Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_113
P. 1
L I B E R T A T E , D E T I E, A D E V A R !
CU VINTUL LIBER
Anul II, nr, 113 MARţl, 15 MAI 1990 4 pagini - 1 leu
— ........ .............. ,
Orologiul electoral se a-
Cum se pleacă, propie de ceasul al 12-lea.
Alegerile libere, pe care le
aşteptam, le speram cu toţii
cum se soseşte de 45 de ani, aproape de
o viaţă de om, sînt in
prag. Şi, in loc să le în
tâmpinăm cu flori de cireş
VĂ P«E2E h iA t Filiala juiteţeană în Autogara din Deva ? plouind peste un popor în
sărbătoare, la primim . cu
!n Autogara din Deva veiope, baterii, curele de Incrîncenare, cu ură, cu
Hunedoara a Mişcării Ecologiste din România forfota începe dis-de-dimi- transmisie, alte piese de
schimb. Vreau să spun Că
neaţă; în jurul orei 4.
— Este normal să înce azi am primit 20 de anve Cu mîna
pem munca mai devreme, lope, dar ar fi nevoie de
Despre programul şi ac lui sînt: hrana, sănătatea mîntului să fie ţăranul, deoarece avem de trans 100—120 ca să putem „în-
tivitatea Filialei judeţene fizică şi spirituală şi civi iar dacă acesta doreşte să portat zilnic minori la De călţa" toate autobuzele pe inimă...
Hunedoara a Mişcării Eco- lizaţia, fără ■ ele nici un se asocieze rămîne la libe va, Goranda-Gertcj, Mun- noastre. Situaţia aprovizio
iogiste din România, pri popor n-are şanse de a ra lui alegere. Formele de cel, Mintla-Veţel, Troiţa, ■ nării s-a îmbunătăţit mult
mim răspunsuri de la dom progresa,- de a - prospera. organizare se diferenţiază la cariera Gurasada, pre în ultimele două, trei luni,
nul SIG1SMUNO DUMA, . — Astfel, în domeniul în funcţie de cadrul natu cum şb siderurgişti la C.S. dar încă nu este la nive ghioaga ascunsă la spate.
membru al-, Somitetiriui economic, considerăm că ral agricol: individual, de Hunedoara, 6. S. „Victo lul trebuinţelor noastre Cutremurat citesc în ziare
Dirigent Naţional, , vice în momentul de faţă sec grup, de obşte, dar toate ria" Căi an, lucrători la zilnice de transport. despre oameni bătuţi pe
preşedinte al Filialei ju toarele care ne pot scoate cu autonomie totală. Noi Bîrcea, la multe alte —• Motorina ? străzi pentru că ar fi stri
deţene a M.E.R. din impas sini agricultura vom susţine că odată cu unităţi economice — ne ■ —r Este o problemă re gat ,.sus ,ru...“ san „fos
cu...“. Este clar că ura a-
Mişcarea Ecologistă, din şi turismul. -- împroprietărirea ţăranului, spunea domnul Emil Bîr- zolvată, fapt ce ne-a per curnulată în ultimii ani ai
România este o formaţiu : — In industrie vizăm statul să-i asigure prin în zan, şeful autogării. In mis să. redeschidem curse ..dictaturii* abia acum iese
ne preponderent ştiinţifi adoptarea de tehnologii fiinţarea camerelor agri total peste 1 700 de mun le la Gluj, Oradea, Reşi la lumină, îşi caută supapa
că şl umanistă. : Pentru rentabile şi nepoluante, cole mijloacele tehnice de citori. Situaţia se repetă ţa, Gimpeni. Nu am rezol de siguranţă, revărsindu-se
noi politicul este pe pla realizate atît prin efort lucru, animale de rasă şi la fiecare schimb. vat însă în Totalitate ca un torent înveninat, pe
nul doi şi aceasta numai propriu, cit şi prin coope viguroase, inclusiv mate — Aş vrea să reţineţi că cursele care trarxRpbrtă e- cale să inunde o ţară în
in măsura în care prin rări cu firme străine, în rialul semincier şi îngră efectuăm zilnic 104 curse levii, mai cu scamă pe treagă. Iar ţelul bătăliei e-
. specificul nostru no regă care muncitorii noştri să şăminte etc. Şi toate- aces în convenţie şi 240 curse rutele Deva — Vărmaga — lectorate este doar o iluzie,
sim şi-'n domăniul social. fie plătiţi şi-n valută. tea la un preţ minimal, de călători. Să înmulţiţi Certej, Deva- — Topliţa şi iluzia puterii. Spun ..ilu
Deviza noastră este «un Noi nu sîntem pentru prin acordarea de credite aceste cifre cu doi, pentru altele. Mai avem proble zia puterii" — pentru că
eu dobînzi mici şi rambur
om curat într-o ţară cu sistarea obiectivelor indus sabila pe timp indelupgat că ele sânt dus-întors — me cu indisciplina unor este evident că cel ce va
rată într-o lume cura triale ci pentru revigora Vom , susţine acordarea intervine domnul 'Emil conducători auto, cu alţi ciştiga aceste alegeri. de
tă" .>i-n temeiul ei noi rea acestora şi pentru de de prinie substanţiale pen Trif, impiegat de mişca lucrători din autogară. Le fapt va pierde, iar cine
situăm fiinţa umană în poluarea lor, începînd de tru cei care se întorc la re. Deci, mii de călători. vom soluţiona curînd. va rămîne în opoziţie, va
centrul atenţiei noastre. la locul de muncă (micro- lucrul pămîntului. Ţăra — Astăzi cîte autobuze ...Ultimele curse, ulti ciştiga. Pentru orice om cu
Noi plecăm de la; ideea climatul) şi pînă la cadrul nul va trebui să benefi erau necesare ? - mele autobuze pleacă şi ochii deschişi. este clar
că Intr-un mediu infestat generai (maeroclimatul). cieze nemijlocit de spriji — Pentru a asigura o sosesc în Autogara Deva eă in termen de circa doi
nici o fiinţă nu se poate — In agricultură, ple nul specialiştilor, care vor servire' eît mai bună tu GH. I. NEGREA I Ing. GHEORGHE GRUN
desfăşura în condiţii nor căm de la ideea că pă- asigura cadrul ştiinţific al turor călătorilor noştri, al
male, cu atît mai puţin mîntul poate fi, lucrat e- lucrului pămîntului. căror număr este în creş (Continuare în pag. a 2-a) f (Continuare în oag a 3-a)
fiinţa umană şi tocmai de cologic numai de Cel ca- Vom pleda pentru" ma tere, avem nevoie zilnic de
aceea obiectivul nostru re-1 iubeşte şi-i cunoaşte jorarea pensiilor foştilor 50—55 de autobuze în sta ÎNSEMNĂRI DIN ILIA
primordial este protejarea tainele şi acesta nu este ţărâni cooperatori pînă la re de funcţionare.
omului de orice fel de no- altul decît ţăranul, ţăra un cuantum apropiat de — Astăzi cîte au plecat
civare, fie ea fizieo-chi- nul mijlocaş şl nu marele al muncitorilor din indus în cursă ?
mică, fie spiritual-morală, latifundiar.’ trie şi pentru menţinerea — 37, Am făcut faţă... Citeva ore, intr-un sat
ori ideologică. De aceea, noi vom mili acestora şi după desfiin- — Celelalte ?
Cele trei pîrghii de care ta câ proprietarul de — Sînt inactive. stau La Jlia, într-o zi <le du maş: „I.a voi cînd c tim
depinde viitorul neamu drept şi pe vecie- al pă- (Continuare în pag. a 2-a) pe dreapta din lipsă de an- minică. (ierul limpede de pul de coasă, prin ce lu
Mai se acoperă repede cu nă ?". „Păi, prin mai, pe
nişte mormane de nori şi Ia sfîrşit. Da’ de co
începe o ploaie zdravănă. „Păi, uite, vrem să vă a-
IN ZIARUL* DE ASTAZI >
Pe o micuţă verundă n ca jutâm. că doar v-am adop
sei de cultură din locali tat, adică, sîntem înfrăţiţi".
Tribuna „Cuvîntului liber" tate. ne înghesuim mai „Vreţi să ne ajutaţi cu ma
mulţi. „Parcă-i picată din şini, eu motocositoare
Serviciile telefonice în suferinţă (IV) cer !“ spune un bătrîn us „Nn, dragă ! Aducem vreo
căţiv, vrînd să remarce că, 20 de băieţi, fiecare cu
Cerere nesoluţionată timp de 30 de ani de fapt, ploaia este bine coasa lui. Că doar aşa se
Poliţia ne comunică venită, trimisă tocmai Ia coseşte bine. Şi noi sîntem
momentul potrivit, de bu ţărani". „Păi. cit o să no
Sport nul Dumnezeu. coste ?“. „Ne asiguraţi doar
Ploaia nu ţine mult. No niînearea şi dormitul! Coa
rii se destramă tot atît de sele le aducem noi, din
repede, precum s-au strîns Franţa. Nu aşa se proce
şi soarele aruncă iar zîpi- dează între prieteni ?". (Ju
bete peste verdele pămîn rist Alexandru Alba, pre
tului, pe feţele gînditoare şedintele C.P.U.N. Ilia).
Audierea inculpatului ale oamenilor. Plecăm, fie • Ţăranul Florea Mnr-
care, către „ale lui“.
Eu gău din Ilia, om la 65 de
particip la o întrunire. A- ani, are o idee extraordi
Bălan Radu (III) spoi, ajung Ia Deva, acasă nară în legătură cu viitorii
şi — în gîngurîtul linişti parlamentari ai României:
tor al unor păsări gureşe „Să muncească în opinci
(.ontimund cu „Nu cu că la catedrală a aruncat eu oare săgetează balconul — un an la sapă, un an Ia
nosc nimic despre constitui grenade lacrimogene şi copiii transcriu cîteva din ideile coasă şi un an la vaci. Nu
rea unor dispozitive do luptă fugeau ca potîmichile. De care mi-au rămas întipărite mai trei ani, ca într-o şcoa
în Timişoara pînă la sosirea asemenea, l-am auzit pe în memorie. Secvenţe cu lă profesională. După asta,
lui Coman Ion“, Bălan Radu Coman Ion certîndu-1 pe rate de viaţă, dintr-un sat vor fi cei mai buni parla
a relatat despre multele con Guşe că şi-a permis să ceară românesc... mentari şi vor şti să ne în
vorbiri telefonice cu Nicu paraşutişti de la Caracal în • Prin lanurile de orz şi ţeleagă greutăţile şi să
Ceauşescu, ,de la Sibiu, care numele său. Mal menţionez grîu dintre Sîrbi şi Bretea ne conducă !“.
„era într-o stare avansată de că ştiu despre existenţa mor Mureşană so văd, foarte • La Bretea Mureşană,
ebrietate şi mă suna mereu, ţilor şi răniţilor la Timişoa des, zeci de, vaci care sînt cînd s-au împărţit culturile,
ixitrebîndU-mă de ce am ' ne ra şi chiar 1-ăm întrebat pe fie ale Complexului zoo cu grîu Ia ţărani, ţăruşii
voie, oferindu-se en ajutoare generalul .DIaconescu cîţi tehnie Ilia, fie ale particu fixaţi ziua, erau furaţi
— armată; elicoptere ctc. Ii sînt ? Mi-a răspuns că nu larilor. Chiar nu mai inte noaptea. Pînă la urină, ca
răspundeam că nu am nevoie se pogje înţelege cu Nuţă resează pe nimeni soarta să se ştie cum stă împăr
decît de geamuri de la Me asupra morţilor şi, deci, nu recoltei 1990 ? ţeala, au fost trase cîte două
diaş. Subliniez că în nici un mi-a spus nimic*. • Francezii, care au ve brazde peste frumuseţea de
caz nu i-am cerut grenade nit cu ajutoare — prin lu grîu răsărit. în acest mod
lacrimogene. Luni după-amia- NICOLAE STANCIU na martie - în satul Să- s-a pierdut multă pline.
ză însă ain aflat că au sosit cămaş, erau din localita Este bine, oare, ou „pită"
la Timişoara astfel de gre tea Vetrigne-Belfort. într-o mai. puţină:* (Tng. agronom
nade, iar spre seară gene discuţie prietenească, Ia un Ilie Pîrvan),
ralul Chiţac chiar se lăuda (Continuare în pag. a 4-a} pahar, francezii i-au între
bat pe sătenii din Săcă- MARIN NEGOIJA
