Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_185
P. 1

în  oricare  stat  civilizat,   INTRAREA ÎN LEGALITATE                    tate  mai  bune.   Totodată,
                                                                                                                                        au  fost  preluate  şi  anima­
                                                                                este
                                                            o  cerinţă  esenţială
           Tăcerea  parlamentarilor                         respectarea   ordinii   de                                                  le,  care  au  fost   îngrijite
                                                                                                                                        corespunzător,  fapt
                                                                                                                                                           ce  a
                                                            drept,
                                                                   aplicarea
                                                                             legisla­
                                                            ţiei  în  vigoare  pentru  că                                               dus  la  creşterea   produc­
             După  alegerile  de  la  20  mai,  după  constituirea  ofi­  numai  în  aceste   condiţii   rator  care  se  obligă  să  lu­  acţionează  şi  poartă   răs­  ţiei  de  lapte  şi  carne   în
                                                                                                                                                    personale,  a
                                                                                                                                        gospodăriile
           cială  a  celor  două  camere  ale  parlamentului,  depu­  sînt  posibile   progresul  şi   creze  şi  în  cadrul  coope­  punderea  atribuirii  corec­  contribuit   la  îmbunătăţi­
           taţii  au  Început  lungul  drum  al  dezbaterilor  pentru   prosperitatea.  Gum  bine  se   rativei.  De  asemenea,  este   te  a  suprafeţelor  în  folo­  rea  aprovizionării   popu­
           a  da  României  primele  legi  care  să  consolideze  ceea   ştie.  după  Revoluţia   din   stimulat  pentru   membrii   sinţă,  precum  şi  a  anima­  laţiei  cu  produse   agro-
           ce  s-a  cîştigat  prin  Revoluţia  de  la  22  Decembrie  —   decembrie  1989,  în  scopul   cooperatori  dreptul  de  a   lelor  pe  bază  de  contract   alimentare.
           libertatea,  democraţia, demnitatea.             restructurării   agriculturii   prelua  animale  de  la  coo­  cu  plata  în  produse  şi  pro­
             Am  urmărit  cu  atenţie  şi  emoţie  activitatea  Adu­  şi  sprijinirii  ţăranilor   în   perativă,  cu  plata  în  pro­  duşi,   urmărind  livrarea   Cu  toate  acestea,  au  e-
           nării  Deputaţilor  şi  a  Senatului,  a  ambelor  camere   vederea   lucrării  în  con­  duşi  şi  produse,  la  preţu­  şi  plata  acestora  pînă  la   xistat  şi  unele  cazuri  de
                                                            diţii  mai  bune  a  pămîntu-
                                                                                                                                        abateri  de  la  prevederile
           reunite  în  Parlamentul  României  şi  am  regăsit  în   lui  şi  sporirii   producţiei   rile  prevăzute  de  legile  în   achitarea  în   totalitate  a
           dezbateri  —  atît  cit  ne-au  oferit  televiziunea  şi  presa           vigoare.  Decretul-Lege  nr.   valorii.            Decretului  nr.  42,  în  spe­
          'centrală  —  spiritul  democratic  al  intervenţiilor,  tem­  agricole,  a  fost  emis  De-   75/1990   reglementează  şi   în  marea  majoritate  a   cial  din  partea  unor   ce­
           peratura  Înaltă  In  amendarea  sau  sancţionarea  unor   cretul-Lege  nr.  42/1990,  ca­  noile  preţuri  de   contrac­  unităţilor  cooperatiste  din   tăţeni  ai  satelor,  care  nu
                                                                                                                                        sînt  membri
                                                                                                                                                     cooperatori.
           articole  de  legi  sau  a  legilor  în  întregime  propuse  de   re  prevede  în  esenţă  atri­  tare  şi  achiziţii   pentru   judeţul  nostru,  s-au  înţeles
           guvern,  am  simţit  făgaşul  nou  al  cursului  parlamen­  buirea  de  terenuri  în  fo­  produsele  agricole.  corect  prevederile   decre­  Aceştia  au  forţat   luarea
           tar.  Mi-am  dat  seama  că  acolo,  unde  se  fac  legile,   losinţă  îndelungată  mem­  Decretul  42/1990   stipu­  tului  amintit,   luarea  su­  unor  hotărîri  în  adunările
           activitatea  este  serioasă,  că  putem  avea  încredere   brilor  cooperatori,  in  zone­  lează  cu  claritate  că   îm­  prafeţelor  de   terenuri  a-   generale  care   contravin
           în  puterea  legislativă  instituită  la  alegerile  din  mai,   le  de  deal  şi  munte,   cit   părţirea  terenurilor  şi  ani­  gricole  pe  care  le-au  cul­  reglementărilor  în  vigoare,
           că  ţara  poate  să-şi  ia  zborul  spre  o  democraţie  de­  pot  să  lucreze  ei  şi  mem­  malelor  membrilor   coo­  tivat  în  primăvară  făcîn-   obligînd   comisiile   alese
           plină, aşa cum ne dorim cu toţii.                brii  de  familie,  iar  în  zo­  peratori  se  face  pe  baza   efu-se  în  spiritul  normelor   să  atribuie  suprafeţe  mai
             Urmărind  activitatea  celor  două  camere  în  an­  nele  de  şes  pîng  la  5 000   hotărîrii  adunărilor  gene­  legale,  ceea  ce  a  condus
           samblu,  am  încercat  să  desprind  din  acel  tot  munca   mp  pentru  fiecare  coope-  rale,  care  aleg  comisii  ce  la  obţinerea   unor  rezul­  (Continuare în  pag.  a 2-a)
           deputaţilor  aleşi  de  noi,  hunedorenii.  Dar  pentru  că
           mass-media  centrală  este  acum  zgîrcită  cu  publicarea
           intervenţiilor  parlamentarilor,  ne-a  fost  foarte   greu
           să  facem  o  distincţie.  în  afara  unor  apariţii  efemere                                                                    UNA  PE  ZI
           în  cronicile  parlamentare  difuzate   de  televiziune,
           n-am  prea  văzut  pe  deputaţii  şi  senatorii  noştri  in-
           terpelînd  guvernul,  făcînd  propuneri  de  amendamen­
           te,  luînd  cuvîntul  şi  spunîndu-şi,  în  numele  alegăto­                                                                    •   Proştii  sînt   cei
           rilor  lor,  părerea  în  problemele  dezbătute.  Se  prea                                                                     mai  fericiţi  oameni:  -
           poate  ca  această  aparentă  inactivitate  a  parlamen­                                                                       totul  îi  bucură  şi  ni­
           tarilor  noştri  să  fie  doar  o  impresie,  viciată  de  o  pu­                                                              mic  nu-i  tulbură.
           blicitate  cu  totul  insuficientă.                                                                                         <■»
             In  dorinţa  de  a  acoperi  acest  gol  aparent  din  ac­
           tivitatea  deputaţilor  şi  senatorilor;,  redacţia  ziarului
           nostru  a  adresat  tuturor t parlamentarilor  din  judeţ;
           indiferent  de  culoarea  politică,  rugămintea  de  a  răs­
           punde  la  cîteva  întrebări.  între  acestea  se  numără                                                                     JN  -MARUt  IMi  AZI:
           şi  o  solicitare  de  a  ne  face  cunoscute  iniţiativele  lor
           în  promovarea,  în  forumul  legislativ  al  ţării,  a  pro­
           punerilor  majore  ale  alegătorilor  hunedoreni.  Sigur,                                                                      Bl  „Este  nevoie  ca  fie­
           nu  am  limitat  materialele  doar  la  cele  cîteva  între­                                                                     care judeţ să-şi  aibă
           bări,  fiecare  parlamentar  puţind  să  ne  scrie  şi  despre                                                                    orgoliul  lui  în  plan
           ale  probleme  pe  care  consideră  că  trebuie să le  aibă                                                                       cultural"
           în  atenţie  opinia  publică,  alegătorii  din  judeţ.
             Au  trecut  aproape  două  luni  de  cînd  am  adresat                                                                       ■   Cine  opreşte  cara­
           aceste  întrebări  şi  rugămintea  de  a  răspunde  la  ele,                                                                      vana ?
                                     GHEORGHE  PAVEL                                                                                      ■   Informaţii  o  Note
                                                                                                                                             •   Opinii
                       (Continuare în pag.  a 2-a)
                                                                                                                         Reorientare...
                     fin  dar de  suflet  fraţilor  de  peste  Prut                                                  spaţio-temporală
            '  g» e  dar  mai  frumos   Românească  şi  Romanică   dul  de   care   Fundaţia   caţii,  discuri,  casete  (cei
              Mg  decât  o  carte  ii   Chişinău.  ■        Culturală  din   Moldova   care  nu  au  „dubluri"  in   Este  posibilă   călătoria   psihic.  Dar  iată  că  R.F.G.
                  poţi  face  unui  om   Şi ca  nişte  buni  români   are  nevoie  pentru  schim­  biblioteca   proprie,   pot   spaţio-temporală,  oare ?  Se   a  ajuns,  în  cîteva  decenii,
           . însetat  de  cult'ură ?   Ce   care  se  bucură  de  oas­  barea  statuilor   impuse   cumpăra  cărţi  direct  din   pare  că  da.  Cu  părere  de   o  putere  de  prim-rang  în
            dar  mai  minunat   şi-ar   peţi  şi  de  darurile  ce  le   pînă  acum  cu  cele   ale   librărie).  , rău  . constatăm  că  noi,  ro­  Europa.  R.D.G.,  cu  frinele
            putea  dori  cei   însetaţi   aduc  lumină  din  lumina   eroilor  neamului,  coman­  Deci,   acţiunea   „Pro   mânii,  fie  că  ne  convine   ştiute,  oricum,  nu  s-a  fă­
            decerni  de-a  rîndul   de   sfîntă  a  spiritualităţii  ro­  date  deja  în   România.   Basarabia°  continuă,   in   sau  nu,  ne  deplasăm  în­  cut  de  rîs.  Dar  ce-au  avut
            cultura   strămoşilor   şi   mâneşti,   fraţii   noştri   Rostul  acestei  expoziţii,   susţinerea  ei   remareîn-   cet,  încet,   spaţial   către   ei  în  plus  faţă  de  noi?
            fraţilor  lor,  decenii   în   de  peste  Prut  nu  i-au  lă­  care  poate  fi  văzută  zil­  du-se  pînă  acum  librarii   Africa  sau  America  Cen­  Au  avut  acea   disciplină
            care  n-au  avut   voie  să   sat  pe  librarii   hunedo­  nic  de  către  Cei  intere­  Liuba  Stănilescu   (Lu­  trală  şi  temporal  în  seeo-   înnăscută,  specific  germa­
           1  grăiască,  să  scrie  şi   să   reni ' să  se  întoarcă  aca­  saţi,  este  nu  numai  de  a   pani),  Lucia  Stan  (Petro­  ' lele  trecute.  De  ce ?  Aici   nă,  care  le-a  permis  şi  le
            citească  româneşte,. decât   să  cu  mina  goală.  Le-au   populariza  eforturile  şi   şani),  Elena  Ripoşan  (De­  trebuie  fiecare  din  noi  să   permite  să  reuşească   în
            o  carte  în  limba  lor,  cu   oferit  câte  ceva  din  stră­  primele  reuşite  în  tipări­  va),  Verpna  Căciulescu,   căutăm  răspunsul.  ceea  ce-şi  propun.  Să  fie
            litere  latine ?  E  de  mira­  daniile  lor  de  pînă  acum,   rea  unor  cărţi  în  limba   Doina  Lascu  şi '.Victoria   Nu  vrem  acum  să  facem   clar:  un  neamţ  dacă  tre­
            re  atunci  că  fraţii  noştri   dovedind  că  şi  înainte  de   noastră,  cu  caractere  la-,   Sţăncioiu  (Hunedoara)  şi   o  analiză  a  ceea  ce   s-a   buie  să  suporte  privaţiuni
            de  peste  Prut  i-au  primit   a  avea  dreptul  să  scrie   tine,  ci  şi  acela  de  a  se   Nicolae  Bota  (Brad).  De­  realizat  (sau  nu  s-a  rea­  pentru  o  vreme,  pentru  ca
            pe  cei'care  le-au  dus  pri­  şi  să  tipărească  cu  litere   continua   acţiunea   de   sigur,  un  merit  deosebit   lizat)  după Revoluţie,  a ceea   apoi  să  poată  uita  de  ele,
            mul  transport  de   carte   latine  ei  n-au  stat  degea­  donare.  Librarii  hunedo­  au  oamenii  de  suflet  ca­  ce au  făcut  (sau  n-au  făcut)   acceptă!  Unui  neamţ,  da­
            din  judeţul  Hunedoara cu   ba.  Au  tipărit  literatură   reni  intenţionează  ca spre   re  au  dăruit  aceste  cărţi   bun cei care  au„cirmuit"  şi   că  i  se  spune  că  la  7  să
            lacrimi  în  ochi ?   Lacri-   română  cu  litere  ruseşti,   sfirşitul  lunii  august  să   (50  la  sută  din   volume   mai  „cîrmuiesc"  ţara,  ci  am   fie  la  serviciu,  el  este  a-
            mile  au  scăldat  de  altfel   chiar  dacă  pentru  Emi­  expedieze  spre  Chişinău   au  provenit  din   Valea           colo  la  7  (dacă  nu  la  7
            şi  ochii  delegaţiei  hune-   nescu  ei  considerau  acest   un  nou  lot  de  carte.  Pen­  Jiului).  ' Despre  aceşti  oa­  dori  sâ  aruncăm  o  privire   fără  un  sfert).  Dar   aici
                                                                                                              asupra  noastră.
            dorene,   condusă  de  Zo-   lucru  o  impietate.  Aşa  că   tru  că  sfirşitul  lunii  au­  meni generoşi,  ziarul' nos­  intervine  şi  faptul  că  ştie
            riţa  Clipa,  lidera   sindi­  acum,  cînd  îl  pot  citi  pe   gust  şi  începutul  lui  sep­  tru  a  mai  scris  şi  o  va   Sîntem  vechi  aici  (chiar   pentru  ce  nu  leneveşte  în
            catului  librarilor  din  ju­  Luceafărul  literaturii  ro­  tembrie  marchează  două   face  in  continuare.  Pen­  dacă  ne  contestă  unii),  am   pat.  Pentru  că  el,  cu  banii
            deţul  nostru.  Pentru  că   mâne,, ca  şi  pe  alţi  scrii-   evenimente   importante   tru că  gestul  lor are  o  în­  avut  o  cultură,  o  oarecare   cîştigaţi,  are  ce  face.  Deci,
            au  descoperit  acolo   un   ' tori,  tipăriţi  cu   litere   în  viaţa  celor  dintre  Prut   cărcătură  umană   deose­  poziţie  între  ţările  europe­  iată  un  prim  răspuns  la
            adevărat  cult  pentru  li­  latine,  bucuria  basarabe-   şi Nistru:  împlinirea unui   bită,  care  merită   stima   ne,  am  zice  şi  o  civilizaţie,   întrebarea  de  ce   sîntem
            teratură.  în  special  pen­  nilor  este  fără  margini.   an  de  la   redobtndirea   noastră,  a  tuturor,   iar   dar  despre  asta  mai  tîrziu,   aşa.
            tru  Eminescu,  o   mare   O  dovedesc  scrisorile  de   dreptului  de  a  folosi  lim­  pilda  lor  sperăm  să  fie   dar.  iată-ne  unde   sîntem.   Să  presupunem   eă   şi
                                                                                                              Chiar  dacă  ne  e  ruşine,
                                    mulţumire  trimise  dona­
            bucurie   pentru   cartea   torilor   hunedoreni   de   ba  română  şi  alfabetul   urmată  de  cit  mai  mulţi            în  român  ar  exista   do­
            tipărită  cu  litere  latine.   carte.          latin  şi  începerea  şcolii.   hunedoreni.   Dăruindti-le   trebuie  să  spunem  că  ne   rinţa  să  fie  punctual,  să
                                                                                                              batem  cu  Albania  pentru
            O  satisfacţie   deosebttă   Expoziţia  deschisă  re­  De  aceea,  in  toate,   li­  fraţilor de  peste  Prut  căr­  ultimul  loc  în  Europa.  Şi   fie  corect  (şi  există,   dar
                                                                                    ţile  după  care  atît  amar
            au  trăit  hunedorenii   şi   cent  la  Casa  Cărţii  De­  brăriile  de  carte  din  ju-  -   de  vreme  au  tînjit,   nu   acum  se  pune  întrebarea,   nu  ca  şi  colectivitate),  pen­
            pentru  faptul  că   cele   va  cuprinde   volumele   ăeţ  sau  la  Casa  Cărţii   le  facem  doar  un  dar  de   de  ce ?   \  tru  a  cîştiga  bine,  dar  a-
            9000  de  volume,  repre-   donate  librarilor   hune­  Deva  sînt  aşteptaţi   cei   suflet,  ci  şi  un  act  de   Răspunsul  ar  putea   fi   ceastă  dorinţă  îi  este  pa-
            zenttnd  5 000  de  titluri,   doreni,  scrisorile  de  mul­  care  vor  să  doneze  cărţi,   dreptate  celor  înstrăinaţi   amplu.  Ne  rezumăm  la  cî­  ralizată'de  ideea:  „am  bani,
            au  constituit   piatra  de   ţumire  şi  insigne  cu  E-   în  special   manuale,  li­  de ţara  mumă.  teva  aspecte.  Intîi,  să  fa­  LUCIAN  STANCIU,
            temelie  pentru   înfiinţa­  minescu,   contravaloarea   teratură  beletristică  pen­             cem  o  comparaţie.   După         student
            rea  Bibliotecii  de  Carte  acestora  intrtnd  in  fon­  tru  copii,  dar  şi  publi­  VIORICA  ROMAN  1945,  Germania  era  deci­
                                                                                                              mată  atît  economic  cit - şi-  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4