Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_166
P. 1

CAP  LIMPEDE                                                                                               Aurul  spicelor...

              Presa si cititorii  ei                                                                            copilărie  lanurile  cu  spi­ pul.  Acel  chip.,  despre
                                                                                                                 M-au  fascinat  încă  din  desluşeam  fiecăruia  chi­
                          •                                                                                     ce  pîrguite  şi  boabe  pli­ care  părinţii  ne  spuneau
                                                                                                                ne,  aurul  tivit  la  poală  că-i  chipul   lui  llrislos.
            Citim  frecvent  în  ziarele  centrale  de  mare  tiraj                                             cu  verdele  ierbii.  Cu  alţi  Binecuvintat   bob   de
         din  ţară  despre  modul  tot  mai  defectuos  în  care  se                                            prunci  de  vîrsta   mea,  grîu t  Pâinea  noastră !
         transportă  şi  distribuie  presa  către  cititorii  săi  fideli,                                      cînd  eram  doar  cu  ceva   Cînd  cei  mari  aşezau
         despre  îngrijorarea  editorilor  faţă  de  această  situa­                                            mai  înalţi  deeît   griul  snopii  „în.  cruce“  pe  mij­
         ţie.  Cu  asemenea  probleme.se  confruntă  însă  şl  presa                                            copt,  intram  desculţi  in  locul  ogorului  şi  cîrtipuî
         locală;  inclusiv  cea  din  judeţul  nostru.  Sigur,  edl*                                            lan,  ascunzîndu-ne   unii  rămînca  singuratic,  mer­
         torii  sînt  azi  extrem  de  numeroşi,  numărul  publica­                                             de  alţii,  cu  grijă  să  w-i  geam  la  adunat  de  spice,
                                                                                                                culcăm  spicele.  Ne  încăr­ Puneam  spic  lingă  spic.
         ţiilor  care  apar  în  fiecare  judeţ  şi  în  întreaga  ţară
         a  crescut  enorm,  după  cum  şi  interesul  cititorilor                                              căm  braţele  cu  flori  al­ Cu  grijă,  să  nwl  risipim.
                                                                                                                bastre  şi  cu  maci.
                                                                                                                                   Ce
                                                                                                                                        La  asfinţit,  cînd  ulti­
         de  presă  s-a  amplificat,  după  Revoluţia  din  decem­                                              îmbinare  uimitoare  intre  mele  raze' nc-nvăluiau  in
         brie  1989,  dar  cunoaşte  un  regres  în  ultima  perioadă.
            Este  firesc.  Densitatea  subiectelor  nu  mai  este                                               culorile  naturii  şi  nuan­ nuanţe  de  chihlimbar,  a*,
                                                                                                                ţa  clocolatie  a  obrajilor  veam  mulţumirea
                                                                                                                                                        c-am
         aceeaşi,  preţul  anumitor,  gazete  şi  reviste  este  des­                                           şi  mîinilor  noastre !  Fă­ răsplătit  şi  noi  truda  pă­
         tul  de  piperat,  în  pofida  faptului  că  tematica  unora
         este  adesea  străvezie,  abordează,  de  cele  mai  multe                                             râmiţam  între  palme  cile  rinţilor   pentru   plinea
         ori,  subiecte  inspirate  din  publicaţii  străine  şi  tra­                                          un  spic  de  aur  şi.  boa-  noastră.  Şj  tmda_  Pămîn-
         duceri,  au  o  grafică  neatrăgătoăre,  un  limbaj  greoi,                                            bele-i  grele  curgeau  prin­ tului.  A  sfîntului  şi  bi-
         închistat,  iar  ortografia  are...  multe  semne  de  între­                                          tre  degete.  Le  p'iveam  necuvlntatului p&mînt  ro­
                                                                                                                cu  bucurie  şi  mulţumire,  mânesc.
         bare,  Alte  publicaţii,  realizate  de  nespecialişti,  cri­
         tică  în  dreapta  şi-n  stingă,  de  dragul  opoziţiei,  tra­                                         le  savuram  dulceaţa,  ii     ESTERA  ŞINA
         tează  teme  minore  din  aria  lor  geografică,  motive
         pentru  care  nu-şi  prea  croiesc  drum  spre  cititori.
         Dovada  cea  mai  concludentă:   numărul  extrem  de
         mare  de  reture,  de  publicaţii  nevîndute  —  îndeosebi                                                îmbogăţirea  prin
         săptămînale  şi  bilunare  —,  care  sufocă  chioşcurile  de
         ziare  şi  unele  spaţii  locale  ale  difuzării  presei.
            Şi  totuşi,  în  ţară,  în  judeţe  este  nevoie  de  presă,
         de  publicaţii  care  să-i  ţină  la  curent  pe  oameni  cu                                        muncă,  nu  prin  speculă
         evenimentele  din  preajma  lor,  din  ţară  şi  din  lume,
         să  le  susţină  opiniile  şi  să  le  apere  interesele,  să  se
         pună  nemijlocit  şi  ferm  in  slujba  lor  cotidiană.  A-                                           In  ultima  vreme  au  luat   rirea  pazei  la  locurile  de
        . castor  imperative  se  străduieşte  să  le  facă  faţă  cit                                       proporţii  situaţiile  de  spe­  producţie  şi   depozitarea
         poate  mai  bine  şi  colectivul  ziarului  „Cuvintul •  li­                                        culă  cu  produse   agrico­  produselor,  la   asigurarea
         ber",  acordînd  importanţa  necesară  Şi  respect ă l' tu-'                                        le';- în  multe  cazuri  aces­  imar  persoane   de  bună
         venit  tuturor  cititorilor  săi,  vieţii  Iot  diurne.  Ştim                                       tea  fiind  sustrase  de   la.   credinţă  oare  să - răspun­
         că  nu  întotdeauna  reuşim,  mai  avem  şi  noi  greu­                                             unităţile  agricole  de  stat   dă  de  integritatea  acestor
         tăţi  . şi  neajunsuri,  dar  dorinţa  unanimă  este  de  a                                         şi  cooperatiste  şi  vîndute   mărfuri  pe  tot  fluxul  cir­
         fi  mereu  alături  de  oameni,  de "a-i  înţelege  şi  ajuta.                                      de  către  speculanţi  în  di­  culaţiei  lor.
            Ceea  ce  vrem  să-i  informăm  însă  pe  cititorii  noş­                                        verse  locuri,   inclusiv  în   De  asemenea,.  în  afară
         tri  este  situaţia  deloc  plăcută  din  ultima  vreme  pri­                                       pieţe.   Constatînd  aseme­  de  livrarea  produselor  în
         vind  difuzarea  ziarului,  ajungerea  lui  la  timp  la  a-                                        nea . fenomene   dăunătoa­  condiţiile   prevăzute   de
         bonaţi  sau  la  cei  care-1  aşteaptă zilnic  la  chioşcuri.  Ca   Dacă  pînă  acum  fîntînile  arteziene  din  Deva  (mai   re,  ce  duc  la  îmbogăţirea   ege,  se  stipulează  posibi-
         în  întreaga  ţară,  şi  la  noi,  problemele  ţin  exclusiv   puţin  cea  de  la  „Udo")  funcţionau  numai  la  sărbători   anumitor  persoane,  unele   i ta tea   desfacerii  produc­
         de  lucrătorii  de  la  oficiile  de  difuzare  a  presei,  care   naţionale,  atragem  atenţia  municipalităţii  că  la...; 1  De­  dintre  ele  descoperite.  şi   ţiei  prin  deschiderea   de
         efectuează,  într-adevăr,  un  volum  sporit  de  activi­  cembrie  ar  fi  foarte  puţin  probabilă  punerea  lor  în  func­  sancţionate  de  organele  în:   magazine  proprii,  potrivit
         tate,  dar  care  nu  sînt  stimulaţi  în  mod  corespunză­  ţiune...   \                           drept,   Ministerul   Agri­  art.  1  din  Decretul   nr.
         tor.  Tot  de  aici  pleacă  adesea  dispoziţii  contradic­  Din  acest  motiv,  sugerăm  să  se  facă  unele  excepţii  ca   culturii  şi  Alimentaţiei  a   43/1990  şi  hotărîrilor  Gu-
         torii,  iar  unii  factori  poştali  acţibnează  din  proprie  aceste  dbtâri  ale  oraşuţui  să-şi  îndeplinească  adevărata   stabilit  o  serie  de  măsuri
                                                            menire.  Ar  mai'fi  necesare  şi  unele  lucrări  de  reparaţii   ce   vizează   combaterea   NICOLAE  TIRCOB
                                   DUMITRU GHEONEA          şi  întreţinere.                                 aspectelor  de  această  na­
                                                                                                             tură.  Măsurile   respective
                                 {Continuare în  pag.  a  3-a)                 Foto  NICOLAE  GHEORGHIU      se  referă,  pe  lingă  în tă­  (Continuare în  pag.  a  3-a)
                                                                                                             V . V / r r A 'A V A 'W . V r t Y . '. W . V . V - V . V . 'M W r . V . V .
        Prea  complicat  ca  să  nu  fie  omenesc P                                     onderea  producţiei  în   ajunse  la,  greutate  de  pes­  lator  în  creşterea  produc­
                                                                                        fermele  I.A1S.  Călan
                                                                                                             te  430  kg,  să  fie  prelua­
                                                                                                                                      ţiei  l-a  constituit  şi  îmbu­
                                                                                        o  reprezintă  zooteh­  te  la  tăiere  pentru  a  de­  nătăţirea   substanţială  a
                                                                                   nia,  sectorul  respectiv  cu-   rula  normal   activitatea   tarifelor  de  plată  pentru
         Au  încercat  pe  rînd  să   rilor  din  vecinătatea  con­  gic,  că  fîşia  de  5  m  lăţi­  prinzînd  mai  mult   de   din  complex.  Putem  afir­  salariaţii  din  ferme.
        „sondele"  cam  care   ne   strucţiilor.  Aşa  se   face   me  din  faţa  casei  sale  îi   2100  bovine  la   îngrăşat,   ma,  de  asemenea,  câ  s-a  —  Ce  preocupări  aveţi
        este  concluzia  in  conflic­  că  accesul  „cu   piciorul   aparţine  ca  proprietate,  a   peşte  400  vaci  cu  lapte  şi   în  privinţa  asigurării  . ba­
        tul  dumnealor.  La   repli­  său  cu  orice  mijloc   de   blocat  eu  poartă  metali­  aproape  3000  ovine.   Ca           zei  furajere ?
        ca  „veţi  lua  cunoştinţă  de­  transport"  (cum  se  speci­  că  intrarea  din  strada  Că­  urmare,  producţia   vege­        *  Din  culturile  pentru
        spre  aceasta  din  ziar",  cei   fică  în  acte)  spre  pămîn-   lugăreni  10,  către  proprie­  tală  estfe  subordonată  asi­  masă-verde,.  ierburi,  tri»
        doi  au  rămas  descumpă­  tul  transmis  spre  folosin­  tăţile  din  Eminescu  34.  gurării  hranei   întregului            folier.e,  la  fermele   din
        niţi;  „Adică  veţi  scrie  de­  ţă  odată  cu  cumpărarea   Conflictul  dintre   cele   efectiv  de  animale  şi  pu­        Bretea  TI,  Călan  şi  Băţă-
        spre   toate   acestea   la   casei  doamnei  Olivia  Pop   două  părţi  perpetuează  pe   nerii  în  valoare  a  poten­      lari  am  însflozât  aproape
        ziar?”.  „Evident.'  Timpul   din  strada  Eminescu   se   această temă  de  ani  de zile   ţialului  productiv  al  aces­    3 000  tone  nutreţuri,   iar
        meu  de  documentare  este   făcea...  pe  lingă  casa  dom­  şi  ameninţă  să  degenereze   tora.                            sub ’ formă  de  fîn,  îndeo­
        timpul  ziarului  care   mă   nului  Cionca,  din   strada'   în  acte  necugetate,  deoa­  Despre  preocuparea  pen­         sebi  de  leguminoase,  s-au
        plăteşte.  Şi  mă  plăteşte  ca   Călugăreni.  Ăsta,  în  timp   rece  fiecare  socoteşte   că   tru   redresarea-   creşterii   depozitat  mai  mult  .  de
        să  scriu,-  nu  pentru  acti­  ce  accesul  spre  proprietă­  dreptatea  e  de  partea  sa.   animalelor  în  ferme  pe-a  se redresează  200  tone  rezultate  din  pri­
        vitate  obştească  şi   efor­  ţile  imobiliare  din  curtea   Dar  ea,  dreptatea,  nu  poa­  vorbit  dl.  ing.  Mihai  Bu-   ma  coasă.  Sub  îudruma-
        turi  sterile  de  împăcare  a   de  pe  Eminescu  34   se   te  sta  In  acelaşi  timp  în   larda,  directorul   unităţii,   rea   directă  a .  domnilor
        unor  părţi  aflate  în  con­  face  (adevăr  desprins  top   două  luntre.  Personal,  nu   —  De  la  început,  doresc   încet,   Ştefan  Ghioancă,  Ion  Ro­
        flict".                  din  actele  de  proprietate)   ne  pronunţăm  dacă  ea  se   să  precizez  că   mergem              man  şi  a  celorlalţi   şefi
         Despre  ce  este  vorba ?   prin  strada  Eminescu.  Nu­  află  în  „luntrea"  cu  acte   încet,  dar  sigur  pe  calea      de  ferme,   acţiunea   de
       Familia   domnului   Ioan   mai  că  accesul  de   aici   de  proprietate  sau  în  cea   redresării.  Deşi  saltul  în­       strîngere  şi  depozitare  a
        Cionca  a  cumpărat  o  casă   spre  proprietăţile  sau  fo­  a  logicii.  Singurul   sfat   spectaculos,  nu  putem  a-  dar  sigur  furajelor  s-a  derulat   în
                                                                                                       este
                                                                                   registrat  pînă  acum
        pe  strada  Călugăreni  nr.   losinţele  funciare  aflate  în   pe  care-1  putem  da  în  a-                                 bune  condiţii.  La  recoltat
        10  din  Deva.  Tot  o  casă,   continuarea  curţii  de  la   cest  conflict   complicat,   firma  că  am  ajuns  la  li­     s-au  detaşat  :  .  tractoriştii
       în  cote  părţi  cu  alţi  mem­  această  adresă  au  fost  blo­  atît  de  complicat  ca  să  nu   mita  potenţialului   exis­  Nicolae  Sfinţeanu,  Ilie  Mi-
       bri  ai  familiei  sale,  a  cum­  cate  de  nu  se  ştie   cine   fîe  omenesc,  este:   adre-   tent.  Sporul  de   creştere   clăuş  şi  Ştefan   Petroiu,
       părat,  pe  strada  Emineş-   (in  orice  caz  de  la  pro­  saţi-vă,  oameni, buni,  jus­  în  greutate  la   animalele       iar  ,1a  transport  s-au   re­
       cu,  la  nr.  34,  şi  doamna   prietarii  sau  chiriaşii  din   tiţiei,  fiecare  cu  actele  pe   din  îngrăşătorie  s-a   du­  marcat   Grigore  Căldăru-
       Olivia  Pop.  Şi  o  proprie­  curte  noi  nu  am  aflat),  cu   care  le  aveţi  şi,  în  mod   blat  faţă  de  cel  înregis­  dublat  producţia  medie  de   şe,  Victor   Enăşeseu,  Pe-
       tate  şi  cealaltă  au   avut   tot  felul  de  construcţii  im­  sigur,  aceasta  va  restabili   trat  îij  anul  precedent,  dar   lapte  marfă  pe  cap   de   trică  Pană  şi . alţii.  în  pre­
       de-a  lungul  anilor   mai   provizate,  despre  a  căror   adevărul  bazat  pe   lege.   nu  sîntem  mulţumiţi,  po­  vacă  furajată,  aceasta  a-   zent  ne  străduim  să  spo­
       mulţi  stlpîni  care   le-au   legalitate  doar  fostul  con­  Iar  acestuia,   supuneţi-vă   sibilitatea-şi  cerinţele  fiind   jungînd  în  prezent  la  a-   rim  resursele  de  nutreţuri
       vîndut  altora,   transmi-   siliu  popular   municipal   cu  toţii,  pentru  că   doar   să  ajungem  de  la  450—   proape  91.  Faptul  se  da-   prin  msămînţarea.  cultu­
       ţînd  totodată  şi   anumite   ştia.  lată  o ..situaţie- foar­  legea  poate  guverna   în   500  gr  pe  cap  şi  zi  la  cel   toreşte  suplimentării   ra­  rilor  duble  pe  suprafeţele
       servituţi  legate  de   pro­  te  complicată.      deplină  dreptate  toate  ac­  puţin  800  gr.  O  dorinţă,   ţiei  animalelor  din  tabere   ce  sînt  eliberate  de   orz.
       prietate  sau  dreptul   de   Domnul  Ioan  Cionca  so­  tele  şi  faptele  noastre.  consider  îndreptăţită,-   a   <gi  tain  de  tărîţe  şi  con­
       folosinţă  asupra   terenu­  cotind- aşa  cum  pare  lo­  ■■■   ION  CIOCLEI  noastră,  ar  fi  ca  bovinele  centrate.  Un  factor  stimu­  NICOLAE  TÎRCOB  j
   1   2   3   4