Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_163
P. 1
CU VINTUL LI BER
Anul II, nr* 163 MARTI, 24 IULIE 1990 4 pagini - 1 leu
Ceremonialul religios de sfinţire
R EM EM B ER a noii biserici de la Fornădie
Duminică, 22 iulie a.e., spre lauda lui Dumnezeu făcut, înconjurul sfîntului
Mina mea plînge 16—22 .Decembrie. 'Re \ la şapte luni de la Revolu şi mulţumirea credincioşi lăcaş; odată cu slujba de
scriind... Conturul ei este voluţia română a reuşit ţia din Decembrie ’89, în lor. sfinţire s-a făcut ungerea,
conturul unei lacrimi. prin noi şi pentru noi. satul Fornădia a avut loc Ceremonialul religios a de către Prea Sfinţia Sa,
Creionul ascuţit străpun Revoluţia noastră e re : tîrnosirea bisericii „Sfîntul început cu sfinţirea apel, Episcopul Timotei Seviclu,
ge filele gîndului; neui- voluţia păcii şi iubirii, Ierarh Nicolae", eveniment după care soborul de pre cu Sfîntul şi Marele Mir, a
tarea şi-a făcut cuib în revoluţia nemuririi. religios ce a adunat în oţi — loan Pîrva (Fornă pereţilor exteriori. A ur-
sufletul meu; tăcerea e Decembrie ia forma sfîntul lăcaş şi în jur sute die), Nicolae Gherman (De . mat sfinţirea mesei Alta
rampa de lansare a la unui clopot imens care de credincioşi din localita va), Nicolae David (Văli- rului şi interiorului bise
crimilor (de bucurie, dar bate ceasul reînvierii : te şi din aşezările vecine. şoara). Artemie Moga (Băl ricii, după care toţi cre
şi de tristeţe). Scrisul „Deşteaptă-te române". Prea Sfinţitul Părinte ţa), Nicolae Stoia (Ormin- dincioşii au trecut prin al
meu e ' o îngemănare de Şi românii s-au deştep Episcop Dr. Timotei Sevi- dea), Am'os Iuga (I.unca), tar spre a se închina în
sunet şi gîiid senin, pin tat, au luptat şi au în ciu de la Episcopia Aradu Faţa Sfîntului Prestol, uni
losif Nelega (Chişcădaga),
ochii mei picură stropi vins. Este o victorie a lui, Ienopolei, Hălmagiului Cornel Jula (Bejan), loan ca ocazie cînd şi femeile
fierbinţi de... cristal — sufletului nostru asupra şi Hunedoarei, înconjurat Poenar (Luncoiu de Jos) — âu îngăduinţa să intre în
cel mai dulce ecou ai de un sobor de preoţi şi acel loc sfinţit.
lunii decembrie. fricii şi tăcerii. Este o diaconi, a aşezat Sfintele âvîndu-1 în frunte pe pro Părintele loan Jorza,
topopul loan Jorza (Brad),
Mă opresc. Creionul victorie a neamului nos Moaşte şl Sfinţii Evanghe- protopop al Bradului; a dat
înaintează încă pe filele tru asupra minciunii şi lişti la temelia Sfîntului împreună cu consilierul e-
şi
lacob Bupte
piscopal
gîndului. Continuă să lin punct de plecare ca Prestol şi a săvîrşit sfin- diaconul Teodor Băbulea, ESTERA ŞINA
danseze un „dans al ne dre adevăr. ta Liturghie arhierească urmaţi de credincioşi, au
muririi" prin amintirea ...Mina mea plînge (Continuare în pag. a 4-a]
mea. .Scriu şi plîng. O scriind; Conturul, ei e
întrebare se preschimbă conturul unei lacrimi... CE NE FACEM
în simplu cuvînt; o min zimbitoare...
gi icre sufletească prinde CU tînţarii ? „Avocat din oficiu"
contur unui semn de mi GElU NEGREA, întrebarea pare ba
rare. student nală, dar este. tot mai...
înţepătoare în toate ca în sălile de judecată
sele şi apartamentele
noastre. Am văzut mă
mici cil copilaşii în bra • în procesul care se meu". între timp hîeliţa
CĂLI T A TE ft — ţe, pigmentaţi de înţe judecă în recurs sînt im-' semenea viteză, îneît pre
toacă într-o a-
dumneaei
pileaţi doi foşti parteneri
pături pe obrnjori. Am
stat do vorbă pe aceas de viaţă timp de 15 ani, şedintele completului de
tă temă cu mai mulţi un măr al discordiei — judecată, care abia mâi
emblema muncii noastre oameni. Cauzele năvă apartamentul pe care sta apucă să pună eîte o în
tul l-a pus la dispoziţia
s-o
lirilor cetelor de
trebare, este nevoit
ţîn-
ţari ar fi două: subso familiei — şi un copii pe cheme la ordine. între
de fiecare zi lurile blocurilor sînt care fiecare ,şi-l revendică timp, la cîteva sute de ki
— cu ce scop credeţi ? —
inundate (acolo e raiul
13
lometri, ,o copilă de
ţin ţarilor); tipsa din cu scopul de a pune mina ani, aflată la bunicii săi'
comerţ a oricăror pro pe apartament. se întreabă: „Ce-o fi fă-
duse chimice de com Cincisprezece ani cit au. cînd acum tata, ce-o fi
Convorbire cu domnul MIHAIL RUDEANU, făcînd mama
batere a ţînţarilor.
timp
trăit în concubinaj,
Ce
inspector şef al Inspecţiei Judeţene pentru Calitatea facem ? Ne lăsăm pra în care s-a născut o feti
Produselor, Constricţiilor, Serviciilor şi Metrologie • Acuzaţia care i se a-
dă trompelor lor ve ţă care are acum 13 ani, diice fiului: aplicare • de
ninoase, care ne fac n-au avut timp să-şi epui rele tratamente asupra
Stimate domnule in rii calităţii tuturor produ nopţi albe ? Ori salubri zeze arsenalul reproşurilor
— mamei. Ştiţi cit tragism
spector şef, , cunoaştem că selor noastre. Vreau să tatea G.I.G.C.L. . şi şi să întemeieze o căsni exprimă prezenţa în faţa
problema calităţii se pu subliniez cu toată tăria l.C.R.M. îşi vor face cie legală. ,.Nu-i las ei fe instanţei de judecată în
ne astăzi in lume cu toi şi convingerea un fapt îm datoria ! în două di tiţa. Are trei copii de la calitate de reclamat şi„
mal multă insistenţă. Din bucurător, constatat .cu recţii,- fireşte: G.I.G.C.L. trei bărbaţi — spune ta reclamant a unei femei şi
emisiunile de radio şi te prilejul acestor dezbateri: să-şi continue acţiunea tăl. Stă în concubinaj cu a fiului său ? Mama a ce-
leviziune, din . presă aflăm, fenomenul CARITATE, este de asanare a subsolu un cetăţean care a pier
că. şi la noi, pentru a ne tot mai bine înţeles, re rilor, l.C.R.M. să aducă dut apartamentul în di Rubrică realizată de
putea înscrie în rînău-. ceptat şi pus în practi produse împotriva in vorţul cu fosta soţie şi ION CIOCLEI
rile ţărilor cu produse că. Âtit în minerit şi si sectelor, (Gli. I. N.) acum ar vrea să pună
competitive, trebuie să derurgie, cit şi în ramura mina pe apartamentul (Continuare în pag. a 2-a)
ne ancorăm toate puteri construcţiilor, prestărilor
le. către CALITATE, în de servicii, în comerţ,
toate domeniile vieţii eco construcţia de maşini, in
nomice si sociale. Vă soli dustria alimentară, în ce VOIAJ CU ... B Ă T A IE DE CAP
cităm să ne spuneţi cum lelalte domenii. Adică, aş
se acţionează în judeţul dori să. se • reţină că s-au Agenţia de Voiaj C.F.K. mic. Conducerea Regiona gionalei C. F. Timişoara,
nostru '! făcut primii paşi, dar mai Pe-va. Ne-arn prezentat lei C.F. Timişoara a dis pentru Agenţia de Voiaj
— îmi dau seama . că sînt mulţi de... păşit pen
aţi venit la mine cu o . a- tru a ne. putea alinia la ieri dimineaţă, la ora 7,30, pus, în aprilie, deschide din Deva. Comerţul însă
ora deschiderii, la uşa a-
rea cursurilor de calificare
numită predocumentare. cerinţele actuale de cali mintiţei unităţi. Se aflau în , funcţia de casier, iar continuă să nu ia în sea-
tnă această problemă ma
Aş vrea să vă . spun că tate, în vasta competiţie aici, la rînd, cîteva zeci de din 16 iulie avem reparti joră de care, sîntem siguri,
am fost primul.judeţ care de competenţă care se dă cetăţeni;care, după cum am zate două practicante. Spe
după Revoluţie am orga în Europa şi în lume, te aflat, s-au sculat’ cu noap răm ca prin septembrie să se izbesc şi dumnealor
nizat dezbateri concrete, mă dezbătută recent şi la tea în . cap spre a-şi procu .completăm posturile vacan poate chiar mai frecvent
decît alte categorii de cetă
la obiect, cu directorii de nivel central, cu participa- ra un bilet de călătorie, te cu persoane calificate, ţeni, *
întreprinderi — la Deva cele mai multe pentru tre în fine, a treia mare pro Aflăm, în timpul docu
şi Petroşani — pe margi GH. I. NEGREA nurile internaţionale şi blemă, pe care presa jude-' mentării, că- pentru prima
nea cerinţelor majore care spre Litoral. ţeană a mai abordat-o, este
se pun în vederea creşte (Continuare în pag. a 2-a) dată în ţară se experimen
Motivele aglomeraţiei ? aceea a spaţiului im tează la agenţiile de voiaj
Ni le dezvăluie domnul propriu. Pentru eliberarea din judeţ introducerea
loan Petrica, şeful Agen unui, document de trans tehnicii de calcul care va
U L T I M A O R Ă ţiei : „Există trei proble port în trafic internaţional îmbunătăţi mult activitatea
de eliberare
a biletelor.
me fundamentale. în pri sînt necesare 50—60 minu Conducerea agenţiei ne a-
te. Se ştie că traficul in
întrevedere mul rînd este vorbă de ternaţional s-a dezvoltat sigură că nu există lo
capacitatea
de transport.
iar timpul de staţionare la
Locurile puse la dispoziţia ghişeu a crescut foarte curi oficiale ori de proto
col, rezervate, că: priorita
Ion Ilieseu — publicului sînt insuficien mult. în fiecare dimineaţă . tea. în obţinerea locului
solicitări.
te faţă de
A-
genţia Deva dispune zil introducem în ghişeu 11 640 este a persoanei aflate pri
ma, în ordine, Ia ghişeu.
locuri pentru zece zile".
Alan Green jr. locuri clasa I şi de opt lo Primăriei judeţului, prin călători de a fi luată se
nic, pentru Litoral, de şase
Notăm, dorinţa mai multor
în faţă Decizia
Avem
curi la vagonul de dormit, care spaţiul şi mobilierul rios în atenţie de către
Preşedintele României, Icfrt Ilicscu, a primit, iar la clasa a Il-a de 80 aferent, situat în Deva, oficialităţile. judeţului în
luni, 23 talie, pe ambasadorul Statelor Unite ale de locuri, puse la dispozi strada Libertăţii,'! bloc J, fiinţarea în Deva a unui
Americii, Alan Green Jr. Au fast abordate ţia grupurilor de copii. în parter, este transmis din aeroport.
aspecte ale relaţiilor româno—americane. în Neliniştea spicelor. al doilea rînd, numărul administrarea I.C.S.M.I.
tâlnirea a fost Utilă ţi constructivă. personalului nostru este ESTERA ŞINA
Foto Deva în administrarea Re
NKXHAE GHEORGH1U
