Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_138
P. 1

CUVINTUL LIBER









                                                                                         Anul  II,  nr.  138   MARŢI,  19  IUNIE  1990     4  pagini  -  1  leu


                          Şedinţa Senatului                                               Lucrările  Adunării Deputaţilor



        Luni,  la ■ ora  10,00,   la   lui  10  . din-'  Regulamentul   Din  cei  IU   votanţi,  104   Luni  dimineaţa,   la  ora   din  normele   preliminare  multe  rînduri  apel  la  calm
      sala  „Omnia"  din  Capitală   provizoriu  privind   activi­  au  acordat  viatul  lor  dom­  10,25,  la   Palatul   Parla­  de  funcţionare  a  Adunării   şi  linişte,  invitînd  ia  un
      a  început  şedinţa  Senatu­  tatea  Senatului.    nului   academician   Ale­  m entului  din  Dealul   Mi­  Deputaţilor,   preşedintele   dialog  toate  asociaţiile  par­
      lui.                       Din  cele  il9   m andate  de   xandru  Bîrlădeanu,  candi­  tropoliei,  au  fost  reluate   Comisiei  dc  validare,  depu­  ticipante,   dar  neajuhgînd
        Lucrările  sînt   conduse   senatori  au  fost   validate   dat  la  funcţia  de  preşed in ­  în  plen  lucrările   Adună­  tatul  Adrian  Severin.  a  pmă . în  prezent, la  p  înţe­
      de  preşedintele  de  vîrstă,   118.  S-a  făcut  propunerea   te  al  Senatului  din  partea   rii  Deputaţilor.   .  prezentat  Raportul,  acestei  le g e re .''
      Cezar  Bvtda,  senator   de   -ca  în  locul  dl.  Virgil  Mă-   F.S.N.  S-au  consemnat  şap­  Lucrările  sînt   conduse   comisii  de  validare  a  man­
      Taşi,  din  partea  Partidului   gureanu,  ales  senator   în   te  voturi  contra^  Prin  ur­  de  preşedintele   de  vîrstă   datelor,  deputaţilor.  Cu  două;  abţineri,  Adu­
                                                                                                                       ■*
      Naţional  Liberal,  asistat  de   circumscripţia   nr.  32  Să­  mare,  preşedintele  de  vîrstă   al   Adunării,   deputatul   narea  Deputaţilor  a  adop­
      cei. 4  secretari  stabiliţi  din   laj,  care  a renunţat la m an­  l:a  declarat  ales  în  func­  Rene-Radu  Policrat,:   asis­  -  Rezultatul  alegerilor  pen­  tat  o  hotârîre  prin  care  se
      rîndul  celor  mai  tineri  se­  dat,  să  fie  validat  de  Ni-   ţia  de  preşedinte  al  Sena­  tat  de  cei  mai  tineri  patru   tru  preşedintele   Adunării   prevede  instituirea   u,nei
      natori,                   colae  Dunca,  Conform  ar­  tului  pe  domnul  Alexan­  deputaţi,  desemnaţi  în  şe­  Deputaţilor,  exprim at  prin   Comisii  de  anchetă  a  ce­
        Se  informează  că   din   ticolului  72,  aliniatul  4  clin   dru  Bîrlădeanu.  dinţa  precedentă.  vot  secret,  este  următorul:.  lor  două  camere  ale  P ar­
      totalul  de  119  senatori  s'înt   Legea  electorală,  în   ase­             înainte  de  a  se  intra  în   1.  —  Dan  M arţian  —  lamentului  privind  anali­
      prezenţi  în  sală  111.  menea  situaţii  se  validea­  Preşedintele-   Senatului,   ordinea  de  zi,  la  propune­  266 .-voturi  zarea  evenimentelor   din
        Conform  articolului 2  din   ză  urm ătorul  candidat  de                rile  deputaţilor   Petrişor   2.  —  Adrian  Severin  —  13—15  iunie  a c.
      .Regulamentul   provizoriu   pe  aceeaşi  listă.   dl.  Alexandru  Bîrlădeanu,   Moravu  (Gruparea   demo­           92  voturi  De  asemenea,  Adunarea
                                                         a  prezentat  rezultatele  vo­
      privind  activitatea   Sena­  Preşedintele  de  vîrstă  a   tului  pentru  vicepreşedinţi,   cratică  de  oentru)  şi  Ser-   3.  —-  Dan  Lăzâreseu  Deputaţilor  a  adoptat,  cu
      tului,  sînt  invitaţi   preşe­  supus  la  vot  această  vali­  secretari   şi  chestori.   în   giu  Cuneseu  (Partidul  So-   m ajoritate   ă e   voturi  —
      dinţii   grupurilor   parla­  dare,  care  a  fost  aprobată   urm a  num ărării  voturilor,   cial-Democrat  din   Româ­  19  voturi  72  împotrivă  şi  7  abţineri
      mentare  constituite  să  co­  în  unanimitate.    ca  vicepreşedinţi  au  fost   nia),  asistenţa  —  deputaţi   3  voturi  au  fost  anulate.  —  o  moţiune  în  care  se
      munice  numărul   senato­  Prin  vot  deschis  s-a  vo­                     şi  invitaţi  —   a  păstrat  mo­  Domnul  Rene  Radu  Po­  arată,  între  altele:  ..Ţinînd
      rilor  din  fiecare  grup   şi   tat  apoi  lista   senatorilor   aleşi  urm ătorii   senatori:   mente  de  reculegere   în   licrat,  constatînd  că  dom­  seama  de  raportul  prezen­
      componenţa  . nominală   a   validaţi  de  comisie.  Aceş­  Oliviu  Gherman   (1.14  vo­  memoria  victimelor  Revo­  nul  Dan  M arţian  a  obţinut   tat  de  m inistrul  de  inter­
      grupului  respectiv.      tia  au . întrunit  unanim ita­  turi  pentru);  Vasile  Moiş   luţiei  din  decembrie  1989,   m ajoritatea  voturilor,  ’  l-a   ne,  domnul   Doru  Viorel
        în  ordinea  mărimii  gru­  te  ele voturi.  :   (5  voturi  contra);   Radu   de  la  a  cărei  declanşare,   declarat  preşedintele  Adu­  Ursu,  în  legătură  cu  m ani­
      purilor  parlam entare   au   După  aceasta,   preşedin­  Câmpeanu  (33  voturi  con­  la  Timişoara,  se  comemo­  nării  Deputaţilor.  festaţiile  neautorizate,  care
      luat  cuvintul   preşedinţii   tele  de  vîrstă,  dl.   Cezar   tra);   Karolv  Kiral.v   (37   rează  în  aceste  zile  şase   perturbă  grav  desfăşurarea
      Frontului  Salvării   Naţio­  Buda,  a  declarat  că   sc   contra).        luni,  precum  şi  în  memo­  Luînd  cuvintul  în   ca­  normală  a  vieţii   Capita--.
      nale,  Partidului   Naţional   proclamă  constituit   legal   Secretari  ai  Senatului  au   ria  celor  căzuţi  în  timpul   drul  Adunării  Deputaţilor,   lei.  Adunarea  Deputaţilor
      l.iberal.  Uniunii  Democra­  primul;  senat  al  ţării.  fost  aleşi  Paul  Jerbas,  Dan            ministrul  de  interne,  Doru   consideră  întru  totul  nece­
                                                                                  evenimentelor  din
      te  Maghiare  din  România.  S-a  trecut  la   alegerea   losif,  Jurean  Petre,  Vereş-   iunie.  13—15   Viorel  Ursu,  şi-a  exprim at   sară’ şi  legitimă  interven­
        Dl.  Doru-Ioan   Tărăcilă,   preşedintelui  Senatului.  toi  Attila,  iar  chestori  se­           îngrijorarea  în  legătură  cu   ţia  forţelor  de  ordine  pu­
      senator  de  Călăraşi,   pre­                      natorii  Ionn  Doru  Tărăcilă   Lucrările  A dunării.  au   reapariţia  unor  manifesta­  blică.  in  conformitate   cu
      şedintele  Comisiei  de  vali­  Lucrările  Senatului   au   şi  Constantin  Sa va.  fost  deschise  de  preşedin­  ţii  neautorizate  în  centrul   legea,   pentru  înlăturarea
      dare,  a  prezentat  raportul   fost  reluate,  dîndu-se  citire            tele  de  vîi-stă  Rene-Radu   Capitalei  în  cursul  zilelor   stărilor  de  fapt   menţio­
      referitor  la  validarea  sena­  procesului  verbal  referitor              Policrat.                de  duminică  şi  luni,  deşi   nate".
      torilor,   conform  articolu­  la  rezultatul  votului.         (Rompres)     Potrivit  articolului   zece  personal  a  făcut  în   mai   (Rompres)
                                                                                                                                      Zona  de  la  poalele  pă­
                     A  FACE                                         Ţ A R A   VREA  L IN IŞ T E                                    durii  Bejan  constituie  pen­
                                                                                                                                    tru  cea  mai  mare  parte.
                                                          BUCUREŞTI  (Prin  tele­  nici  de  încă  un   subiect   totdeauna  au  avut  ceva  de   devenilor  singurul  loc  de
              AGRICULTURĂ                                fon  do  la   colaboratorul   lurile  repetate  ale  Poliţiei,   reclamat,  revendicat,   so­  refugiu  în  natură,  în  rgo-
                                                                                  senzaţional.  Cu  toate  ape­
                                                                                                                                    mentelc  de.  răgaz.  Pornitul
                                                                                                           licitat,  sînt  aceia  care,  de
                                                         nostru).  Ceea  ce  foarte  pu­
                                                         ţini  bucureşteni  doreau  să   m anifestanţii  nu  au  pără­  multe   ori,  nu  au   ţinut   de  la  această  realitate,  in ­
        Restructurarea  agricultu­  menea,  ia  agricultorul   o-   se  întîmple  sau   credeau   sit  zona  decît  după  mie­  cont  dc  legi.  Oricum,  cre­  stitutul  de  Proiectări  Hu-
      rii,  ea  şi  a  întregii  econo­  landcz,  cel  mai  productiv   că  se  mai  poate   repeta,   zul  nopţii.  Cu  alte  cuvin­  dem  că  Poliţia  nu  va  mai   nedoara-Deva  a  realizat  un
      mii,  nu  este  un  moft,  oi   din  lume.  Din  literatura  de   iată  a  avut  loc.  Duminică,   te,  o  nouă  încercare   dc   fi  luată  din  nou  prin  sur­  proiect  de  amenajare  com­
      o  cerinţă  stringentă  a  exis­  specialitate  am   desprins   lT   iunie  a.c.,  cum  a  stat   dezordine  în  inima   Capi­  prindere.  Sperăm  din  tot   plexă  a  acestei  zone.  Pen­
      tenţei, noastre.  Sigur,   în   că,   generalizând  la  scară,   ploaia,  în  jurul  orei  19,20,   talei.  sufletul  că  lucrurile   vor   tru   materializarea  acestui
     ‘  această  privinţă  există  op­  planetară  realizarea   pro­  circa  200—300  de  cetăţeni   Luni,  18  iunie  a.c.   La   intra  pe  un  făgaş  normal.   proiect  nu  s-au  găsit  nici­
      ţiuni  diferite  privind  căi­  ducţiei   agricultorilor*  din   s-au  adunat  în  faţa  Hote­  prima  oi'ă  circulaţia   prin   Capitala  scăpînd  de  teroa­  odată  banii  necesari.   (Şi
      le  şi  mijloacele  de  reali­  această  ţară  (ia  noi  'con­  lului  Intercontinental,   în   Piaţa  Universităţii  decurge   rea  celor  care  au   trans­  ce   frumos   era !  Cuprin­
      zare  a  scopului  propus.  In­  diţiile  naturale  fiind  -  cu   zona  unde  fiinţase   „Ţara   normal.  Un  grup  de  m ani­  form at  zilele  şi  nopţile  în   dea  inclusiv  un  cinemata-
      diferent   însă  de  „mode­  certitudine  mai  bune,  dar   Golanilor",  revendicînd  ce   festanţi,  circa  două-trei  su­  adevărate  coşmare.   Vrem
      lul"  sau  „strategia"  ce  se   ne  lipsesc,   poate  sculele,   numai  ei  ştiu  şi  scandînd:   te  s-au  retras  în  zona  din­  linişte.   Pentru   liniştea
      adoptă., un  lucru  este  lim ­  seminţele   şi  îndem înarea   „Jos  Iliescu",  „Jos  Guver­  spre  Institutul  de  Arhitec­  noastră,  a  tuturor,  cu  toţii   A  existat
      pede :  trebuie  să  ajungem   lor),  după  prognozele  date,   nul",  „Iliescu  —•  Ceauşes-   tură,  unde-şi  continuă  re­  avem  obligaţia  să  veghem.
      la  o  agricultură  mai  pro­  s-ar  putea   asigura  hrana   cu".          pertoriul.  Un  lucru   este   Căci  este.  limpede,  dacă  în
      ductivă,  capabilă  să  satis­  nec.esarâ  unei  populaţii  de   Incitaţi  de  cetăţeni  cio-   limpede:  liniştea  de   care   inima  ţării  nu  este  linişte,   cîndva
      facă  deplin  consumul  ali­  circa   60   m iliarde   de   colatii  dubioşi,  către   ora   avem  cu  toţii  nevoie   nu   nu  poate  fi  linişte  nici  la
                                                                                                           Botoşani,  nici  la  Satu  Ma­
      mentar  al  populaţiei,  ne­  oameni  1  Este,  Intr-adevăr,   22,33,  aceştia  au   ocupat   s-a  instaurat  încă.  Probabil
      voile  de  industrializare  şi   o  dorinţă  ce  ar  putea  de­  partea  carosabilă  a  bule­  că  cei  cîţiva  certaţi  cu  or­  re,  nici  la  Tulcea  sau  Hu­  un  proiect...
      chiar  disponibilităţi  pentru   veni  realitate  dacă  facto­              dinea  publică,  pentru  ba­  nedoara.  Avem   încredere
      export.                  rii  competenţi  de  decizie   vardului  Magheru,   trafi­  nii  încasaţi,  mai  au   de   în  bunul  simţ  atît  de  ca­
        Nesocotind  problemele  a-   şi  cei  de  execuţie  s-ar  în­  cul  fiind  întrerupt.  In  pia­  „lucrat"  la   destabilizarea   racteristic  românului.
      griculturii,  la  care  toţi  se   toarce  cu  faţa  spre  agri­  ţă,  ca  din  senin_.au  apărut   situaţiei  din  ţară.   Cine   graf  dc  vară).  Banii,  noştri,
      pricep.  ca  şi  la  fotbal,  s-a   cultură,   dcbirocratizînd-o,   zeci  de  ziarişti  străini,  dor­  sînt  ei ?  Sînt  aceia  ce  în­  GHEORGHE  ILINCA  ai  cetăţenilor,  luaţi  cu  jap­
      ajuns  in   situaţii  ca  -din   descpntralizînd-o,   dînd-o                                                                  ca  prin  reţinere  pe  statul
      exportatori   să’   devenim   pe  m îna  oamenilor  cu  har                                                                   de  salarii,  în   baza  I,egii
      importatori  de  produse  a-   şi  chemare  să  practice  o                                                                   1/1P78  (acum  abrogată)  au
      groalintentare.' Să  nu  uiţănt   asemenea  meserie.      „Chingile"  liberei  iniţiative                                     fost  cheltuiţi  pentru  înfăp­
      însă  că,  aşa  cum  s-a  expri­  Nu  putem  spune  că  noi                                                                   tuirea  ambiţiilor  de  „cti­
      mat  un  mare  agronom  al   nu   dispunem  de  posibili­  Scriem  iar  despre   li­  fice  deplin  ideile  proprii   aştepta  la  orice.  Cei  mai   tori"  ale  unuia  sau  altuia
      ţării,  „agricultor a  este  şti­  tăţi  să  practicăm Io   agri­  bera  iniţiativă  şi  privati­  îndreptate   în   scopul   slabi,  renunţă.  Alţii   nu   din  suspuşii  vremelnici  ai
      inţă  şi  artă",  Cu  alte-  cu­  cultură  avansată.  Există  o   zare  —  subiecte  care  nu   „satisfacerii  în   condiţii   se  dau  bătuţi,  insistă  şi   judeţului  ori  municipiului
      vinte,  cei  ce  o  practică  tre­  bază  tehnico-materială,  ca­  trebuie  să  fie  considera­  mai  bune  a  cerinţelor  de   aduc   drepte   şi   vehe­  (între   altele  —  o  fintînă
      buie  să  aibă  calităţi  deose­  dre  tehnico-inginereşti,  ţă­  te  doar  „la ordinea zilei",   bunuri  şi  servicii   ale   mente  critici   celor   eu   arteziană  din  care  apa  ţîş-
      bite,   să*i  sim tă   pulsul,   rani   adevăraţi  (deşi, mai   ci  demne  de  materializat   populaţiei,  folosirii   efi-   „beţele  în  roate"...   Ce­  neşte  de  două  ori  pe  an).
      să-i  ştie  bine  rostul,   ce,   puţini  .decît  ne-ar  trebui   cit mai repede (cu  cit  mai   ciente  a  resurselor   de   lor  despre  care  se  poate   S-au  îngrădit  parcurile  cu
      cum  şi  cinci  să  facă  semă­  acum).  Se  emit,  la  diferite   puţine  piedici!)  în  viaţa   m aterii  prim e  şi   mate-   sute  de  tone  de  metal,  să
      natul  şi   toate   celelalte   nivele,   ipoteze  şi  păreri,   noastră  cea  da  toate  zi­  riale,  îndeosebi   locale,   spune   că   nu   li   s-a   arate  ca  Cişmigiul,  ori  s-au
      munci  ale  cîmpului.    dar  se  aşteaptă  şi  soluţii   lele.  Domnilor,  libera  i-   precum  şi  creşterii  gra-   „osificat"  doar...   fotoliul   plantat  tei  şi   brazi  care
       Legat  de  aceste  conside­  concrete:  „Mişcările"   sînt   niţiativă  —  despre  care   dului  de  utilizare  a  for-   sau  m icuţul  trepied   bi­  n-au  prins  niciodată  rădă­
      rente  am   reţinut  un'  „a-   însă  prea  palide  şi   ane­  ziarul  nostru  a  scris  deja   ţei  de  muncă".  A m   citat   rocratic  pe  care  s-au  a-   cini.
      măiront  semnificativ"  din   voioase  deocamdată,   ceea   m ult  şi  ti  va  acorda,  tn   din  Decretul-Lcge  nr.  54/   şezat,   dar  şi  sentimen­  In  fine,  să  nu  mai  vor­
      spusele  Unui  cercetător, şti-   ce  face  ca   m ulţi  oameni,   continuare,  atenţia  nece­  1990.  tul  de  a  nu  lăsa  nici  pe   bim   despre  ce-a   mîncat
      inţifSe  din  domeniul  agri­  chiar  onoraţi  cu  titlul  de   sară  —  este,  pur  şi  sim­  U n :  cfm p  larg  de  ac­    lupul.   Zona  de  agrement
     cultorii  care,  vizititid  Aus­  specialist,  să  se  complacă,   plu,  o  descătuşare  a   e-   ţiune,  o  arie  nelimitată   alţii  să  desţelenească  un   Bejan  a  rămas  tot  aşa  de
     tria,  â   rămas   profund   să  plutească  în  ape  linişti­  nefgiilor  creatoare  Indi­  pentru  cei  cărora  ,,lc  um ­  teren  năpădit  de   buru­  căutată  de  deveni,  deşi  aici
     impresionat  de  faptul  că  a-   te,  în  postura  'de  „specta­  viduale ■ .Mai  cla r:  pînă   blă  mintea"  —  la  modul   ieni  pentru  a-l  face  bun   nu  s-a  făcut  nici  ceea  ce
     cok>  a  citit  pe  cartea   de   tori",  să  ia  salariul  dar  Să   acum  BINELE  a  fost gîn-   frum os  şi  pozitiv  al  ex­  şi  roditor.  era  foarte  necesar  şi  ce  se
      vizită  a  gazdei:  „crescător   nu  ştie  pentru  care  aauriie   dit ca  capete  foarte^  pu­  presiei.  Din  păcate  însă,   putea face  cu  cheltuieli  nu
     do■  animale*  >i  apoi  „mî-   m erite  său  activitate,  t  ţine:  (la  nivelul  ţării  e-   aceşti  oameni  se  lovesc,   MARIN  NEGOIŢA  prea  mari.
     nistra  de  resort*.  Iată  deci   Am  răm as;  deseori  coa-   rau...   două!)!  insă  de-   uneori,' d e  attiea  obsta­
     ce. înseamnă  să  faci  cu  a-   NlCQLAE  TWCOt      acum,  încolo,  flecare  om   cole,  în   aplicarea  iniţia­                        ION  CIOCLEi
     devărat  agricultură I                               are  d rep ţii  să-şi  valori­  tivei  lor,  incit  te   poţi  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
       Glodul  mă  duce,  de  ase­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)                                                                   (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4