Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_125

Schim bul Senatorii şi deputaţii vînzare # De vorbă cu bobinatorii • Ge şi-a
- • Două femei vehemente' • Nu suntem de

hunedoreni In Parlamentul pus In gînd vechiul şef • Promisiuni ce le do­
generaţiilor rim onorate.
ţârii Două salariate ale Intre- fi supărat pe nimeni*.- mai
prinderii judeţene pentru proci» pe cei ce nu rămas
industrie mică şi prestări pe loc — dacă CV. n-at, 6
Biroul electoral al circumscripţiei nr. 22 Hunedoara s e r v ic i i — pe nume luat cu el macaraua, rna-
La Mina Ţebea, secto­ Constantin Nimeringu, Pe­ ne-a comunicat listele complete ale senatorilor şi depu­ Elena Handraclic şi Afa- şina de găurit şi cea mai
rul II este cel mai întins, tru Vişa, Viorel Brădean, taţilor aleşi în Parlamentul fârii la scrutinul de la 20 arai rin Niclăuş — au venit marc parte a materialelor,
m a r -productiv. Adică scoa­ Dumitru Trofin, Fraacisc a.c. Menţionăm că la deputaţi, numărul celor aleşi, după în audienţa la redacţie şi Se zice că atunci efud a
te mai mult cărbune. <Sum Şuta, Tudorel Vizireanu, distribuirea voturilor neutilizate, conform articolului 71, no»au cerut să mergem ur- plecat fostul şef ar fi zis
muncesc minerii sectoru­ Nicolae Bulza, Nicolae litera C, din Legea electorală, este de 11. gent la atelierul de bobi- că o să sc străduiască pînă
lui aflăm de la domnul: Faur II „sînt doar cîţiva Publicăm în continuare numele celor aleşi t naj de pe strada Ilorea din acolo încât unitatea de pe
inginer Dorel Iuga, care dintre 'cei care preiau din Deva. Am promis că o Vom Ilorea să dea faliment. Flo-
conduce de mulţi ani mi­ mers ştafete mineritului de SENATORI face, dar n-am putut in rin Trifu, actualul şef al
neritul aici. la mai vîrstnicii lor or­ ziua aceea. A doua zi au atelierului, ne spunea :
— Exploatăm cărbune în taci. Ivan Gheorghe - F.S.N. venit iarăşi — de astă dată - Luarea macaralei ne-a
două straturi. Sectorul aVe — Ei au trecut prin „fo­ Cheţan Mihai - F.S.N. extrem do supărate că nu supăfut cel mai tare. Avem
peste 200 de mineri, arti­ cul” muncii minereşti, dar: Jurcan Petru DEPUTAŢI — P.N.L
ficieri, electricieni, lăcă­ mă gîndesc că şi prin Krausz Francisc Septimiu - F.S.N.
tuşi de mină. Zilnic îşi cursuri de calificare, de
fac datoria, scot 'tot mai pregătire pe todte planu­ Armâşescu Dumitru - F.S.N.
Marcu (pan
— F.S.N.
mult cărbune pentru bene­ rile activităţii atît de gre­ Timiş Ioan - F.S.N. Divorţul bobinatorilor
ficiarii noştri şi, mai ales, le, din subteran. - ' Butulescu Valeriu - F.S.N.
tot mai bun. Nu-i. nici un — Aşa cum spuneţi — Ilîescu Ioan •- F.S.N.
secret că la mina noastră continua domnul Avram Edelhauser Viorica - P.E.R.
se , pune mare accent pe Manaţe, inginerul şef cu Todoroni Aron - P.NX. le-am îndeplinit cerinţa, ba la bobinat inolopre grele,
calitate. Lucrăm în patru producţia. Dacă mina noas­ Vaida Victor - M.E.R, una djntro ele ne-a aruncat pe, carie nu avem cu ce le
schimburi a şase. ore, iar tră şi-a îndeplinit îndato­ Ioan Alexandru - P.NŢ.-c.d. H i obraz că ae-am lăsat, v transporta-. şi -ridica • pc ute-:
sîmbăta şi duminica, prin ririle în fiecare lună din Takăcs Albert Csaba - U.D.M.R. cumpăraţi de nu ştiu cine. »ele dp bobinaj.
rotaţie, ne ocupăm cu toa­ acest an, ară reuşit să, tri­ l-am spus că nu sînteip de Am găsit macaraua ou
tă atenţia de revizia, în­ mitem beneficiarilor căr­ vînzare (de,. unii mînuito,ri pricina în noul atelier, dc-
treţinerea şi reparaţia a- bune mai mult, " apreciat de condei s-au vîndut deja montată, cu intenţia (pro­
gregatelor, utilajelor şi in­ calitativ, înseamnă că a- Î n c e p î n d d e l u n i — bi ultima vreme !) şi, chiar babit) de a nu mai putea
stalaţiilor. Pentru aceasta vem mineri buni, care dacă alt» fi, ârn cere un fi folosită. La îndemnul
avem 0 echipă de service ştţu să-şi facă meseria. Iar 4 i u n i e — d u p ă - a m i a z a preţ atît de marc, incit (bănuit, nu dovedit) al fui
n-am afla cumpărători. N-a C.V., proprietarul casei în
constituită din meseriaşi dacă ne uităm la cifre. crezut, dar asta u-are im- curtea căruia se afla atc-
de clasă, cum sini Marcel Mina Ţebea a extras în portanţă. Am mers în ziua Herul a ridicat tm /.id pon-
Timofte, Radu Ardelean u, această vreme mai mult aceea la atelierul cu prici- Iru a împiedica intrarea lu­
Radu Pisc, THe Goleea şi cărbune, comparativ cu na şi iată ep am aflat din oratorilor.
alţii., perioada • corespunzătoare :-di*CUlijle purtate ou mem- Acestea iot faptele pe
— Gel mai mare şl mai a anului trecut. Cu o sub­ brii micului colectiv de care Ie ştiu şi conducerea
bun sector înseamnă că are liniere: fără nici un re­ aici. L.l.lM.T’.S!, dar n-a iiiter-
şi mineri buni, cu expe­ proş la calitate. Ce este de Pînă cu ceva vreme in venit să Ie soluţioneze,
rienţă... spu6 în plus, după părerea* ■■ m * urmă, în atelierul de pe Domnul .Viorel Napău, di»
— Aşa este. Dar ne con­ mea ? Tonele ' suplimenta­ I Redacţia ziarului .iCuvîntul liber" va edita, începînd | strada Horea erau 35 de rectorul întreprinderii, ne-a
fruntăm cu o situaţie deo­ re au fost extrase din sub­ , de luni, 4 iunie 1990, un «ăptămînal de in forma fie fi opi- » oameni. Comenzi erau şi promis in faţa lucrătorilor
sebită: Schimbul de gene­ teran, nu din cariere. Ceea' I nie sportivă - publicaţie ce se doreşte a "li o oglindă| sînt destule, materiale de atelierului căr va lua mă*
a activităţii de educaţie fizică şi. sport din judefuT nos- J
raţii. Peste 30 de miner! ce, dacă îmi este Îngăduit, ‘ tru, din tata şi chiar de peste hotare. , 1 asemenea, deşi procurate eu suri urgente pentru readu-
ies la pensie în scurtă vre­ dovedeşte că minerii Ţe- I Sigur, debutul sâptămînaiului SPORT şi apariţiile ur- * greu. La un moment dat, cerea macaralei şi a rea*
me..: bei muncesc bine. Drept î motoare vor încerca să surprindă cît mai competent şi ■ mai multe bobinatoare i-au liza "b nouă oale de acces,
— Tn locul lor ? urmare, în fiecare lună I atractiv principalul eveniment sportiv al onului - CAM- ( cerut domnului Constantin Aşteptăm s-o fată cu cea
Vtagăr, şef de atelier, să-i mai marc operativitate pen-
— Am crescut, rle-a lun­ cîştigă salarii bune. " PIGNATUL MONDIAL DE FOTBAL - ITALIA '90. j pună la lucru şi pe eei ce tru ca cei 20, lucrători ai
gul anilor, alţi mineri ...Am notat cu bucurie, 1 . Ded, luni, după ora 15, în unităţile de difuzare a 1 i-a adus domnia sa şi care, unităţii de bobinaj de pe
buni, din rindul tinerilor. în încheiere, o garanţie de 2 presei, vă vefi putea procura săptămînalui „SPORT - Cu- î deşi trăgeau miţa de coadă, Horea să poată munci în
De pildă, Gheorghe. Boia* suflet a minerilor de la ( vîntul liber". I primeau salarii ca toţi cei- condiţii optime. Ne angajăm
ga, Ioan Bîlu, Alexandru Ţebea: „Asudăm în subte­ J Rugăm colaboratorii noştri ca duminică, 3 iunie, j hdţi, ba chiar mai bune. 1 să «irinărim cum se va ţine
Paparuz, Ioan Ahrisăvoaie ran pentru cărbunele Ro­ ( dupâ-amiazâ, între orele 14-20, să transmită cronicile şi | Şeful s-a supărat, şi-a luat de cuvînt şi, dacă e cazul,
au ştiut, după mulţi ani mâniei noastre libere!”. * informaţiile telefonic, cu taxă inversă, la 11275 - Deva. j oamenii şi a plecat Intr-un • vom reveni,
de minerit, să-şi crească alt spaţiu. Treaba asta n-ar TRAIAN BONDQR
înlocuitori de nădejde. GH. I. NEGREA

In : climatul de libertate a judefului ştirea că s-au
ee a cuprins întreaga ţară Presiuni în ... difuzarea presei realizat magazine speciali­
după Revoluţia din Decem­ zate de difuzare a presei,
brie se înscrie şi extraor­ Aici, în domeniul 'desfa­ prin „bunăvoinţa" (dezin­ în care această „marfă”
dinara dezvoltare şi diver­ pul dumneavoastră, dragi voastră că’ este un angre­ cerii, întreprinderile comer­ teresată ?) a lucrătorilor căci aşa o consideră unii
sificare a presai. De ta cele cititori. naj greoi, complicat, cu care supraveghează, dis­ ucrători comerciali) . să
aproximativ 50 * cotidiana Desigur, în cele 5 luni multe verigi, vn care dacă ciale care au unităţi dp poată fi etalată în mod.
şi cîteva zeci -de săpfămî- ce au trecut de le revo­ apare o singură dereglare desfacere a ziarelor au cret, dinăuntrul magazine­ civilizat, la vedere, îneît
lor, modul cum se deru­
făcut prea pe$in.
In pri­
nele şi periodice, presa luţie, toată lumea de pe suferă întregul sistem. Ori­ lează autoservirea. cumpărătorul să poată răs­
mul rtnd, numărul de uni­
de astăzi numără peste această filieră a tipăririi cum, este evident că în tăţi care desfac presa nu Debitele şi chioşcurile în foi şi alege .publicaţia pre.
1 100 de titluri de cea mai şi difuzării presei a încer­ difuzarea presei s-eu creat care se vinde presă (apar. ferată. Sînt însă numeroa­
diversă orientare, de la in­ cat să se adapteze drn. adevărate presiuni, căro­ a crescut ci, dimpotrivă, se magazine ale aceleiaşi
dependenţi la ziare ale mers noii situaţii, ' făcînd ra toţi cei implicaţi încear­ în unele cartiere ziarele Jinînd, majoritatea, între­ reţele comerciale în cere
partidelor, de la presa cul­ reale eforturi, pe care tre­ că să le facă faţă. nu mai ajung deloc dato­ prinderilor comerciale de vînzotoare romantice con-
stat pentru mărfuri indus­
turală la cea sportivă şt buie să le preţuim cum se Mulţi au crezut că aces­ rită lipsei de receptivitate triale)- au rămas aceleaşi, templă metri liniari de raf­
de divertisment. Această cuvine, ca presa să ajungă ta este un proces de mo­ a unor" responsabile de turi goale. Greu
Ce e de făcut?
intensei
le destinatari în bune con­
ment, - suprapus
adevărată avalanşă de zia­ diţii. Au apărut, bineînţe­ magazine alimentare care deşi volumul de presă vîn- de răspuns. Poate că în­
dută> a crescut de cîteva
re şi reviste pune la grea les, şi necazuri, întîrzieri, activităţi politice din cam­ au decis cu de la sine pu­ ori. Nu este uşor nici pen­ treprinderile comerciale,
încercare baza . materială perturbaţii în acest sistem pania electorală şi că, du­ tere renunţarea la vînze- tru vânzătoare să se des­ prin ale căror magazine
pă alegeri, lucrurile
se
a tipografiilor şi nervii în care ziariştii scriu, tipo­ rea presei (tn raioanele tn curce în aceste spaţii in­ se desface presa, au ceva
muncitorilor tipografi, osii­ grafii tipăresc, lucrătorii vor 'linişti, se vor simpli­ care acest lucru nu afecta grat de mici, printre stive de gînd şi ar fi bine să
le vagoanelor de cale fe­ de la calea ferată şi între­ fica de la sine. Dar iată vînzarea alimentelor I], deşi aflăm şi noi şi ' cititorii
rată şi tolbele factorilor prinderile de transporturi că zilele trec, volumul de în „zonă” nu există alte de ziare care le înconjoa­ noştri. Sau, poate, liberg
ră din toate . părjile, gata
poştali, munca lucrătorilor auto „cărăuşesc” tone de - presă a scăzut puţin, dar modalităţi de difuzare. In iniţiativă va fi. mai între­
din unităţile de difuzare presă, lucrătorii din comerţ nesemnificativ. Avalanşa, schimb, în feţa altor uni­ 'să se prăvălească peste prinzătoare şi va găsi ea
la
ele (cum ■ este cazul
tăţi comerciale şi prestatoa­
şi comerciale care desfac vînd în chioşcuri, iar fac­ deci, nu se opreşte, „pro­ soluţiile corespunzătoare a-
■presa, a vînzâtorilor ambu­ torii poştali duc ziarele fa ducţia” de presă se men­ re, de servicii ou. apărut chioşcul din piaţa Devei I). cestei situaţii.
lanţi apăruţi prin libera întreprinderi şi acasă. ţine ridicată. Dar desface­ taburete cu teancuri de Nu ne-a parvenit, din pă­
iniţiativă şi, în final, tim­ Recunoaşteţi şi dumnea­ rea ? ziare care se vînd liber. cate, din nici o localitate TIBER1U ISTRATE