Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_143
P. 1

•î*















       Cu  ce  se ocupă  acum                                                                                      Legile  sînt  clare.


        un  primar  comunal?                                                                                  Cine  le  răstălmăceşte ?


       î ntrebarea  aceasta   am   liţa.  Cărăstău  şi  Baldovin                                             Imediat,  ce  am  pornit  pe   .de  clară :  cele  trei  minis­
     adresat-o  domnului  Gheor-   nu  a  ţinut  seama  de  toa­                                           drumul  către  democraţie  şi   tere  vor  stabili  doar  cri­
     ghe  Neamţ,  primarul   co­  te  situaţiile  şi  astfel,   cei                                        libertate   , deschis  de  Re­  teriile  necesare  pentru  tre­
     munei  Baia  de  Criş.    ale  căror  foste  proprietăţi                                              voluţia  din  decembrie  1989   cerea  ia  salarii  superioare,
      - —  Personal  mă  preocu­  se  află  acum  în  proprie­                                             ■—  a  fost  mare  nevoie   şi   fără  a  se  referi  la  numă­
     pă '.foarte  multe  —  a  fost   tatea  complexului  de  vaci                                        . de   adoptarea  unor  acte   rul  de  oameni  care   aţi
      răspunsul  la  fel  de  tran­  de  la  Birtin  au  rămas  fă­                                        normative  .  corgspunzătoa-  văzut,  potrivit  legii —   este
     şant  ca  şi  întrebarea.  :  ră  pămînt.  S-au  făcut   In                                           * re,  care  să  reflecte  noile   nelimitat.
       —  Vreţi  să  detaliaţi  pu­  acelaşi  timp  şi  inechităţi,                                        condiţii  ale societăţii  româ­  Ce  s-a  întîmplat.în  rea­
      ţin V                    unii  cetăţeni   au   primit                                                neşti.  în  acest  cadru   —   litate ?  Au  fost  emise  In-
       —  încep  cu  aproviziona­  mai  mult   pămînt   decît                                              de  .  „însănătoşire"  a  legis­  strucţiunile-cadru  nr.  449/
      rea  populaţiei-  Nu   avem   prevedea  decretul,  au  pri­                                          laţiei  noastre  —  se  înscrie   24.02.  1990.  In  anexa  nr.
      unde  face  pîine.  Cuptorul   mit  şi  oameni  care  nu  au                                         şi  Decretul-Lege   nr.   35   VI,  la  aceste  instrucţiuni,
      brutăriei  comunale  a  fost   mai  dat  prin  satele  lor                                           din  19  ianuarie  1990,  pri­  intitulată  (culmea !)   „Cri­
      dimensionat  pentru  .  „ra­  de  ani  sau  zeci  de   ani.                                          vind   înlăturarea. unor  i-   terii  de  încadrare  a  mun­
      ţia “  de  mizerie  din  timpul   Toate  aceste  anomalii  tre­                                      nechităţi   în   salarizarea   citorilor  în  categorii  şi  a
      dictaturii.  Completăm   cu   buie  să  le  corectăm.                                                oamenilor.  Prin  art.  7  al   personalului TESA - pe gra­
      pîine  de  la  Deva  şi  de  la   O  altă  preocupare  a  pri­                                       acestui  act   normativ  (ci­  daţii"  —  în  loe  să  - fie
      Brad.  Mă  gîndesc  să  în­  măriei,  acum,  este  ocupa­                                            tăm) :  „Se  abrogă  prevede-  elaborate  criterii,  s-a  li­
      curajăm  în  această  activi­  rea  forţei  de  muncă   fe­                                         • iile  art.  16,  alin.  4  şi  art.   mitat  numărul -  oamenilor
      tate  mai  mult  libera  ini­  minine  disponibile  în  co­                                          33  alin.  2  şi  3  din  Legea   care  pot' primi  un  salariu
      ţiativă.  Apoi  sînt  spaţiile   mună.  O  parte  din  cere­                                         57/1974  referitoare  la :  mai  mare,  Astfel,   aflăm
      de  frig.  Cele  care  au  e-   rile  de  locuri  de  muncă                                            a)  limitarea   numărului   (Anexă,  pct.  2)  că  în  gra­
      xîstat  la  magazinele   să­  le-am  soluţionat,  şi   dacă                                          de  muncitori  care  pot   fi   daţiile  Superioare  de  sala­
      teşti  au  fost  lăsate  în  pa­  sistemul  cooperatist,  meş­                                       încadraţi  în  ultima  cate­  rizare  pot  fi  trecute  ,  (o
      ragină.  Din  această  cau2ă   teşugăresc  şi  -de  consum   Invitaţie  la  drumeţie                 gorie  a  reţelelor  tarifare ;  dată  pe ■ an),  doar  30   la
      mi  putem  face  aprovizio­  ar-acţiona   mai   energic                                                b)  limitarea   numărului   sută  din  numărul  persoa­
      nare  cu  o ': serie  de  măr­  pentru  dezvoltarea   unor                                           de  persoane  care,  în  an­  nelor  prevăzute ce gradaţii
      furi  alimentare  care   tre­  activităţi  proprii,  s-ar. re­  Invitaţie  la  Gura  Zlata,  unde  alături  de  cabană  s-au   drei  numărului  total  sta­  în  statul  de  funcţii. >A#oi,
      buie  păstrate  la  rece.  Coo­  zolva  mai  repede  şi  cele­                                       bilit  potrivit  legii,  pot  fi   se  continuă  cu  alte- limi­
      perativa   de  consum   se   lalte  cereri.         reamenajat  căsuţele,  mărindu-se  astfel  capacitatea   de   trecute  în  gradaţiile  4,  5,   tări: 15 la  sută.  (pentru gra­
      mişcă greu  din  acest punct   Tot  de primă  urgenţă so­  casare a unităţii.                        6  şi .7“.                daţiile  5,  6  şi  7),  10  ia  su­
      de  vedere.              cotim  realizarea  unui  sis-                                                 Aceasta  este  legea.  Du­  tă  (î«r gradaţia  ultima)  etc.
       Mu  preocupă  apoi  pro­                                                                            pă cum  se  vede, foarte  cla­  Spre  surprinderea  noastră,
      blema  pămîntului.   Comi­    '    .ion  d o c ta                             Fata  DANIEI  DAVH>    ră !  S-a  abrogat  limitarea   ceva   referitor  la  criterii
      sia  care  a"  dirijat  împăr­                                                                       ; numărului   de   muncitori   aflăm   doar  din   expre­
      ţirea  iui  în  satele  Kişeu-  {Continuare In  pag.  a 2-a)                                         sau  persoane  care  pot   fi   sia  „(...)  persoanele  careîn-
                                                                                                          ; trecute  în   categorii   ori   dopbnesc  condiţiile  cerute
                                                                                                           gradaţii  superioare.     de  lege  (...)",   ■  ■
                                                                                                             Alineatul  2  al  art.  7,  din   Ce să  înţelegem de  aici?
             f n c e p î n d   d e   a s t ă i i ,   I n   z i a r u l   n o s t r u ,   u n   n o u , s e r i a l   i  Decretul-Lege  35/1990,  mai   Un  ■  singur'  luctU:  legile
                                                                                                           prevbde:  „încadrarea mun­  noi,  democratice,  sînt -cla­
                       STIMATA  REDACŢIE,                M A  prizonierilor  de  război  români  (ofiţeri  şţ  trupă)  a   citorilor  în  ultima  catego­  re,  însă  unele  ministere  le
                                                         continuat  şi  consider  că  este  necesar  a  fi  cunoscută  pînă   rie  şi  a  personalului  TESA   răstălmăcesc   tocmai   în
         Ca  fin  aV'meleagurilor  hunedor&ie  şi  locuitor  al  De­  la capăt.                            în  gradaţiile  4,  5,  6  şi  7   defavoarea oamenilor.  Am
      vei,-  sînt-  un  cititor'  obişnuit  ăl  ziarului  „Cuvintul  li­      VIRGfl.  ANGHEl              se  va  face  potrivit  criterii­  mai  spus-o  şi  altă  dotă:
      ber''.                    ■                                            veteren  de  râxbei   -       lor  stabilite  de  Ministerul   birocraţia   este  inamicii!
         Aga  ;am  aflat   ide  foiletonul  „Prizonier  în  vecinăta-^                                     Muncii  şi  Ocrotirilor   So­  noStrtl  nr.  1.  Să  sperăm c-ă,
      tea  lui  Toi st oi",  scris  după   relatările  d-lui   Zaltăria         *-                         ciale,  -Ministerul   Econo­  acum,  după  alegeri,' noile
      Bnttaru,  în  care  este  dezvăluită,  în  porte, viaţă  trăită  de                                  miei  Naţionale  şi  Msnisîe-   ministere...
      unii  dintre  foştii  prizonieri  de  -război  în  V.R.S.S.  Convingerea privitoare la necesitatea rescrierii  isteriei  .   ral. Finanţelor".
        Lectura  ira-a  emoţionat,  răscolindu-ml   amintiri  pe   noastre ne-am exprimat-» in numărul IStf al ziitndsi,b   ■  Şi  aici  legea  eşte  destui  MARIN  NEGOiŢA
      care,  dubă  trecerea  a  peste  40  de  ani,  le  credeam  uita*   debutul  serialului  «oblicat  sob  ttttul  „Prixoafer  im
      ic.  A m   făcut  şi  eu  parte *<Hn  rândurile  celor  ce  au  de-   vecinătatea  tai  Xefatei*.  Sintemaeum  kt  posesia  M-
    ^  venit  'priz&tleri  în  puterea  . vecinului  de  la  Răsărit,   for  valoroasa  mărturii,  ai»  a nuia  dintre  compatrioţii
      fitnd  luat-prizonier: la  24  august  1944,  lingă  Roman.  trăitori  sob  stelele  reci  ide  rodiei  nefericite  de  la  .   Ifţ  I1AKUI  DE  A l t :
         „Istoriei  ii  este  dor  de  adevăr!“  —  se   spune   in   sfîrşitul  celei  de-a  dona  conflagraţii  mondiale:.  sini   o  Poluarea— pe banca acazării  .
      preambulul  materialului  tipărit.  Cred  deci   că,   pentru   confesidniie  ana ia  dintre  mulţii  români  sacrificaţi   o  Ckm  se' distribuie  caietele  trimise  din
      copiii  noştri, ' pentru: tinerii  de  astăzi,  e  bine  să  se  cu-   ia  favoarea  anei  false  raţiuni  istorice.  .  străinătate
      noâscă  şi  ceea  ce  pînă  in  prezent  nu  s-a  spus  şi  nu  s-a   Viaţa  a  mers  şi  —  firesc  -   merge  înainte;  în­  a  Tribuna  „Cavîntaiai liber"
      scris.                                              cercăm,  pe  măsura  paterilor  noastre,  repunerea  el   »   Poliţia ne informează.
        Deoarece  relatările  d-lui   Brutaru  se  termină   in   pe  făgaşul  adevăratul  şi  al  dreptăţii.
     , oana-anv&ui  *46,  cind.  a  fost  repatriat,  precizez  că  DRA-                NAT ALIA  VASIU
    -  .    1   "" -                     —         **j"
                              1                                                  2                           "                     3       '  .
                                                            Atmosfera,  şi  raporturile  > intre  prizonieri   erau   obligaţi  să  muncească,  unii   dintre  noi  s-au  tmpo-!
                                                          cordiale,  toţi  fiind  —  in  egală  măguri   „benefi­  trivit  ieşirii  la  muncă,  în - temeiul  Convenţiei  de  la
                                                          ciarii"  aOCmraşi  condiţii  de  viaţă:  dfream  dreptul  să   Haga.   Reacţia  comandantului :  rus  al  lagărului,  col.
                                                          trimitem  acasă  cite  o  scrisoare  tip  carte  poştală,  pe   Grisciuk,  a  fost  dispoziţia  ca  opozanţii  să  fie  izolaţi
                                                          lună; imprimatul ni se dădea regulat, noi fireşte scriam,   de  restul  prizonierilor.  într-o  baracă  mărginaşă,  pe
                                                          dar,  în  ceea  ce  mă  priveşte,  ai  mei  au  primit  veşti   care  au  împrejmuit-o  cu  un  gard  de  sîrmă  ghimpată,
                                                          de  la  mine  numai  după  doi  ani;  într-o  vreme,  auto- .   instituind  interdicţia  de  a  o  părăsi.
                                                          rităţile  ne  limitaseră  textul  scrisorii  la  numai  25  de   După  repetate  nesocotiri  ale  dispoziţiei  de  a  ieşi
                                                          cuvinte.                                           la  lucru,  în  ziua  de  26  noiembrie  1946,  conducerea,
       «Foţi  w   tHtţli  trecutul  şi  clipele  lui  grele  •                                               încâlcind  regulamentul  care  prevedea  interdicţia  de
       Pe  xbîrchura  frunţii...  şi-n  gîndurile  mele"    Serviciile  in  lagăr:  bucătărie,  spălătorie,  baie.  fri­
                                                          zerie,  asistenţa  sanitară  —  le  asigurau ' prizonierii.  a  pătrunde  persoane  străine  înarmate  în  incinta  la­
                                      VICTOR  HUGO          în  principiu,  ofiţerii,  prizonieri  de  război,  nu  erau   gărului,   a  introdus  o  echipă   de  soldaţi  înarmaţi.
         Am  fost  instalaţi  în  Lagărul  Nr.  74  „MANASTIR-   obligaţi  să  muncească.  Totuşi,  pînă  în  1946  inclusiv,   Aceştia  au  pătruns  în  baraca  celor  izolaţi,  pe  cave
                                                                                                             i-au  bruscat  şi  lovit  cu  patul  armei,  ca  apoi  s&-i
       K A “  (Mănăstirea),  situat  la  circa  trei  kilometri  de   noi  aduceam  din  pădure  lemnele  pentru  foc, - nece­  tîrască  prin  noroi  pînă  la  poarta  lagărului.  Aşa  au
       localitatea  Oranki,  în  care  se  afla  lagărul  central,  or­  sare  lag&ritlui,  alimentele  de  la  gara  Sonika,  situată
       ganizat  intr-o  fostă  mănăstire.                 la  6  km,  şi  eram,  uneori,  scoşi  să   lucrăm  terenul   procedat  cu  toţi  —  şi  erau  vreo  60  de   persoane.
         . în   jurul  nostru  —  nesfirşite  păduri  de  mesteceni,   din  jurul  lagărului,  unde  se  cultivau  morcovi,  car­  Scoşi  afară  din  lagăr,  opozanţii  au  fost  duşi  la  lucru.
       pini  şi  plopi.  Ne  aflam,  aproximativ,   pe  paralela   tofi  şi varză.                             Scenele  de  loviri  şi  tivitul  prin * noroi  s-au  pe­
       Moscovei,  la  circa  60  km  sud  de  marele  oraş  Gorki   Din  lagăr  nu  se  ieşea  decît  în  convoi  escortat  de   trecut  în  văzul  tuturor.   Evenimentul  s-a  întîmplat
       (fost . Nijni-Novgorod)',   clima  excesiv  continentală:   soldaţi  înarmaţi.  Nu  departe  de  noi. se  afla  şi  o  cres­  după  ce,  la  7  noiembrie  1946,  a  plecat  spre  ţară  urî  e
       călduri  mari  vara  şi  geruri  de  pînă  la  minus  40—45   cătorie  de  dini  poliţişti.  Erau  create  deci  cele  mai   lot  de  ofiţeri  români.  Probabil  că  evenimentul  .făcea
                                                                                                             parte  din  arsenalul  propagandei  electorale  pentru  ale,
       grade  iarna,  cu  nopţi  de  două  ore  în  iunie  —  iulie   bune  condiţii  de  siguranţă:  în  afara  împrejmuirii  de
       şi de 14—16 ore iama.      •                       sîrmă  ghimpată,  înaltă  de  trei  metri,  existau  încă   gerile  din  România,  de  la  20  noiembrie  1946.
          După  plecarea  lotului  din  vara  hd  1946.  iri  lagă­  vreo  şase  garduri  cu  spaţii  între  ele,  săpate  şi  gre­  Totul  se  petrecea  pe.  vremea  lui  Stalin  şi  acestui
       rul  Manastirka  am  rămas  circa  2 500—3 6.00  de  ofi­  blate  ca  la  frontieră,  spre  a  fi  puse  în  evidenţă  even­  protest,  în  mod  obiectiv,  nu-i  acordam   sorţi,  de  iz-
       ţeri  prizonieri,  in  majoritate  români.   Mai   erau   tualele  urme  de  paşi  ale  celor  ce  ar  fi  dorit  să  în­  bîndă.  Dar  imprevizibilul  s-a  produs,  totuşi,  după
       nemţi,  italieni,  unguri,  câţiva  finlandezi,  doi  spanioli   cerce  vigilenţa  paznicilor  din  punctele  fixe  de  ob­  puţin  timp.   (va  urma)
       (din  fosta  Divizie  Albastră  a  lui  Franco,  ce  luptase   servaţie  de  la  colţuri.                                 V1RGIL  ANGHEl,
       contra  U.R.S.S.  în  cadrul  armatei  germane).      Ştiind  că  ofiţerii  prizonieri  de  război  nu  sini              veteran  de  război
                                                         « H * ---------------------,---------------------------------------------
   1   2   3   4