Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_153

i , I B E R T A T B . D E M O C R A Ţ I V Â R !

CUVÎNTUL LI

P R I V A T I Z A R E A Argumente aie istoriei naţionale

Muzeele, casele memoriale,
Gu paşi mici,

dar siguri ? monumeiitele v l aşteaptă!

Pentru judeţul nostru, ţului care, mai ales în a-
La această întrebare s-ar intr-adevăr dezordine in muzeele, inclusiv cele în ceastă perioadă a anului,
părea eâ încearcă ss răs­ local. K zi de salariu şi aer liber, casele memoria­ se află în trecere sau la
pundă afirmativ «ai mai cererile sînt eu mult mal le, lăcaşurile de cult — odihnă în staţiunile bal­
mulţi întreprinzători am mari decît orice prevedere monumente istorice con­ neoclimaterice.
orăşele V㧠duaui. Deşi a noastră, şi, în pitiş, CU stituie o remarcabilă car­ I. MUZEE Şl SECŢII
Ia Petroşani, Petrlla, Vriî- toţi ospătarii Buni care te de vizită ce atestă mă­ DE ISTORIE
ean, Lupetii există preocu­ îi Avem, nu am putut fade reţia trecutului, prezenţa Cel mai important obiec­
pări la tiu mare număr de faţă cerinţelor, Hicj nu ne unor personalităţi. Istori­ tiv rămlne, fără îndoială,
cetăţeni pentru privatizare gindim să nu păstrăm am­ ce, ştiinţifice, literare de Muzeul Judeţean din De­
şi se kurafistreazâ t©t mâi bianţa, curăţenia şi apro­ primă mărime care s-au va care cuprinde secţii de
multe infjwmtr paşii care vizionarea pe cate te-âu cu­ ridicat de pe aceste me­ istorie, ştiinţele naturii,
se fac likţ în Că timizi, noscut clieâţii la deschide­ leaguri spre a consolida şi diverse colecţii numisma­
destul de reţinuţi. rea unităţii, adică In ziua dezvolta spiritualitatea ro­ tice, documente în piatră,
In ziua de 19 iunie, eînd de 16 iunie a.c. De fapt, mânească, Există muzee ceramică, bronz, minera­
em intrat intf-uriâ dintre soţul mea este plecat după care vorbesc, deopotrivă, le şi fluturi, diorame ex­
fostele unităţi comerciale marfă. La bucătărie avem despre tradiţie, meşteşu­ trem de interesante. Expo­
de alimentaţie publică şi acum toate sortimentele guri, specificul unor zone. natele sale vorbesc, în pri­
v - „Cerea*. situată în piaţa ,de mlncăruri, pe care le pu­ - -i i jjjflMua». Nimeni nu poate rămîne mul rînd, despre puterni­
agroaUmentară din Petro­ nem la dispoziţia clienţi­ indiferent în faţa acestor ca civilizaţie a dacilor din
şani, am fort foarte im­ lor zi de zi, Şî care con­ O H O V A M S ? generoase colecţii de do­
presionaţi- Localii! «a m e ­ stituie adevărate specia­ cumente şi informaţii, in­ MINEI BODEA
najat, o desSvîrşitâ ordine lităţi în materie — ciorba Desen de ALEXANDRU RUGESCU
şi curăţenie, servicii pe de burtă, grătare, fripturi, diferent că este hunedo- (Continuare in pag, a 2-a)
rean sau oaspete al jude-
măsdră. Cit despre apro­ mititei”. Şi noi credem că
vizionare ce -să mai spu­ asa va* fi. Primele zile au (w w w w w w w v w r w w w w w rt'M V w v w d V M V rw w M V w v w rrrtv r.
nem ? Cete mai bune res­ atestat priceperea şi spi­
taurante din localitate pu­ ritul gospodăresc In comerţ | Pe artera principală i.
teau fi invidioase pe raf­ ale întreprinzătorilor. ■ Dar Un vis despre... „Micul Paradis"! \ de circulaţie din comu- '*
turile localului privatizat, fără aprovizionare conti­ t na Ilia a fost deschis ■
condus de Ai. Nicolae Pe- nuă, cu produse care să / un magazin de legume-
trişor. Rom «Havana” cu devină ,ale casei", fără Dacă există, tn prezent, piaţa noastră cea de toate de locuri, iar în salonul 1 fructe al întreprinderii
7 stele, coniac albanez şi statornicirea unor reguli o lege clară (pe rit poate zilele! cel mare — toate aceste i de Legume şi Fructe
românesc de taină calita­ şi a unei conduite civice fi de... dară, in prezent, a ...Şi acum vă propun să / spaţii sînt destinate ser­ J f Deva, secţia Ilia. Cum-
T H rk
, t ■>
A:
te, vin lâ butelie etc. Cit ale consumatorilor, con­ lege) despre libera iniţia­ visăm împreună ceva „de vitului mesei, destinderii | părătorii — cetăţeni ca-
despre bucătăriei ce să curenţa va pierde. tivă, dacă vor mai fi. pro­ vis"... Mergem către poar­ la una* pahar — sînt 60
Spunem ? Aceleaşi cuvinte „ Şi la Petrila atu înregis­ puse parlamentului încă ta de ieşire din Or&ştie, de locuri • O plajă cu S
de apreciere. Dar, după trat iniţiativa d-lui Lucian „un pachet de legi“ (cum spre Sebeş. Ne aflăm cu nisip ţin îţi dă senzaţia ii-
un timp, chiar îritr-o' zi Boba şi a d-nei Maria Tă- spunea dl. prim-fninisttu), cîteva zeci de metri îna­ nei fierbinţeli care se stin­ LEGUME
de salariu, am trecut din nase care, după aprobările menite a urgenta privati­ inte de podul care duce ge abia cînd vezi piscina
nou pragul acestei Uni­ necesare, au amenajat un zarea şi trecerea la econo­ spre depozitul de cheres­ căptuşită Cu faianţă albas­ $1 FRUCTE
tăţi. De la început ne-a hotel particular In blocul mia de piaţă în România tea. în stingă, dincolo de tră şi plină de apă răco­
şocat atmosfera ce o cu­ 54, aflat lingă piaţă agro- — este necesar, credem, ea un brîu de iarbă verde, roasă » lată-i şi pe tenis-
noaştem de pe vremea alimentară. Oameni har­ şi noi, reporterii, să scriam Sînt case vechi. Pe partea menii amatori, care îşi DE SEZON
fostului restaurant „C6r- nici, întreprinzători, au cît mai mult despre ase­ dreaptă, paratei cu şoseaua, dispută aprig mingile pe
nâ®. Puni Să4 tai cu cuţi- reparat apartamentele de menea subiecte. Trebuie curge rîul Orăştiei. Pe a- cele trei terenuri amena­
tal, feţe de mese murdare, la parter, rtdocuite, aflate fă priceapă toată hţtnea ceastă limbă de pămînt, jate splendid • Pentru au­ i re n-au posibilităţi să-şi
ude de băuturile date pes­ In plină degradare şi le Că România s-a înscrii ire­ dintre şosea şi apă s-a toturisme: o parcare în­ J cultive unele legiune şi
■i /
a .t/ te pahar. Rafturile se go­ închiriază pentru cei care versibil pe drumul întro­ înălţat, intr-un timp re­ grădită, un service, un m ic ţ nu posedă nici pomi
liseră simţitor. Mai erau aduc produse agroalimen- nării proprietăţii private, cord de numai cîteva luni magazin cu piese strict ne­ l fructiferi — muncitori
butelii de vin şl sticle cu f i proclamării şi respectă­ un complex turistic de o cesare, o spălătorie auto­ / de la Termocentrala.
ţuică. DL M. Petrişor, fiind SAftftf Cerbii rii celorlalte libertăţi fun- rară frumuseţe- Este o clă­ mată ş.a. A tît! V Mintia sau mineri de' la
plecat pentru aproviziona­ datttenţale ale omului, Nu­ dire gînâitS , şi construită ...Vă propun sa ieşim 1 Vorţa, au numai cu-
re, am discutat cu d-na mai birocraţii şi Cei care în cel mai pur stil... occi­ din... vis. între şosea şi apa l vinte de apreciere la
Suzana Petrişor. ■ „Azi, e (Continuare tn pag. cr 2-a) se ţm cu dinţii de umilul dental ! Nu încerc să de­ Orăştiei, înainte de „podul 1 adresa unităţii. Aici ei
lor... „înot" prlntr o viaţă scriu cevă, fiindcă doar fo­ cu cheresteaua“ nu se află ţ au găsit în acest ince-
lipsită de „valuri" — cu tografia (color) a acestui nimie. în afară de: pietriş, { put de an trufandale, pe
IW z tA tU i W A S T Ă Z I: abisuri, dar şi cu... creste! complex ar putea reda o smocuri de buruieni şi o- 1 care le aduceau îna-
— doar aceştia se mai îm­ ■parte din multele „atuuri" bişnuitele gunoaie speci­ ţ inte de la Deva: gulioa- ţ
ţB Con» munceşte şi trăieşte agricultorul francez (II) potrivesc liberei iniţiative, pe care le posedă: • Are fice maidanelor. înainte i re, 'conopidă, piersici, f
0 Un oraş curat, un cer ozon al privatiz&rit, apligării ade­ 40 de locuri, tn spaţiile de I cireşe, precum şi roşii I
văratelor. legi economice cazare • In cele trei sa­ MARIN NEGOIŢA ) ds seră şi de grădină, i
# Informa}» • Note e Opinii (nu este în continuare, nici lonaşe (fiecare cu specifi­
o greşeală de tipetr !) în... cul său) există între 15—20 (Continuare în pag. o 2-a) ‘ l
Cu însemnările de faţă ne-atn propus să punem asigur că acolo nu se l-am îngrijit cînd era in­
ia dispoziţia cititorului o nouă rubrică, a cărei arid „Avocat din oficiu“ moare de foame" — ri­ ternat in sanatoriu, deşi
documentară se va situa In sălile de şedinţe ale in­ postează mama. O . fi acasă aveam cinci copii,
stanţelor de judecată. Vor f| însemnări eu ţintă bine ştiind dumneaei ceva. cărora trebuie să le pori
precizată. FăfS Subiect pcntrtf cl, din respect faţă în sălile de judecată Copilul cel mic este la de grijă. Cum s-a făcut
de cei pe care viaţa îi opune îp astfel de împreju­ examenul de treaptă pen­ sănătos, s-a întors la ea.
rări, nu voiri da publicităţii numele lor. Ţinta este tru admitere în vlasa a Acum ce să fac? Cer
insă una precisă: coardele intime, ascunse, alp su­ IX-a la o şcoală din să-l' obligaţi din nou la
fletului'omenesc, pe care vrerii să Ie facem să vi­ tulul recurent: „Dat fiind te că fiecare aveţi cîte Arad. S-a dus singursin- pensie alimentară şi să-mi
breze ia unison fai sprijinul adevărului, al dreptă­ faptul că e vorba ăe trei un pic de dreptate. Fo­ gurel, pentru că părinţii fie trimisă acasă“.
ţii, al bunei înţelegeri între oameni. copii minori, cred că păr­ losiţi această picătură de trebuie să se judece. Şi Omule cu cinci copii
fncepbid de astăzi, deci: „AVOCAT DIN OFICIU" ţile ar trebui să mai re­ apă vie şi faceţi astfel ce-o fi în sufletul lui să­ acasă, nu mă înşel de­
IN SĂLILE DE JUDECATA. flecteze. împăcarea mai incit cele trei fiinţe ne­ răcuţul, cînd vede că loc cînd spun că ţi-am
e posibilă“. „Nu, viaţa vinovate să aibă şi tată părinţii altor copii îm­ citit numele într-un ziar
• Cauza este una de birii a doi oameni. Pără­ împreună nu mai e po­ şi mamă sub acelaşi a- părtăşesc cu odraslele atunci cînd ţi s-a născut
atribuire a spaţiului de sesc sala de judecată în sibilă, spune ea, E atîta coperiş. lor emoţiile examenu­ cel de-al cincilea copil, o
locuit ca urmare a di­ acelaşi timp. Ea înainte, timp de cînd nu a venit • „Sînt de acord să lu i! fetiţă frumoasă ca un. în­
vorţului. „Nu 'mai suport et la un pas în urma ei. pe la .părinţii mei să-şi dau 500 de lei pe lună • „în aprilie am în­ ger. îm i amintesc bine
să împart aceeaşi casă Cum va fi fost în viaţa vadă copiii. E încăpăţînat pentru întreţinerea ce­ cercat să ne împăcăm şi, cît de bucuros şi fericit
nici măcar o zi cu un om lor comună ? o viaţă tn şi nu lasă nimic dintr-ale lui de al doilea copil dar la rugămintea lui, am te declarai atunci, cît de
care trăieşte cu o altă comun fără rod. Să fi lui". „Dar pensia alimen­ 700, la cit m-a obligat cerut instanţei să nu-i mîndru erai de familia
femeie" — spunea ea ca- fost de vină cel de-al tară o trimite — în­ instanţa de fond, e prea mai reţină pe statul de dumitale. Pe ce ai schim­
tegoric, deşi „fostul" mai treilea, care trebuia să , treabă preşedintele. ,,Da". mult pentru posibilităţi­ plată pensia de întreţine­ bat aceste bucurii fără
dă doar o dată sau cel fie liantul familiei, dar Păi vezi, mamă , cate le mele" — se plinge ta­ re, deoarece se întorsese seamăn, omule cu cinci
mult ăe două ori pe săp- nu a venit niciodată pe te. grăbeşti să lips'eşti trei tăl. „Nici o grijă,, spune acasă. Era bolnav grav. copii?
tămînă pe la casa care lume? . copii de tată, că mai e mama. Lucrează la Fa­ Am crezut că se prăpă­ Rubrică realizată efe
a fost rindea cuibul iu­ • Avocatul rec Taman- posibilă împăcarea ? Poa­ brica de Conserve si vă deşte. Ca pe un copil. ION CIOCLEI