Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_101
P. 1

1   I   B    E    R    T    A    T                D    E    M    O     C                                 A    D    E    V     A    »    î



          CU VINTUL LI BER








                                                                                          Anul  H,  nr.  TOT  MIERCURI,  25  APRILIE  1990  4  pagini  -  1  leu






                                                                                                                        r                                  I
                                                                                                                        i                                  I
                                                                                                                        i     Lunca  Cernit
                                                                                                                                                           I
               V * PREZENTAM                                                                                            i   ■  Realitatea  socială  pe  care  o  cu­
                                   Uniunea  Dem ocratică                                                                   noaşte  comuna  Lunca  Cernii  con­ I
                                                                                                                        i  tinuă   să  ofere  aspecte  de  duritate
                                                                                                                           lăsate  tristă  moştenire  de  către  o-   I
                                     ă  din  România,                                                                   i  dîoasa  dictatură  ceauşistă.  Ceea,  ce
                                                                                                                           este însă  şi  mai   trist  este  faptul
                                                                                                                        i  că  nimeni  dintre  factorii  responsa­
                   Filiala  judeţeană  Hunedoara                                                                        i  a  aduce  cel  puţin  un  sentiment  de
                                                                                                                           bili  de  azi  nu  găsesc  modalitatea  de
                                                                                                                           uşurare  şi  încredere  pentru  aceşti
         In  acest  număr,   publi­  bucurie   şi  satisfacţie  De*-'  elaborate  de  colective-  de                    i
        căm  răspunsurile  la  între­  claraţia  fostului  Consiliu   redactare   şi  date  recent                         oameni  aflaţi  la  capătul  judeţului,
        bările   redacţiei  ziarului   al  Frontului  Salvării  Na­  publicităţii.  In  special  Pro­                   r  dacă  nu  al  pămîntului.   '   ,
        nostru,  date  de  domnul   ţionale  din  ianuarie  a.c,  cu   gram ul  este  un  document                            Un  mare  număr  de  locuitori  ai
        e Gh y    LAz AR  LASZLO,   privire   la  drepturile  mi­  amplu,  elaborat   nu  pen­                          i  satelor   comunei   (dacă  cineva  ar
        preşedintele  Uniunii  Demo­  nor ităţika*  naţionale   £ n    tru  o  zi  sau. două,  ci  pen­                    aveâ  „îndrăzneala"  să  ştie  cîţi,  i-am
        cratice M aghiare din Româ­  România,  considerînd-o  la   tru  o  lungă  perioadă,  ţe­                           spune  că  sînt  de  ordinul  sutelor —-.
        nia,  Filiala  Judeţeană  Hu­  tim pul  său  ca  un  adevă­  lurile   sale  în  domeniile                          n.n.J  pot  depune  m ărturie  pentru
       nedoara.                  rat  document  istoric.  Pre­  politic,  economic  şi  agrar,                             condiţiile  precare  în  care  trebuie
         C. L .:   Care  sînt  prin­  vederile   ei :  proclamarea   social,  cultural,   de  ocro­                        să-şi  ducă  viaţa.   Cunoscute  fiind
        cipalele  obiective  din  plat-   recunoaşterii  şi  garantării   tire   a . familiei,  apărarea                   condiţiile  de  munte  şi  dispersare
        forma-program a  partidului   drepturilor   şi  libertăţilor   mediului  înconjurător,  în-                     i  a  satelor,  aici  îşi  desfăşoară  acti­
        dum neavoastră?          individuale  şi  colective  ale   văţăm înt  şi  ştiinţă,  rela­                          vitatea  doar   un  medic,  nici   şuj.
         R ăspuns; Uniunea Demo­  m inorităţilor  naţionale prin   ţiile   cu  tineretul  şi   cu                       i  cadru  mediu  sanitar,  declt  o  moaşă.
        cratică M aghiară din Româ­  noua  Constituţie   a  ţării;   alte   formaţiuni   politice,                         Medicului  stomatolog  repartizat,  i-a
       nia  (U.D.M.R.)  este  o  or­  elaborarea   şi  adoptarea   organisme,  ţări,  puţind   fi                       i  fost  aprobată  detaşarea.   In  condi­
       ganizaţie  care  îşi  propune   legii  m inorităţilor   naţio­  atinse,  realizate  în  cadrul                      ţiile  în  care   se  ridică .  ■ probleme .
       să  reprezinte  şi  să  apere   nale,  care  să  concretizeze   viitoarei   societăţi   româ­                    i  deosebit  de  grele  de  sănătate-,   de
       interesele  m inorităţii  ma­  prevederile   Constituţiei;   neşti   democratice,  plura­                           profilaxie  sanitară,  credem  că   Di­
        ghiare  din  tară.  în  activita­  asigurarea  cadrului  insti­  liste,  prin  adoptarea  unor                  i  recţia  Sanitară  Judeţeană  ar  trebui
        tea  ei,  poţrivit  Proclam a­  tuţional  necesar  exercită­  acte  normative  de   către                          să  facă  ceva  pentru  oamenii  acestei
        ţiei  din  25  decembrie  1989,   rii  drepturilor   fundam en­  viitorul  parlam ent  bicame­                  i  comune.  Măcar  din  motive...  uma­
        Uniunea  porneşte   de   la   tale  ale  m inorităţilor ;  fo­  ral  al  ţării,  care  va   ti                     nitare.  O  femeie,  mamă  a  8  copii,
        realitatea  obiectivă  a  con­  losirea   limbii   m atern e;   ales  la  20  mai  1990.                        i  a  m urit  la  ultima  naştere,   lăsînd
       vieţuirii  cu  poporal  '  ro­  promovarea  culturii  naţio­  Deşi  se  cunoaşte,   s-a                             greutatea  creşterii  lor  şi  a  sără­
        mân  şi  celelalte   minori­  nale  şi  apărarea  Identităţii   mai  spus,  este  bine  să  re­                 i  ciei  în  care   se   zbate,pe  umerii
       tăţi  naţionale,  de  Ia  tradi­  etnice ;   instituirea   unui   petăm  ori  de  eîte  ori  avem                   soţului.  Şi  aceasta-  din  cauză  că  nu
       ţiile  mişcării   democratice   minister   al  minorităţile»*   prilejul,  că  U.D.M.R.  res­                    i  s-a  putut  da  un   telefon  pentru  a
       din  ţara  noastră  şi   do­  naţionale,   toate   acestea   pinge  şi  condamnă  încer­  Primăvarâ  în  Retezat.  i  veni  maşina  salvării.
       reşte  să  fie  o  forţă  poli­  sînt  şi  ţelurile   şi  obiec­  cările  care  prezintă  preo­  Foto  N.  GHEORGH1U  De  altfel,  problema  centralei  te­
       tică  activă  în  construirea   tivele  Uniunii  noastre.  cupările  şi  eforturile  noas­
       unei  Românii  libere,   de­  Uniunea  a  avut  în  pe­  tre  pentru  obţinerea   şi                             i  lefonice  este  cunoscută  de  '  atîţia
                                                                                                                           ani  la  -Direcţia-  Judeţeană-  de  Poştă
       mocratice,  o  ţară  a  egali­  rioada  21—22  aprilie  1990,   garantarea  drepturilor  in­                     i
       tăţii  depline  pentru   toţi   prim ul  ei  Congres  la  Ora­  dividuale  şi  colective  a te   lfl  ZIARUL  DE  ASTĂZI î    MINEI  BODEA,
       cetăţenii,   fără  deosebire   dea,   pentru   adoptarea   minorităţilor  naţionale  ca   •   Valea  Jiului  -   Campania  electorală   i  DUMITRU  POPA
       d©  apartenenţa  naţională,   Statutului  şi  Programului.  tendinţe  de  separatism,  de   în  plină  desfăşurare
       convingeri  politice,  filozo­  Proiectul  de  Program   al   izolare,  care  ar  leza  inte-  •   Tribuna  „Cuvîntului  Ober"  i                  I
       fice,  râsă  sau  sex.   Uniu­  Uniunii,   precum  şi  pro­                    •   Economia  -   orizonturi  noi  L     (Continuare  în  pag.  a  4-a)  '  I
       nea  a  salutat   cu   mare  iectul  de   Statut  au  fost  (Continuare  în  pag,  a  2-a)
                                                                bia  scăpaţi  de  tiradele  sechestrai, scurllndu-ne  nap-  1  Cînd  vom  fi  serviţi  omeneşte
                                                             A   torpilă,  agramat  Ml-  ţite,  fapt  greu  de  imagi­
                                                                 Mite   ale  lui   dis-  nat  cu  puţin  timp  în  urmă,
           Istoria  ESTE !  Ea  nu  poa­ în  contextul  noilor  şi  pro*   cursius   excurHus  ee   ne  Sintcm flămînzi de  informa­  la  auto-serviee  (IV)
         te  fi  nici  ascunsă  şi  nici  fundelor  tensiuni   umane   stîmeau  repulsia  pînâ   la  ţie,  Foame  ee  demonstrea­
         măsluită  de  netrebnici.  Pro­ din  ultimele  Ioni.  vomitiv,  ce  pătrundeau  cu  ză  că  ne  interesează  pro­  Am  dat  curs  şi  cerinţelor   abia  acum  învaţă  —  ar  tre­
         fanatorii  istoriei  sînt  mult   Vatra  românească  a  e-   «tea  sila  in  viaţă  fi  sufle­ blemele  ţării,   semn  sigur   dumneavoastră,   stimaţi  citi-   bui  şă  mveţe  —  meserie  şi,
         mai  josnici  deeîf  profana­ xistot  diafpfdpbţma   între   tele  noastre  ea  o  insultă  a-  eâ  durerile  ţării  sînt  dure­  tori-automobilişli   din  zona   mai  cu  seamă,  regulile  bunei
         torii  ae  morminte.   Dunăre ^   Maro,  fST  inima   dusă  cekti   nud  elementar  rile noastre,  ale  celor  mulţi,   Haţegului  şi  am  poposit  la   cuviinţe,  respectul  faţă  de
           Istoria  romanilor  ESTE! ei  fierbinte,
          . . .                            politică   şi    bun simt,  abia  scăpaţi  spu­ ce  nu  ne-am  luat  lumea  In   cele  trei  unităţi  care  se  ocupă   clientul,  de  omul  «sare  vţi  se
         $fnteim  „un popor care, prte  geografică,  ■  foşt  Ardea-   neam,  utn  crezut  că  vom  cep  umblind  după  clini  cu   —  ori  ar  trebui  să  se  ©eupe—   adresează.   Pentru  că,,   nu
         strămoşii  săi,  îţi  are  radă-  M.  Şi,  deoarece  existenţa  ove»  parte  fot  manele  li- covrigi   bl  coadă  pe   la  dc  starea...   sănătăţii  auto­  spunem  o  noutate,  de   pe
         cinile  de  patrp  ori  mile­ unei  naţiuni  nu’ se   dove-                                        mobilelor  dumneavoastră.  Am   searna lui  trăiţi...  bine,  stimaţi
                                         afîj
         nare;  aceasta  este  mîndrîa  deşte  ci  se  afirmă  prin  ce                                     întrebat,  la  intim piure,   un   meseriaşi.
         p  pcemtp  .este  puterea  ere  moi  scump  un  pâpot  —                                          cetăţean  :  unde  găsim  o  uni­
                                                                                                                                      Cu  totul
         noastră*.  (Kf, targa)*  credinţa,   .                DREPTUL  LA  OPINIE                          tate  ce  repară  maşini ?  alt  puls  de   altă  atmosferă,
                                                                                                                                                 muncă  şi  de
          S-au  scurs  veşnicii   de  la  1  februarie  a  luat  fiin­                                       —  Auto-moto ?  Peste  drum
         cînd  mirabifa sâmînţă a  în­ ţă,  la  Tîrgu  Mureş,  Uniu­                                                                 solicitudine  am  găsit  la  uni*
         colţit  în  mirificul spaţiu car-  nea  „VQtţa  Românească".  IN  MUMELE  LIBERTĂŢII
         pato-danubiono-pontic   şi   S-a  decis  milenara  votcă
         di»  ea  s-a  înălţat  mîrtdrul  să  ia  forma  unei  organiza­                                          LA SOLICITĂRILE CITITORILOR
         trunchi  af  românismului,  ce  ţii  doar  tn  condiţiile  în  ca­                                    NOŞTRI  A UTOMOBILIŞTI,  ÎNTREBĂM :
         umbreşte  protector  cu  ra­ re  puterile  întunericului  ou   bertăţii  —  adusă  de- Revo­ curţile  Europei,  atunci  cînd
         murile  sale   vatra   unde  împrăştiat  deasupra  sa  un   luţie  ca  dar  de  Crăciun  —  ţării  îi  era  greu,  aşteptînd
         ne-au  trăit   strămoşii  şt  nou  abur  de  amărăciune,   de  un  dialog  civilizat,  per­ trecerea  duhului  rău  pentru   de  Ttrgvil  de  vite,  lai  dom­
         continuăm  •   vieţui  noi.  A  ca  şi  cum  n-au  ajuns  lacri­  tinent ţi tolerant purtat prin  a  sări  apoi  în  frunte,   o-   tatea   auto-moto  din   piaţa
         ne  rupe  de  trunchiul  pri-  mile,  jalea  şi  sîngefe  duse   toate miţloaeele  mass-media,  trăvind  cu  meşteşugite  cu­  nul  Seorobele   -   nc-a  răs­  oraşului.
                                                                                                           puns.
         mordiol  at-  sftvgetoi,  credin­ de  „Murăş  şi  tustrele  Cri-   menit  să  ne  unească  acum  vinte  sub  pavăza  democra­  —  Necazul  este  că  nu  a-
         ţei,  limbii  şi  legii  strămo­ şuri"  în  veacuri  de   tristă   mai  mult  ea  aricind  spre  ţiei   şi  libertăţii   sufletul   —  Avem   rezervorul   de   vem  piese  de  schimb   -   ne
         şeşti  înseamnă,  a  înfăptui  aducere-aminte.     binele  acestui  neam,  proas­ ţării  însîngeral  de  jertfe  şi   benzină  fisurat.  Pieură  uşor.   spune  domnul  Tiberiu  Ghida,
         un  sacrilegiu  fără  de  ier­  Este  Vatra  Românească   păt   salvat   din  ghearele   suferinţi..  Observăm   eum   Ne  puteţi  ajuta ?  —  între­  şef  de  unitate.
         tare.                 o  organizaţie  obştească  u-   n conclav agism ului  ceauşist.  se  proliferează,  cu  impact  s  băm  o  dată  ajunşi  aici.  —  Cît  aşteaplŞ  la  dumnea­
          Istoria  românilor  este  is­ manitară,   fără   caracter   Privind retrospectiv  peste  dureros,  insulta  grijuliu  ca­  Sîntem  pasaţi  de  la  unul   voastră  maşinile  la  reparat ?
        toria  unor  pătimiri,  înce-  politic,  nesubordonată  nici   zilele  ce  au  trecut  de  la  muflată  sub  firma  unui  in­  la  altul  —  „Ia  cel  din  co!ţ“,   —  Nu,  aşteaptă  mult.   De­
         pînd  cu  moartea  lui  Dece-  unui  partid,  urmărind  doar   ÎNVIEREA  noastră. consta­ telectualism  subţire,  ostenta­  „la  ăla  care  vine",   „la  ăla   pinde  dc...  necaz.  Facem  tot
         bal  şi  sfîrşind  cu  morţii  de  împlinirea  şi   continuarea   tăm,  nu  fără  îngrijorare,  că  tiv  afişat  de  către  persoane   cu  salopetă*  etc.  ele.,  pentru   posibilul   să  procurăm  pie­
         la.Tg.  Mureş.  Noi,  cei  de  idealurilor  nobile  ale  Re­  o  bună  parte  a  mijloacelor  de  la  care  aşteptăm  infinit  a  ni  se  spune  în  final  că   sele   de  care  au  trebuinţă
         azi,  sîntem  tributari  trecu­ voluţiei  din  Decembrie  şi  de  informare  trăiesc   sub        nu  au  cositor...       clienţii  şi   , să-i  servim  cît
        tului  nostru  şi   avem  da­                       semnul  celebrului  dans  al   IO AN  GRUMĂZESCU  Este   adevărat,   domnul   mai  repede  şi  cît  mai  bine.
        toria  sfîntă  de  a  reconsi­  NATALIA  VAS1U      săbiilor.  Astăzi  facem  cozi                 şef  de  secţie  lipsea.   Dar
         dera  raporturile  noastre  cu                     la  ziare,  micul  ecran  nc-a (Continuare  în  pag.  a  3-a)  nici  ntîla  indisciplină  nu  so   GH.  I.  NEGREA
        acest  trecut,  mai  cu  seamă (Continuare  în  pag.  g  2-a)                                      poale  tolera,  mai  cu  seamă
                                                                                                           la  nişte  meseriaşi  tineri,  care  (Continuare  în  pag  a  ?-a)
   1   2   3   4