Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_150
P. 1

t,  I  B  E   R  T  A  T  E,  D  E 1 M                                           A     T    I  E,        A D E V Ă R !
                    ......    ■■   -   -  ......................... —   - - ' ■ i i
















                                                                                      Frumoasa  comună  de  pe
              Lungul  şi  întortocheatul                                            şi  Timişoara  —  Dobra  --  Dobra — în dricul verii
                                                                                    şoseaua  ce  duce  la  Lugoj
                                                                                    parcurge'  o  vară  plină  de
                                                                                    efort  pentru  a  îndeplini  la   sare'  s'trîhgerii  fără  pier­  pot"  cosî  o  suprafaţă   cu
            drum  al  liberei  iniţiative                                           timp  şi  bine  lucrările   ee   fiind  încheiate.  La  Roşeani,,  ; am  terminat-o,  a  venit  la
                                                                                                                                       trifoi.  Am  cosit-o.
                                                                                                                                                         Cînd
                                                                                                              deri  a.orzului
                                                                                                                            şi  griului
                                                                                    se  cer  efectuate pe  ogoare.'
                                                                                    Iată — am reţinut din  spu­  unde  cooperativa  agrieolă   mine,  cu  gură  mare  şi  cu
                                                                                    sele  doamnei  Rodica  To-   s-a  desfiinţat,  întreaga  pro­  ameninţări  Laurean  Petruş
          Să  vezi  şi  să  .  nu  crezi,   din  comuna  Ghelari,  ne-a   nefixnd  folosit  de  8  ani  de   meştean,  tehnician  agricol   ducţie  se  va  preda,  după   şi  a  zis .că  recolta  este  a
        cîtg  obstacole  şi  prin   ce   relatat  cu lux de  amănunte   zile,  deşi  pentru  el  s-a  plă­  la primărie — praşila a' H-a   ce  se  vor, achita  drepturile   lui".  „Şi ?7  „Am  fost   la
        hăţişuri  trebuie  să   treci   cum  de  peste  două  luni  se   tit  chirie  (1).  la  porumb,  sfeclă  ş.a.  s-a   oamenilor din  sat, la fondul   postul  de  poliţie  şi  am  re­
        dacă   cumva   ai  intenţia   zbate,   cu  cheltuială   de   In baza unei adrese  de la   încheiat,  ca  şi  prima  coasă   de  stat.  Fiind  vorba   de   clamat".  ,,Ce  v-au   spus
        să-ţi  manifeşti dorinţa  de-a   timp,  evident,  dar  şi   de   I.M.H.  către  I.C.S.A.P.  Hu­  la  trifoi  şi  lucernă.  A  În­  Roşeani,  se  cere  menţionat   poliţiştii ?"  „Că  ra-au  .  ce
        organiza  ceva  pe  baza  li­  combustibil,  că  putea  face   nedoara,  s-a  cerut  închi­  ceput  coasa  la  fîneţele  na­  că  aici  sînt  o. seamă  de   face".  O  chemare  la  ordine
        berai  iniţiative.  Pornincţ pe   un  drum dus şi  întors  pînă   rierea spaţiului respectiv în   turale.  In  prezent  remorci   evenimente  neplăcute  ,  cu   a  lui  L. P.  era;  posibilă  şi
        acest drum  lung  şi  spinos,   la  Marea  Neagră  cu  ben­  scopuri  de  privatizare.  S-a   şi  care  încărcate  vîrf  cu   privire  la  recoltarea  fura­  necesară  —^  zicem  noi.  Şi
        după  cum  vom  vedea,  ai   zina  . consumată  zadarnic,   obţinut  în  acest  sens  şi  a-   furaje  trec  prin  satele  Do­  jelor.  Astfel,  Aron  Andră-   ca  să  terminătn  cu   Roş-
        posibilitatea' să  constaţi  cît   deocamdată,  pentru  a  des­  cordul primăriilor din  Ghe­  bra/Roşeam,  Lăpuşnic  ş.a.   şesc  şi  fiul  său  l-au  bătut   canîi   să  mai  menţionăm
        de  ădînc  sînt  înfipte   în   chide  un  disco-bar  în  lo­  lari  şi  Hunedoara.  Domnul   spre  furajeriile  unităţilor   pe  Cornel  Laslău  aşa  .  de   că  trebuie  rezolvată  soarta
        sufletele  unor  oameni  ră­  calitate  unde  mulţi  tineri,   Constantin  Cîrstea;  directo­  agricole  şi  spre  curţile  oa­  rău   îneît  l-au  băgat -,  în  ■  celor  16  cai  şi'a,-oilor  ră­
        dăcinile  vechiului  şi  ruti­  mineri  mai  ales,  ar  putea   rul  I.C.S.A.P.,  după  o  de-  menilor.  Holdele  se  îngăl­  spital  pentru  o-bună  b u -;  mase  .ale  -nitnăhui.'r
        nei.  Concret,  despre   ce   găsi  un  mod  mai  plăcut  de                benesc  de  la  o  zi  la  alta   cată  de  vreme.  Alioşa  Sxn-
        este-  vorba ?   N       petrecere  a  timpului  liber.    NICOLAE T1RCOB   şi  nu  este  departe  vremea   dea,  tot  din  Roşeani,  ne   TRAIAN  BONDOR
         ■  Prezentîndu-se  la  redac­  Spaţiul  necesar  în  acest                 cînd  -se  va  intra  la  sece­  spunea :  ..De  la  conducerea'
        ţie,  domnul  Sergiu   Ţenţ,  scop  s-a  găsit  uşor,  acesta \ ..  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  riş',  toate  condiţiile  nece-  fostei  C.A.P.  mi s-a spus  că  (Continuare  în  pag.  j 2-a)
           Unde-i  lege,

                             nu-i  tocmeală



           Convorbire  cu  dl.  procuror  NlCDLAE PETRUŢ,
          ,;ije  la  Procuratura  judeţului  Hunedoara


        •--<#-r Vă—rugăm* —«omnule   nată..  Aşa  s.-a  ajuns  ia  si­
         pţxjuror  să  faceţi  cîteva   tuaţia  ca; îndeoăebt" /în   ;
         raefîri  la  modul  cum  s-au   nele Brad  şi  Haţeg,  să  aibă
         ailicăt  în  judeţul  nostru   loc. .încălcări  .  ale  acestui
        ptt'vederiîe  Decretului-Lege   act ■ normaţiv,  cauzate   de
         n i  42/1990.            faptul  că  acele  comisii  lo­
          'ş—  Aşa  cum/s-a  mai  sub­  cale -de  împărţire  a  pămîn-
        liniat  şi  se  cunoaşte,  con­  tului  nu  au’ fost  constituite
        deier  că, • pentru  orice  na­  din  Oamenii  cei  mai  com­
         ţiune. civilizată- respectarea   petenţi, din membrii coope­
         legilor   şi  a  ordinii   de   ratori  care  să  evite  comi­
         tirept,  potrivit  dictonului:   terea  de  favoritisme  şi  a-
        „Unde-i  lege,  nu-i  tocmea-   buzuri,   ce  cad  sub  inci­
        - lă",  constituie  o  trăsătură   denţa legii, îmbrăcînd chiar
        definitorie.  Ca .urmare,  res­  şi  aspecte  penale.  Or,  se
        pectarea legii este  o cerinţă   ştie  bine  că  numai  adună­
        esenţială  pentru  toţi  cetă­  rile  generale  ale  cooperati­
        ţenii  ţării  noastre.  Cu pl ivi­  velor agricole erau singure­
        re  Ia  aplicarea  Decretului-   le  în  măsură  să  decidă  a-
        Lege.  nr.  42,  publicat  în   supra   soartei  avuţiei  ob­
        Monitorul  Oficial  nr.  17/   şteşti.  Eludînd  această  c<5-
        30  ianuarie  a.c.,  constatăm   rihţă,  s-a  ajuns  la  situaţia
        însă  o  serie  de  aspecte  ne-   ca  în  unele  locuri  să  se  a-
        dprite  pc  care  le  supunem   tribuie  pămînt  în  folosinţă
        atenţiei în  vederea aducerii   îndelungată şi unor oameni
        corecturilor  necesare;  care  nu  aveau  acest  drept,
            Referiţi-vă  la conţinu­  ocupîndu-se abuziv terenuri
        tul  actului  normativ  res­  şi  din  proprietatea  .unor
        pectiv  şi  la  modul  de  a-   unităţi   agricole  de  stat»
        plifcare  a  lui.      • aspecte'  ce  ; se  încadrează
          -f-  Scopul  decrelului-iegc'   la  tulburarea  de   posesie,   Cînd  se  produce  un  in­                                 pîine.  Cîteva  pîini  cad  pe
        amintit  este  acela  de  a  fa­  ceea  ce  a  dat  naştere  la   cendiu  şi  iau foc  acaretu­  „Să  vină  Sanepidul”       jos,  prin  gunoiul   din...
        cilita procesul  de restructu­  conflicte  între  vecini   şt   rile  unei  gospodării,  ori  o                              gară..Doar „spatele"  bufe­
        rare  a-agriculturii,  în  sen­  chiar  rude.  Au  fost  cazuri   şiră  de .paie  şi fin  (Doam­                             tului  este.  in. fapt,  „spa­
        sul  de . a  asigura  o  mai   cînd  uiiii  săteni  au  ocupat   ne,  fereşte,  ca  la  Sîntu-   două  „armate"  de...  apă­  aşezată  direct  pe  podeaua   tele  gării".  Piinile  rosto­
        bufaâ  ■ şi  integrală  folosire   suprafeţe  de  cîte  7—10  ha   hatm !),  sau  alte  felurite   rare !  Pompierii  au,  prac­  unde  stau,  de  obicei,  tăl­  golite  pe  jos ■ sînt  puse  la
        a  păSUAtului   în  vederea   pămînt,  fără  â  avea  posi­  bunuri, ■ strigăm  din  răs--   tic,  o  modalitate  de  a  f i   pile  pantofilor  cu   ceva   Ioc.  în  coş.  Ce  contează !
        eccştarif producţiei  vegeta­  bilitatea  să-l  lucreze   cu   puteri:  „Să  vină  pompie­  alertaţi  m ult' mai  repede, *   pe  ele  — dttpă ce  ieşi  din   Flămînzii  şi  grăbiţii  gării
        ţie  şi  animaliere.  Din  pă­  forţe  şi  mijloace  proprii,   rii !"  Şi rie  recăpătăm  li­  acolo  unde este  nevoie  de   „alea"  publice,  ştiţi  dum­  din  Petroşani  le  vor  în­
        cate,  pe Ungă .aplicarea  lui   NICOLAB  TÎRCOB    niştea  necesară  ' numai   el.  Pentru  oameni  in  h a -.   neavoastră.  îţi  vine  să  te   fuleca  cu  poftă,  tăiate  in
        corectă,  şe  îniîinesc  şi  as­                    după  ce   aceşti  oameni   late  albe  care  controlea­  cutremuri nu  alta :  plinea   feliuţe  cit  mai  subţiri  şi
        pecte  de  interpretare  ero­  (Continuare  în  pag.  a  Z-o)  . minunaţi  —  a  căror  no­  ză,  patern  spune,  igiena   este  adusă  chiar  pentru   aşezate  lingă  nişte  mici
                                                             bilă  profesie  se. pierde  tn   hranei noastre zilnice, im­  bufetul  din  gară.   „Vai.   fierbinţi,  tăvăliţi  în  muş­
                                                            străvechime  — vin,  „văd“   plicit  a  vieţii noastre, tre­  ce  vrednic  e  omul  ăsta V'   tar.
                                                                                                                                       Aflăm  că  pa  responsa­
          „P©ienita,,-casă pustie!?                         şl  înving  ! „Vid"  înseam­  buie  însă  o  cale  puţin   —  spun  admirativ  cîţiva   bilul  celor  „trei  unităţi"
                                                                                                             inşi  despre  proprietarul
                                                            nă,  aici,  că  pompierii  in­
                                                                                     mai  lungă.  Aceasta  este,
                                                             tră Intr-O  luptă  aprigă  şi   de  fapt,  şi  menirea  rîn-   maşinii  ARO  —  care  —   —  proprietarul  ARO-ului
            Popasul  turistic  „Poieniţa*  de  Ia  intrarea  în  Orăş*   înlătură  ameninţarea  fo­  durilor  de  faţă.  Aşadar,   aflu  —  estei şi responsabi­  îl  cheamă  ,JDomnul  Niţă".
                                                                                                                                     Nu  mă  impresionează  de­
                                                                                                             lul  bufetului.  „Mai  are
          tie  este  mult  căutat,  mai  cu  scamă  acum  !n  plin  se­  cului  pe  care  —■  parado­  marţi,  26  iunie  a.c.,  ora   în  răspundere  şi  cantina   loc  că  doarme  atît   de
          zon...  turistic.  Am  poposit  şi  noi  mai  zilele  trecute,   xal !,—  doar  urgia  apei  o   7, in Staţia  C.F.R.  Petro­  C.F.R.  şi  încă  un  chioşc   puţin,  pentru  a  munci
          cu -gîndul  lă  o  mîncare, la  o  bere,  o  răcoritoare.  poate  egala..  şani. Animaţie mare, coadă   pe   la  Cabana   „Rusu“.   cît  mai  mult.  Eu  ii  cer
            Doamna barmană  Veronica Pop  ne  spune  cii mul­  \  Dacă  aşa  se  întîmplă  la   mare  formată  la  bufetul   prin  munţi“  —  continuă   doar  să  nu-mi  vîndă,  să
          tă  amărăciune :  ;,Nu  avem  absolut  nimic.  Nici  răco­  incendii,  şîntem  de  păre­  din  staţia  respectivă.  La   admiratorii.  „Uitaţi-vă  la   mănînc,  plinea  tăvălită
          ritoare,  nici  apă^ minerală,  nici  mici,  cîrnăciori...  Nici   re  că  ar  trebui  —  atunci   un  moment,  apare  —  în   e l!  —  îmi  spune  un  băr­  prin  praful  gării  şi   pe
          nu  stau. la.  bar  c&  mi-e'ruşine  de  oameni"...'  cînd  vedem  adevărate  a-   spatele  bufetului — o ma­  bat.  Pot  să  pun  pariu   sub  scaunele  maşinii  lui,
            Pînă  ara  vorbit, noi  au  sosit  cîteva  maşini.   De   tentate  la  sănătatea  pu­  şină  ARO ■  cu  numărul   că  de  la  ora  4  este  in  pi­  marca  ARO ! Dar,  cred  că
          Teleorman,  de Bacău,  de  Cluj.  Făceau  înconjonil  Uni­  blică  —  să  strigăm   cu   3-HD-5323,  jerpelită,   ca   cioare !  nu   poate.  De   aceea,
          tăţii  şi  coborau  la  şosea.  Cu  ce~ gîndurf  şi  aprecieri   cel  puţin  aceeaşi  forţă i   vai  de  lume.  Pe  dinafa­  Mă  uit  şi  mă  cutremur   strig :  „Să  vină  Sanepi­
          la  adresa  conducerii  popasului  ne  putem-  imagina.  De   „Să  vină  Sanepidul!"  ră.  Mă  rog, . se  deschide   şi  mai  mult  de  ceea  ce   d u l A t i t .
          ce  nu-şi...  imaginează  o  preocupare  ca  lumea  şi  con­  Numai   că  există   o   uşa  din  spate  şi  văd  o   văd.  Femeile  din  ■  bufet
          ducerea  C.P.A.D.M.  Orăştie ?  (Oh. I. N.).   '   mare  deosebire  intre  cele  grămadă  mare  de   fin,  aduc  două  coşuri  pentru  MARtN  NEGOIŢA
   1   2   3   4