Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_137
P. 1
Cum ajunge pîinea
Adio „Golania ii
la oameni sîmbăta? 99
BUCUREŞTI. (Prin te minerilor şi muncitotrilor,
Ia ia o întrebare care rii cu tot felul de ma lefon de la colaboratorul în Bucureşti viaţa a re
şi-o pun cu mult năduf teriale şi lucrarea mai nostru). intrat în normal. In Pia
locuitorii Văii Jiului, lu durează. In această situa Devenise o obişnuinţă ţa Universităţii maşinile
crătorii din comerţ, mun ţie au fost redeschise ca ca înainte de a mă duce circulă continuu, amin
citorii de la fabricile de pacităţile de producere a la redacţie să fac un tirea, sfîntă a Eroilor Re
pline şi, nu în ultimul pîinii de la Lupeni şi Pe- scurt ocol prin „Golania". voluţiei poate cobori din
rînd, primăriile. Fiindcă, trila. Şi totuşi, pentru a Mereu îmi tot ziceam : nou. Pe esplanada din
în această parte a judeţu completa necesarul de pîi poate, poate, încă un e- faţa Teatrului Naţional,
venim ent; poate se term i alături de muncitori, mi
lui aprovizionarea popu ne de aproape 100 tone nă... vineri ora opt. „G o nerii sapă, pămîntul şi
laţiei eu pline la sflrşitul pe zi, se mai aduc zilnic lania" nu mai este. „Ţa plantează flori,
săptămînii a devenit un 18—20 tone pîine de la ra" celor fără de ţară
. Am scris aceste
calvar! La magazinele de Călan. vajnici „apărători'' ai Re duri pentru a afla rin-
şi
desfacere a pîinii, sîmbă Pentru a ieşi din a- voluţiei — cum, cu ipo dumneavoastră, stimaţi
ta. se formează cozi la ca eeastă situaţie, conduce crizie, îşi ziceau — a dis cititori din judeţul Hu
re se stă şi cinci ore! rea fabricii s-a adresat părut. Au dispărut şi fu nedoara, cum arată Piaţa
Mulţi nervi, busculade, se încă din a doua jumătate niile, sîrm ele, bolovanii, Universităţii, Capitala, în
sparg geamuri. a lunii aprilie primăriilor ţevile, gardurile ce ţi dimineaţa zilei de. 13 iu
De ce. această situaţie? de la oraşe pentru a pu neau loc de hotar. A dis nie a.c., zi sfirită. care
Răspunsul l-am căutat la ne la ■ dispoziţia unităţii părut tribuna im provi ne aduce aminte de Lu
sursă: Fabrica de pîine producătoare cîte un spa zată, la care se putea ceafărul poeziei româ
din Petroşani. Interlocu ţiu propriu de desfacere urca pe o scară ce nc a- neşti, Mihai Eminescu,
torii noştri, doamna Vio a pîinii în fiecare oraş, mintea de coteţele de Amintirea celor intim-
rica Takacs, director al care să fie deschis sîmbă găini ale bunicilor. A. dis plate în Capitală acum
fabricii,, şi dl. Marinică ta pînă la orele 20,30—21. părut şi TIR-ul luat cu două zile, în timpul pu
Bcrindei. - mecanic şef, ne iar duminica între orele japca da un şofer, care ciului legionar, ne urmă
vorbesc despre greutăţile 7— 12. O soluţie rezonabi în ultima vrem e, în „Go reşte încă. Incendiatorii
pe care le întîmpină în lă care ar conduce la îm lănia“ priza, nu ştim ca, ce, foloseau stid e cu
onorarea comenzilor făcu ca să trăiască precum în „Cocktcil M olotov", bol
te de comerţ pentru pline bunătăţirea aprovizionării rai. A dispărut şi tabăra navii psihic înarmaţi cu
cu pîine şi la sflrşitul .săp de corturi. Au dispărut şi
in zilele de- sîmbătâ. De tămînii. Dar, pînă la în bîte, cuţite, lanţuri, răngi
luni pînă vineri, comenzi lozincile. nu pot fi uşor uitaţi. O
ceputul acestei săptămîni, A dispărut toiul:
le oscilează silnic, între, atei o p M r ţ e n-a* mi diră de spaimă mai să
ftl tone şi 9l 'tone pline, Ufr j&sskhr falmcit? -fete zeria şi ruşinea, promis lăşluieşte în sufletele
cuitatea şi
agresivitatea.
*entm ea; râmbuia. să a> - ‘~y rfdrt ■'■—ii ir 'u~fifri ninih*Ijfcjnrrr "TTrfWliMfciiT Au dispărut şi sărmanii noastre. Dar cu siguran
lungă la 120 tone! Fabri dine pasivă a primăriilor, mercenari ai foamei în ţă, nădăjduim din tot
cilor de pîine din Valea care, la rîndul lor, se numele unor idealuri stu sufletul, ororile de acum
fiului le este imposibil să pide. Să sperăm că au două zile nu se vor mai
satisfacă, din producţie confruntă cu multe sesi dispărut pentru totdeau repeta. „Golania" este
zări din partea cetăţenilor.
proprie, necesarul zilnic Intrebîndu-î despre aceas na. A dispărut nefirescul deja o amintire urîtă.
dacă acesta depăşeşte 100 tă problemă pe dl. Ioan sordid, cu care, vai, ne Poate cea mai tristă ,a-
tone pline. De luni pînă Belu, primarul municipiu obişnuiserăm, care pe unii mintire de după -Revolu
vineri fabrica livrează can lui Petroşani, dînsul ne-a îi contraria, pe alţii îi ţie.
tităţi suplimentare faţă declarat: „Am studiat pro indîrjea. Şi dacă „Gola Vineri, 15 iunie a.c. In
de program. Dar sîmbăta, punerea conducerii fabri Foto: DANIEL DAVID sfîrşit, în Piaţa Universi
cînd comanda este mai cii de pîine şi s-a stabilit nia“ nu mai e, ce mai tăţii, în întreg Bucitreş-
mare, se creează goluri. că în Petroşani să punem es.te acum în Piaţa Uni tiul domneşte calmul. La
Cum s-a ajuns în aceas la ■ dispoziţie două centre versităţii ? Troiţa Eroilor este curat,
tă situaţie ? Fabrica de de desfacere a pîinii, unul , S-A REDESCHIS PIAŢA ' Ei bine, domnilor. în nisipul proaspăt greblat
pîine din Petroşani — în zona pieţei „Victoria" Piaţa Universităţii, în
construită în 1952 — cu o şi unul în cartierul „Ae DE LA BAIA DE CRIŞ Capitală este, aşa cum şi o mină şi un suflet
c apacitate de 35 tone pe roport", convinşi fiind că De circa o lună de zile, prin strădaniile primăriei curat aşezaseră, în semn
zi a fost oprită în primii în acest fel, vom evita s-a redeschis piaţa din Baia de Criş, închisă de mai a fost pe timpul străbu de pioşenie, flori proas
decadă a lunii septembrie aglomeraţiile de sîmbătă". mulţi ani, astfel încât locuitorii comunei mai că uita nicilor, bunicilor, părinţi pete în semn de ome
1989, pentru modernizare, Să sperăm că aşa vor pro seră că au avut şi ei piaţă, lor noştri — LINIŞTE. nească cinstire a marti
O mulţime de produse realizate în economia di
la care concură nu mai ceda şi primăriile clin Pe- versă a gospodăriilor ţărăneşti din zonă se desfac După noaptea apocalipti rilor Revoluţiei.
puţin de 5 (!) unităţi. Şi trila. Aninoasa,. Vulcan, aici, meşteşugurile artizanale stînd la mare cinste că din 13 iunie a.n., după
numai conducerea fabricii Lupeni şi Uricani: în zonă. Sînt aşteptaţi cu interes, cu produsele lor, intervenţia promptă a GHEORGHE ilinca
ştie cît a umblat să ..rezol producătorii de cereale din zonele mai fertile.
ve problemele aprovizionă SABIN CERBU
Dintre cei cinci martori fapte petrecute în acele supărat, preciza că aşa ratură, aspecte de ase
care au fost audiaţi în zile de decembrie în ora ceva nu s-a mai întîm- menea natură intrând în
şedinţa de miercuri, 13 şul de pe Bega. O aten plat în istoria medicinei. atribuţiile acesteia şi nu
iunie a.c., în procesul de ţie deosebită a fost acor „Constatînd că, . într-ade- a organului de partid. Iar
la Timişoara, unul ni s-a dată momentului sustra văr, din cele 56 de ca procuratura, cum am a-
părut mai important, prin gerii din morga spitalu davre, cîte existau cu o rătat, nu ştia nimic şi,
faptul că ar putea pre lui judeţean, în noaptea seară înainte în morgă, mai ales, nu putea inter
zenta noi elemente, care de 18 spre 19 decembrie _ au dispărut 40 — preci veni să afle ceva (? !)
să riarifice unele aspec a celor 40 de cadavre, za martora — am anun Deci, sc pare că ac
te încă neelucidate deplin care au fost transporta- ţat imediat procurorul ţiunea amintită a fost ul
sau controversate. Este te şi incinerate ia cre şef al judeţului rugîn- trasecretă şi s-a desfăşu
vorba de martora Iîodica matoriul din Bucureşti, du-1 să stabilească cine rat rapid. Cîte ceva tot
Novac, director al Di Din păcate, relatările a făcut acest lucru. Du s-a aflat pînă acum, dar
recţiei Sanitare a Jude martorei în legătură cu pă un timp dînsul mi-a încă nu adevărul adevă
ţului Timiş în timpul acest episod n-au fost comunicat că nu ne poa rat. Să ne împăcăm ■ cu
dramaticelor evenimente de natură să adifcă mai te ajuta, nu poate inter gîndul -Ci nu este ace,ista
de la Timişoara, care, multă lumină, nici să ara veni". întrebată fiind de singura problemă pane
prin natura funcţiei sa te dacă de furtul celor preşedintele completului care persistă ceaţa. Le
le, a fost încă din prima 40 de cadavre au ştiut Un martor important... de judecată dacă a in gat de acest lucru, prin
zi în cunoştinţă de cau ceva la momentul respec format pe primul secretar Timişoara, circulă, noi în
ză cu ceea ce se întîm- tiv; cei 4 acuzaţi — Ion al judeţului despre dis trebări. Cine au fost, to
pla în Spitalul judeţean, Gomari, Iile Matei, Cornel 19 decembrie 1989, medi de cadavre din morgă. pariţia cadavrelor, docto tuşi, cei 40 de morţi şi
în celelalte unităţi medi Pacoste şl Radu Bălan. cul şef al secţiei chirur Acelaşi lucru i l-a spus. riţa Novac a subliniat că de ce au trebuit aceştia,
cale din municipiu. In Mai exact, martora Rodi- gie a informat-o că per în scurt timp, şeful labo nu a făcut acest lucru, neapărat transformaţi în
tr-adevăr, timp de peste ca Novac a arătat că, deoarece a considerat că cenuşă ? , •
două ore paartora a rele după ce a ajuns la spi sonalul blocului operator ratorului exterior de me a fost suficientă comu
vat numeroase aspecte şi tal, în dimineaţa zilei de a fost. martorul furtului dicină legală care, foarte nicarea furtului la procu MIRCEA LEPĂDATU
