpul încărcat şi de a-mi
chiar peocJos, ceea ce - să recunoaştor- accesarea asstem e x m - c - x r -c- Aş putea spune că noţiunea de „timp liber* a o*e'. r'c rm a ; .ie de &azâ.
mi mai văzusem. - C are cre a e r câ ,â es:e ~ s c ca devenit străină pentru mine, de când ocup istre i a jumătatea lunii mai a.c. firm a Me-
; A vea oare dom nul M itrea m otive p rofesio n ist? această funcţie loan VLAD uoooinan International Arhitects va începe
intr-atât de tem emce să râdă cu poftă? P ă i,, -A ş a cum am amintit şi în alte interviun, am - continuare în pag. a 2-a - lucrările de construcţie pe locul actualei pieţe
cum nu! Când se pun în cfiscuţie, dintr-o Din declaraţiile domnului primar, se pare că
în acest tim p, se va încerca protejarea ş
dată 115 proiecte de lege, unele atingând n e d e ra n ja re a pe câ t p o s ib il a a c tiv ită ţi:
- după cum ne-a atras atenţia chiar PICĂTURA DE VENIN SI CE^TI D O R E S C EU TIE, comercianţilor din zonă, întrucât lucrările voi
preşedintele de şedinţă - zona absurdului. LINGURIŢA DE MIERE D U L C E R O M Â N IE în a in ta tre p ta t şi e ş a lo n a t. F in a liz a re a
Dacă el nu s-a mai putut abţine, ce să mai
Privesc bulversat înapoi la anii pe care construcţiei, care va acoperi o suprafaţă de
zicem noi?! Numai că, râsul nostru ar putea Normat, după ce se 6.800 m.p. se va face după aproximativ un an
să fie cumplit de amar. De fapt, asistam în i-am trăit în ţara mea şi mă crucesc când văd de zile. Având ocazia să răsfoiesc, în grabă,
acele momente la un spectacol trist, care taie porcul, unde a ajuns România cu un potenţial natu­ proiectul arhitectural al viitorului Mall, vă pot
ne făcea să ne-ntrebăm dacă aceşti se curata coteţul ral şi uman care poate surclasa multe state spune, stimaţi cititori, că acest complex va fi
deputaţi mai ştiu în ce ţară se află?! Adică, (pamflet) europene. In teligenţa um ană, b o g ăţiile unul ultramodern, cu toate dotările necesare,
se pune în discuţie legea trotuarelor din în ograda p rin cip a lu lu i minerale şi biologice de care dispunem ne fiind folosite m ateriale de ultim ă generaţie,
zona rurală, când în marea majoritate a | partid de opoziţie, de sărbăto- dă dreptul să nu fim trataţi ca o patrie, o ţară materiale de acelaşi tip cu ai acelora folosite
acestei zone nu e xistă în că drum uri I r i , a fost tăiat porcul. Afumat periferică d ca un candidat ideal, de neexclus, la co n stru cţia b a zin u lu i de înot din zona
civilizate, drumuri pietruite, în aşa fel încât Gligor HASA | superficial de presă, dar. şi a cărui intrare în UE nu poate fi discutabilă. stadionului Deva - construcţia bazinului fiind
să nu se mai înoate în noroi şi hârtoape. ţinut prea mult în vălăul cu Politicienii trebuie să-şi facă treaba pentru începută, de ieri, 7 martie.
V edem ziln ic, în ace st sens, atâtea saramură. Ca să aibă şi unui crud, la lada în plănui M ail-ului, m i-a atras atenţia o
exemple pe ecranele televizoarelor sau şi frigorifică, Partidul-Stat, şubrezit şi răsturnat a care au fost aleşi, nu să-şi umple buzunarele, parcare subterană, care va cuprinde 280 de
mai rău, ne lovim chiar noi de această mai sacrificat unul şi mai baban, ca să facă să nu qe abandonăm idealurile, să mundm locuri pentru autoturisme. In ceea ce priveşte
nenorocire, dacă locuim în ceea ce se pentru prosperitatea ţării şi a noastră, să fim personalul care actualmente funcţionează în
pereche: negrul de Bazna şi Marele Alb.
numeşte zonă rurală. - continuare în pag. a 2-a - serioşi şi mândri că suntem români. piaţa Deva, domnul primar a declarat că aceşti
Proiectul cu plantarea pomilor fructiferi - continuare în pag. a 2-a - salariaţi vor fi menţinuţi în totaiiîate, în noua
pe marginea drumului a stârnit şi el altă I structură comercială, iar tuturor comercianţilor
care actualm ente au contracte de închiriere
criză de râs dlui Miron Mitrea. Adică, ţara j UNPB SPRIJINĂ RAPORTUL DE Corespondenţă din Israel
arde şi baba se piaptănă! j pe spaţii comerciale în incinta pieţei, li se va
Ce-am priceput noi din râsul care era ] TARĂ ÎN VEDEREA INTEGRĂRII, N-AM SA TE UIT, ESTER permite continuarea desfăşurării activităţii la
gata-gata să-i provoace o criză de rim ă j | NE-A SPUS CONSTANTIN FULGA Firavă, scundă, avea optzeci şi unu de unul din etajele viitorului complex comercial,
deputatului nostru?! Că acolo sus, s e , ani când am cunoscut-o. Avea numărul de la în limitele impuse de exigenţele intrării în UE.
Asta pe când vom intra...
trăieşte bine, se râde sănătos şi_ pe-afară-i ŞI CONSTANTIN BRÂNDUŞE A ushw itz pe m ână. Un num ăr prim it la Nu pare să sune deloc rău, nu-i aşa? După
vopsit gardu/ înăuntru-i leopardul Ce O analiză succintă a Raportului de ţară şaptesprezece ani în iad. Ester a fost în iad. cum spune o teorie a modernităţii, drumul în
pensionari, care cfisperaţi cu adevărat ies arată că mai sunt câteva probleme de rezolvat Acolo i-au pierit părinţii. Ea a supravieţuit. Te sine e plin de peripeţii şi de instabilitate, dar
în stradă cu pancarde de gât şi cer dreptul dar data integrării va fi mai degrabă 2007 şi miri cum! Fiinţa aceasta firavă, cum a u rm ă rile su n t b e n e fic e . A şa c ă ...s ă fim
la existenţă?! Ce greve aie foamei din decât 2008. Oficialii Comisiei Europene au supravieţuit infernului? Nu am putut, nu am optimişti şi încrezători. Iar apoi, vom spune şi
pricina proprietăţi de pământuri?! reproşat a u to rită ţilo r de la B ucureşti avut foită în mine să pot citi cifrele. Mâna noi, mucalit, „avem di tăti”!
Şi mai e un lucru pe care simt nevoia desconsiderarea procedurilor de achiziţii E sterei a fo st pentru m ine o izbitură Dan Victor TRUFAŞ
să-l spun aici! Preşedtotete Băsescu se publice, precum şi utilizarea incorectă a copleşitoare primită de conştiinţa mea. Cifrele
face purtător ai voci poponJu. dar nu se conceptului de parteneriat public-privat. acelea mi-au sugrumat sufletul şi conştiinţa. SUB VREM!
duce la românii (fin Govasna şi Harghita Oficialii europeni cer ca anul acesta România Adriana LASCAU
să-i întrebe, faţă în faţă, ce-i doare. Dă mai să ne reprezinte la Bruxelles cu următoarele - continuare în pag. a 2-a -
bine marja de imagine, (crede domnia sa) probleme rezolvate: ÎNCĂIERARE
prezenţa la o grămadă de pietre căzute în Vasile BELDIE PARLAMENTUL STRĂZII REVOLUŢIONARA
drum sau preocuparea z iric ă pentru un - continuare în pag. a 2-a - Noi aşa îi spuner
pod dărâmat. Acest lucru ar putea întregi • S-au purtat discuţii de revoluţionară, încăierării din
zâmbetul nostru amar la ceea ce înseamnă către Primăria Călan cu o firmă pa rla m e n tu l R om âniei a
circul zilelor noastre. PĂ R E RE A M EA de consultanţă din Germania
Mariana PÂNDARU BÂRGĂU constând într-un parteneriat| celor doi reprezentanţi ale
CONTEAZĂ? c e lo r două partide din
public privat în vederea, coaliţie. Asta, deşi domnul Meleşcanu cu toată
PREMIILE CONCURSULUI Dispariţia neaşteptată a celui care a fost ecologizării terenului de pe ironia, încerca să-i aducă aminte unuia dintre
Valeriu Bârgău, mi-a lăsat un mare gol în fosta platformă siderurgică cei doi protagonişti, că revoluţia a fost în 1989.
„SCUFIŢA ALBASTRĂ " suflet. L-am cunoscut de mult timp (anii 75). din localitate şi care va fi introdusă într-un Ca şi când atunci ar fi început şi atunci s-ar fi
Pentru categoria de vârstă 3-6 ani: Aveam multe în comun şi în domeniul culturii program finanţat din fonduri europene. sfârşit. Dânsul, probabil, a uitat că un proces
Premiul I - Teodor LEUCĂ, Vulcan: şi în starea sufletească. După ce a reuşit să • Un cetăţean din Ocolişul Mic, comuna revoluţionar durează ani şi ani, până se
Premiul II - Antonia Minuna MARJAN. Tg. Mureş; scoată primul număr al ziarului „Călăuza” (1 Orăştioara de Jos, dovedeşte prin acte că este schim bă structurile. Revoluţie, îi amintim
Premiul III - Andrei-Alexandru CÎMPEAN, Deva. febr. 1990) a devenit mai încrezător în puterea proprietar al terenului de sub cetatea dacică dânsului, nu înseamnă doar ieşirea în stradă
de gândire, mai ales că a început să aibă mai de la Costeşti-Blidaru. După ce arheologii de şi doar schimbarea denumirilor.
Pentru categoria de vârstă 7-11 ani: multe contacte cu oameni, oameni simpli, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, fără Poate că pentru domnia sa aceasta a fost
Premiul I - Denis-Romeo CIOBANIUCL Hureticara; cinstiţi, cu dureri şi necazuri, scăpaţi de un să-i ceară acordul, au făcut săpături, sub pre­ tot, că doar şi înainte şi după 1989 a fost sus,
Premiul II - Alexandru-Ciprian DRUŢĂ, Galaţi regim comunist şi intrând într-un regim al text că i se strica păşunea, acesta a făcut către vârful piramidei, şi este din punctul de
Premiul III - Alexandra POPESCU, Deva. plângere la Poliţie. Şi cum pământul în cauză
necunoscutului, hoţie, ură, m inciună, este proprietatea privată a om ului, ne vedere al dumnealui firesc să nu se schimbe
îndepărtarea de prieteni, amici, vecini. decât faţada. Şi din păcate, din punctul de
îi aşteptăm pe câştigători la redacţia Editurii întrebăm: cine şi când şi cum se va soluţiona vedere al multora.
CĂLĂUZA v.b. (Str. Horea, nr. 30, Deva) pentru Dumitru RUGET, Hunedoara această plângere nedreptăţită? - continuare în pag. a 2-a -
a-şi ridica premiile. - continuare în pag. a 2-a - - continuare în pag. a 2-a —