Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_149

Autonomia locală... în principii > • • • • • ■ • • . » « » . . « X . ••*■■*■* m. A a * M mmmt ■ ‘
I
Hipercentralizarea, acest cele necesare îndeplinirii'
cancer al societăţii româ­ misiunii lor. I învăţătoarei
neşti, realizată deliberat de
fostul regim, a condus la Competenţele încredinţate
birocratizarea în extremis colectivităţilor locale tre­ ! noastre
a Societăţii. Este clar deci buie să fie depline şi în­
că descentralizarea a deve­ tregi, excluzîndu-se posibili­ I
nit una dintre problemele, tatea de limitare a lor de % De dumneavoastră noi
cele niai stringente ale către o autoritate centrală , _ ne despărţim
dezvoltării viitoare a acti­ sau zonală. Ele trebuie sta­ i Şi lacrimile curg şuvoi
»
Pe-obrajjj noştri de copil
bilite prin Constituţie sau
vităţii în toate domeniile, prin lege, ceea ce nu în­ l îmbujoraţi ..şj nioi.
în discursul la prezentarea *
în Parlament a noului gu­ seamnă că nu li se'pot a- i
tribui colectivităţilor locale
vern, primul ministru al şi competenţe în scopuri -Acum, ia despărţire I
i
României, domnul Petre specifice, de către autorita­ * Ne amintim cu drag
Roman, a accentuat această tea centrală sau zonală. în De prima zi de şcoală
necesitate. 9 Păşind al clasei prag
acest caz colectivităţile lo­
Descentralizarea presupu­ cale trebuie să se bucure I
ne autonomie locală, res­ în limita posibilităţilor de I Şi ca o mamă bună
pectiv capacitatea efectivă libertatea de adaptare a I ru ni o asăn ai fă, dreaptă
a colectivităţilor locale de lor la condiţiile locale. | Ne-aţi pus crcionu-n
a regla şl gestiona ,în ca­ Fără a prejudicia dispozi­ , , mină
drul legii, pe propria răs­ ţiile generale create de | Cu noi urcînct o treaptă.
pundere, în folosul popu­ lege, colectivităţile locale
laţiei a unei importante trebuie să-.şi poată defini I O Iloare-n dai vă.oferim
părţi a afacerilor publice. . singure structurile adminis­ In Ioc de nestemate
Principiile autonomiei lo- trative interne cu care ele Floricele pe cîmpii ! Ş* cu iubire, o-nvelim i
....— regăsesc în „Carta înţeleg să se doteze în ve- Foto ANTON SOCACIU | Din inimi de copil I
Şt. ospătarii DufUgru^^omiei derca, oda" llrii lor la ne­ | curate, j
^iocaî^r^ceasta presupune' cesităţile specifice şl pentru
existenţa unor colectivităţi a permite o gestiune efi- ' IN ZIARUL DK AZI ; Ce se intîmplă cu legumele? In numele elevilor ■ '
race. clasei a lV-a I
locale dotate cu organe do Controlul - administrativ OANA şi RUXANDRA !
decizie democratic consti- asupra cofcctivităţilor lo^ TRIBUNA Dacă pînă acum. în ve­ Şcoala Generală Nr. 1 I
tuite, cu o largă autonomie cale nu pcţte fi exercitat „CUVINTULUI chile structuri organizato­ -In prmul rînd s-a evi-1 Deva . .. *
in privinţa competenţelor, decât după iroeedurile şj. LIBER” rice, legumele treceau prin denţiat. că. o. mare cantita­
te din legumele- vândute - d e
a .modalităţilor de exercita­ (in pag. a Z-a) cîteya ministere -..pentru a la. începutul, anului__.pr^u*
re a lor ca şi cu mijloa­ (Continuare pag. j 2-a) . ajunge la consumatori, pen­ Setei de' informaţie o
.v r t v w .v r t w v r A V W .V iv r r t w .v .' W W W VWVWWV, tru a curma această ano­ J1^ !f!«^ rLU-i%ut^~^eţcaua publicului i se opună o
W W W . malie s-au adoptatjm-vt-sct t.C.S.Ij.F.,-.care aparţin _ de , greoaia, şi inegală dis­
comerţ. Ei au -fost
însă -
Drumul spre sănătatea oameni ,supa^0j(!geţc' s-a făcut fu­ oarecum 'îngrădiţi, deoa­ tribuţie a presei : sîm-
ziunea între I. I- F. şi
bata, 30 iunie .de pildă,
*ţCUS.I,.F. De curînd s-a o- rece drcptul.de a contracta binişor după ora S, ce­
MEDICII COMUNEI rală). Eugenia tini rea, Ser- grijă din trecut a factori­ mis o nouă Hotărîve. a Gu­ legumele cu producătorii îl . lor ce aşteptau la coa­
gin Ncamţu pediatrie), lor responsabili pentru vernului prin care se pot are doar l.L.F.-ul, care a-
Geoagiul numără paste Antonia Arşinel fiomaloloi' ' condiţiile -de' muncă xi de organiza nocietăti comei- parţine de Ministerul A-, dă ziarele la chioşcul de
7 000 de locuitori. Prin gri­ gie), patru dintre\i fiind viaţă ale personalului ' ulk- Tlule'—Tpc~neţH2np-^***6tin ti ■ -«jăeuLtin’ii., şl. Ajini^ntaţiei. r la hală Şi- de la debitul
la Direcţiei Sanitare . Ju­ colegi la Liceul\„Aurel dico-sanitar, pentru spa­ posibilitatea ca ele să-şi = Intr-o asemenea 'situaţie. de lingă :,AYl<f şi . în
deţene, la dispensarul u- ■ Vlaicu" din Orăştih cinci ţiul şi dotarea dispensaru­ desfăşoare activitatea prin I.C.S.I;.F,-ul nu dispune ca alte locuri — n.r.) h s-a
man de aici au fost repar- — colegi de facultdfe. Me­ lui, în ultimii 13' ani au mandat sau comision. Care bază materială decît • de răspuns : ..încă nu ni
uzaţi un număr însemnai dia de vîrstă, 30—\\ ani. venit şi plecat do aici~ SO va fi forma acceptabilă în spaţiile comerciale;pc cînd s-a ’• adus „Cuvântul.
dc mediei pqp-tru a acorda Dor li sa alătură pitşona­ de medici, ■ judeţul nostru ? l.L.F.-ul are depozitele, liber“ :
> temeinică asistenţă sa­ iul mediu, alcătuit din1 trei GRIJA FATĂ De curînd s-a luat în mijloace de transport, am-
nitară localnicilor. Am ur­ asistente şi un tehnician DE LOCALNICI dezbatere, din iniţiativa baia.ie şi unele magazine Din chioşc în chioşc
mărit cu reală satisfacţie dentar, din păcate mult sindicatului l i b e r al proprii deschise în ultima gonind din 'greu
la lucru un grup de oa­ Pentru a fi permanent I.C.S.L.F., o asemenea pro­ vreme. Evident, nu trebuie Se duce .naibii toi
meni tineri, entuziaşti, , pre­ prea redus faţă de necesa­ alături de localnici, a fost blemă, care tiu s-a soldat uitat, cum apreciau unii avîntul
ocupaţi pînă la par,iurte de rul de şapte. Dispensatul alcătuit un program rigu­ însă cu rezultate concrete, gestionari, că şi comerţul Cînd _ ' în fine,
la ghişeu
dispune de un punct şarm
munca lor, de grija ţapi ros de consî&taţn la cabi­ poate şi datorită faptului cu legume şi fructe este
de cei mari şi, mai ales, tar la Aurel Vlaicu, ttnat, nete. dimineaţa şi după- că una din părţile impli­ o activitate, permanenta, nu Şi vezi că le*a lipsii...
faţă de cei mici. FA se nu­ acordă consultaţii un me-t- amiaza. Un. program con- cate, respectiv factorii de ..Cuvînlul"!
mesc Dorel S&ndcsu — me­ dic generalisţ şi, trei zile* la I.L.F., nu a fost pre­ , NICOIAE TIRCOB
dic responsabil, Matilda pe săptămînă, un medic \ minel bodea zentă la discuţii. Ce s-a . Or.COWăEtSTOlCA
^ăndcsc, Sorin Cazan, Da- pediatru. E bine să nu ăi- relevat cu acest prilej ? (Continuare în pag. a 4-a)
iieia Baiu (medicină pene* tăm că datorită lipsei de (Continuare In pag. a z-aj
Cine poposeşte la Petro- Doascme, ce poate face fotbalul! cepţionera) lă etajul f.
Bineînţeles,
reeepţionera
-ani este bine primit. Mă este mal „inspiraţi", o gă­
refer la oraş, aşa. în ge- seşte, pînă la' urmă, pe
upre. Străzile şi parcurile se poate vorbi cu oraşul rece) şi doresc să mă bucur, camerista' de la... etajul V
sînt... ospitaliere; magazi­ şi amabilitate, i se pot con­ dem ce putem face t”; „Vai, Petrila. „Desigur ! — mi se ca tot .omul, de or băiţă.fDc- (pe nume BŞfăjăn Ana)., .şi
rtţei să nu vă gîndiţi, ca-
nele şi restaurantele, la fel. feri asemenea atribute ne­ notrelp cit un pat sînt deja răspunde. Formaţi cifra „9" geaba : ,.halatele de baie" povestim de săpun, pro­
Nu mai' vorbim de oame­ gative ? Aceasta este între­ şi vă răspunde centrala (cum sînt trecute în „in­ soape,. primesc „bonul", îl
nii acestor locuri, bucuroşi barea pe care ne-at» pus-o îndbifţate 1“ (reţineţi: era noastră". Urc îh cameră, ventarul" din.ramă) lipsesc predau la' recepţie şi pot
zi âei$uni şi era ora 10,30!);
întotdeauna' să aibă oas­ şi noi. De aceea, cu ma­ „Vă răgăm să reveniţi* după formez, comand numărul şi cu desăvârşire; iar săpunul pleca. Liniştit.
peţidţ niai mulţi. De fapt, rele regret că — în loc de - 'ora lâf'ne vom strădui să aştept. Trec vreo 5 minute. Ia fel. Ce contează I veţi P. S. Observaţi că n-am
aceste convingeri despre o publicitate pozitivă pe vă rep|*tizăm un loc 1". Am uitat să întreb cît va spune. Fiecare vine cu să­ dat, aici numele centralis­
ospitalitatea Petroşaniului, căţe ar merita-o; în gene­ dura. Formez „09" şi întreb punul şi cu prosopul de- tei, al recepţionerelor, al
a focuitorilor săi, nu sînt ral, turismul românesc — a tni fine, sînt fericitul însă mi se spune să aş­ acasă în geantă, directorului1 dc hotel etc.
de azi şi nici de ieri, s-au sîntem obligaţi să aşternem, posesor id" unui pat, într-o tept, Are dreptate centra­ • în 26 iunie, dimineaţa, M-am .gîndit .că fiind vor '
format în timp mai înde­ aici, aceste epitete nefavo­ cameră', dfin ,FIP“. Luxul lista. însă pe mine mă in­ doresc să predau camera. O
lungat şi. au fast trecute, (văzut & fugă I) este deo­ teresa, efectiv, cîte minu­ caut pe camerista etajului, ba de noaptea care a ur­
verificate şi înnobilate prijţi rabile, vă invit ca măcar sebit : telefon, televizor ş.a. te ar trebui — cu aproxi­ nr. 1 şi n-o găşese. . Mă. mat datai dc 23 iunie —
„flacăra" atît de necesară o' parte din răspunsurile Mă rog, $ă Începem cu maţie, desigur — să aştept rog, duc cheia la recepţie, ziua cînd fotbaliştii noş­
a datindor. strămoşeşti. neeesare să Ie căutăm îm­ telefonul. BŞte deja seară, O suri iar pe centralistă, mă le mulţumesc pentru ospi­ tri şi-au încetat' cursa ia
Un singur loc pare că, preună. Dar, lată, pe scurt, în jur de aţa 18 sau 19. prezint şi îmi sare în cap talitate, dau să le zic „la „Coppa del Î/Icmdo" —
în- ultima vreme, ţine ' cu necazurile' unui turist — în mijlocul \piscului sînt adică în... telefon. N-o las revedere" însă raccpţione- oamenii „Hotelului Petro­
tpt dinădinsul să facă „o- să zicem — sosit pentru indicaţii dc*’ interioare. nici pînă nu-mi răs­ rele nu sînt de acord: şani" (de Ia director la
Pîhie separată" faţă de lau­ a-şi petrece o noapte la Foarte frumoase, cu dese­ punde clar : poate 15, poate trebuie să le aduc de la centraliste şi cameriste...)
dele de. mai sus s Hoţelul ,JHP". ne explicite *» să pricea­ 30 (este vorba de minute), cameristă „bonuieţul" că vor fi'fost necăjiţi. Să pu­
Petroşani, cunoscut foarte 0 Cazarea (într-o zi de pă tot omul! încep cu „Ol” poate o oră 1 „Eh, zic, în ■totui este lăsat în ordine. nem, deci, dacă vreţi, to­
bine sub sigla „HP“. De­ tuni: 25 iunie 1990; ora (din indicaţii) şi termin cu cazul ăsta anulez comanda Le rog să o caute dum­ tul pe seama acestei .supă­
sigur, pe bună dreptate o 10,30) se face cu obişnuitele „09", însă centeala nu-mi şi ajung mai repede cu nealor, fetele zic că intră rări generale -şi să auzim
.să-vă întrebaţi: dc ce oa­ insistenţe. Cînd vor dispa­ răspunde. Şi aici cei de- maşina". Aşa am şi făcut. în obligaţia mea (îmi arată numai de bine la... „IIP" j
re tocmai unei unităţi (nu desenaţi . acolo, , pe disc : şi un afiş •— de astea nu Doamne, ce poate face şi
mai pateră spune „de re oare „eforturile*... vizi­ frizerul, ospătarul; cameris­ • Vine noaptea deplină, ducem lipsă !), eu zic că fotbalul 1
prestigiu") a turismului hu- bile ale recepţionerelor ? ta etc. etc. Dar,'.nu*i ni­ curge apa caldă (am uitat ani mai căutat-o şi uite,
nedorean, care trebuia să Eforturi exteriorizate prin mic, cobor pînă la recepţie să vă spun c& în timpul avo tlrz-îSlV» 7f»1I RÎ O ÎT** MAtIN NEGOITA
amiezii nu curge nici cea
devină „oază" de politeţe expresii de genul: „Să ve­ şi întreb dacă din cameră