Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_188
P. 1

L I B E R T A T E ,                              D E M O                                                 A D E V Ă R ?



        CUVINT                                                                                       LIBER














                                                                                                                  Să  nu  ne  amăgim
               Cine  nu  vrea  să  mai  mîncăm pîine ?
                                                                                                             crezînd  în  miracole ...
       Din  dialogul  purtat  cu   data  de  8  august  a.c.,  peste   diţionat  şi  păstrat  contra   tru-.  Despre  ce  este  vorba?
     Ui.  Lucian  Albu,   inginer   preţul  mediu prevăzut prin   cost.          In  primul  rînd,  cantitatea
     principal  la  întreprinderea   Decretul-Lege  nr.  75/1990.   De  asemenea,  venind  în   de  grîu  prevăzută  a  fi  li­
     jpentru  Contractarea,  Achi­  In  acest  mod  se  ajunge  la   sprijinul  producătorilor  a-   vrată  la  fondul  de  stat ‘ a
     ziţionarea şi Păstrarea Pro­  acordarea  unui  preţ   de   gricoli  particulari,  din  aso­  fost  diminuată  drastic  da­  Cum  pregătim  deschiderea
     duselor  Agricole  Deva,  am   4  lei/kilogramul  de   grîu   ciaţii  şi  cooperative  agri­  torită  faptului  că,  eiudîn-
     desprins  o  serie  de  aspec­  STAS,  ceea  ce-i  cointere­  cole,  întreprinderea  asigu­  du-se  prevederile   legale,   noului  an  şco.ar ?
     te, ce  se  impun  atenţiei  in   sează  pe  producători   să   ră  preluarea  griului  ce  se   s-a  acceptat   compensarea,
     legătură  cu  preocuparea  în   vîndă  cantităţi  suplimen­  schimbă   pentru  sămînţă,   în  bani  a  muncilor  presta­
     vederea   asigurării  plinii   tare  de  produse   la  fon­  calculînd  300  kg   boabe   te  de  către  S.M.A.  la  re­
     noastre  cea  de  toate  zilele.   dul  de' stat.  fizic  la  ha,  urmînd  ca  ri­  coltat  şi  treierat,  în   loc   La  17  septembrie  începe   trînit.  Necesită   reparaţii
     '  In  primul  rînd  am  reţi­  In  acelaşi  timp,  dispu-   dicarea  seminţelor  să   se   să  se  perceapă  plata   în   un  nou  an  şcolar.  Primul   capitale,  pentru  că n-a  mai
     nut  faptul  că,  potrivit  Ho-   nînd  de  spaţii  corespunză­  facă  de  la  Agrosem,  dife­  natură,  respectiv  minimul   ■  an  de  învăţământ  de  du­  pus  nimeni  mina  să  facă
     tărîrii   Guvernului,   nr.   toare  păstrării  în  cele  mal   renţiat,   contra i cost,   în   cuvenit  în  raport  de  pro­  pă ' revoluţie,  în  condiţii   ceva  de  peste  15  ani.  Fos­
     836/1990,  s-a  stabilit   că   bune  condiţii  a  producţiei;   raport  de  calitate.  ducţia realizată. Ca urmare,   de  libertate  şi  democraţie   ta  învăţătoare  S-a  pensio­
     noutăţile  agricole  coopera­  există  posibilitatea  ca  ba­  Dacă  acestea  sînt  aspec­  din  judeţul  nostru  nu  s-au   depline.  Cu  toţii  îl  dorim   nat.  Cea  nouă  n-a   venit
     tiste  şl  producătorii  parti-   zele   şi   d e p o z i t e l e    tele  pozitive,  trebuie   să   preluat  nici  100  tone  grîu,   perfect  din  toate  punctele   încă.  „Primăria  no-a   dat
     â»!f*ri  din  judeţul  nostru   I.C.A.P.PA.  să  preia  de  la   arătăm  că  se  semnalează   faţă  de  2 000  t  cît  se  sta-  de  vedere.  Unii  se  amăgesc   ceva  fonduri,  dar  sa  gă­
     pare livrează grîu la fondul   unităţile  agricole  şi  de  la   şi  unele  neajunsuri,   cu         crezînd   în  miracole,   că   sim  noi  meşteri.  Nu   ştiu
     de  stat  beneficiază  de  ■ o   particulari  orice  cantităţi   repercusiuni  negative   în   NICOLAE  TlRCOB  lucrurile  se  vor   înfăptui   cum  o  să  ne  descurcăm.
     primă  de  1700  lei  pe  tona   de  grîu,  pe  bază  de  con­  asigurarea  plinii  necesare         de  la  sine,  fără  să  pună   De  degradaţi  ce  sînt,  in­
     de  boabe ce  se predă  după   tract,  care  este  apoi  con­  populaţiei  Judeţului   nos-  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  mîna.  să  alerge,  să  se  zba­  tră-mîna  prin  pereţi.  Ara­
     1  •             .
                                                                                                          tă  pentru  a  rezolva  ceva.   tă  mai  rău  ca  un  grajd.
                                                                                                         -E  bine  însă  să  ‘ rămincm   Să  vină  colega  mea,   să
                                                                                                          mereu  cu  picioarele  pe  pă-   vedem  ce  spune  şi  ea  şi  ce
       0  reglementare  de  stringentă                                                                    mînt,  iar  pregătirile,  pen­  o  să  putem  face".  Da,  aşa
                                                                                                          tru  noul  debut  să  fie  reale
                                                                                                                                   arată  o  . şcoală  cu  clasele
                                                                                                          din  partea  tuturor  factori­  I—IV,  cum  a  descris-o  in­
                                                                                                          lor.  .Să  nu  uităm  că   toţi   terlocutorul  nostru.
               necesitate: Statutul                                                                       avem  copii,  nepoţi,   fraţi,   Şcoala  era  închisă,  Nu  e
                                                                                                                                     Şcoala  Generală  Păuliş.
                                                                                                          am  fost  şi  noi  elevi  la  rin-
                                                                                                          dul  nostru.  Prin  raidurile   prima  dată..  De  aceea,  ăm
                                                                                                          pe  care  le  întreprindem  în
                                                                                                                                   văzut-o  numai  pe  dinafa­
               funcţionarului public                                                                      această  perioadă,   eviden­  ră.  Daeîţ  aşa  trebuie   să
                                                                                                                            şcolile
                                                                                                          ţiem  cazuri  dacă
                                                                                                                                   arate  o  şcoală,  atunci  ase­
                                                                                                          sînt  eu  adevărat  pregătite   mănarea  ou'  o  clădire   cu
                                                                                                          să-şi  primească  elevii.  destinaţie  agricolă,   suge­
              Statui  de  drept  şi  viaţa  noastră                                                         Şcoala  Generală  Şohnuş   rată  de  interlocutorul nos­
                    cea de toate silele                                                                 .  (clasele  I—VIII).  Nu   sînt   tru  anterior,, fii  cazul   de
                                                                                                          necesare  reparaţii,  SPau  e-   mai  sus,  nu  e . exagerată
                                                                                                          fecţuat.în  anul  trecut.  So­  cu  nimic.  Geamurile  des­
     .U n ul  din  scopurile  Re­  au  fost  Legea  pentru  Sta­                                          bele,  coşurile  au  fost  des-   chise, " sparte.  Aproape  nu
     voluţiei  de'  la  22  decem­  tutul  funcţionarilor  publici                                       - fiindate  şi  curăţate.  Săli­  .există  fereastră  fără  gea­
     brie  1989 este  acela  al  dez­  din' 19  iunie  1923  şi  Regu­                                    le  de  clasă  sînt   curate.   muri  sparte.   Zugrăveala
     voltării  şi  afirmării  libere   lamentul  pentru  aplicarea                                        Deocamdată  nu  sînt  asigu-   —  la  pămînt.  Aduce  a  pă­
     a  individului,  a  personali­  Legii  statutului  funcţiona­                                       ■’  rate  lemne  de  foc.  răsire  totală.  Culmea,  du­
     tăţii  sale  în  cadrul  upui   rilor  publici  din  23  noiem­                                        Şcoala  Generală  Bălata   pă  ce  geamurile  au  fost
     âtat  social  de  drept,  înte­  brie  1923  din  care   spi­                                        — ’ spaţiu  comun  eu  grădi­  spâx-te,  s-au  pus  nişte  pa­
     meiat  pe  justiţie,  pe  su­  cuim :                                                                niţa.  Stăm  de  vorbă   cu   nouri  de  plase,  la  ferestre
     premaţia  legii..  Un  rol  im­  —  Funcţionarul  este  o-                                           doamna  educatoare   Dori­
     portant  în  realizarea  aces­  bligat  a  servi  Statul   cu                                        na  Popa.  Intrucît   localul   *MINKL  BODE V
     tui  deziderat  revine,   în   credinţă  şi  supunere  res­                                          e  vechi  de  peste  50  de  ani,
     primul  rînd.  Organelor  sta­  pectând  în  totul  Constitu­                                        arată  cu adevărat   îmbă-  (Continuare  in  pag.  o  2-a!
     tului  constituite  în  contex­  ţia  şi  legile   în  vigoare.
     tul  democratic  âl  pluralis­  El  se  va   consacra  servi­
     mului  politic'  şi  acţionînd   ciului  şi  va  lucra  conştiin­
     pe  principiul  separării  pu­  cios,  obiectiv  şi  dezinte­                                                        UNA  PE  ZI
     terilor  în  stat.       resat.
       O  contribuţie  deosebită   —  Funcţionarii  sînt   o-                                                —  Ia  uilă-te,  dragă,  ce  e  cu  zgomotul  ăla  din
     la  afirmarea  statului   dc   bligaţi  ca  prin  actele  vieţii
     drept ‘ revine  funcţionarilor                                                                        spate?
     publici.   De  aceea  activi­  PETRU IACOB,                                                            ■’"  G  maşină  a  încercat  să  vireze  pe  o  stradă  la
     tatea  şi  stătutul  acestora   Consilier juridic principal                                           dreapta.  ‘
     ar   trebui   să-şi  găsească   la Prefectura Judeţului                                               .  —  Li şi?
     Reglementarea  Intr-un  act     Hunedoara                         Ce  aveţi  cu  noi ? ?...
     normativ  şi  un  regulament                                             Foto  NiCOLAE  GHHORGHftJ      —  Har acolo  nu  este nici o  stradă...
     fcpecial,aşa  dom  dealtfel  (Continuare în pag.  a 3-a}  :
        f i   îndul aşezat  în ftrun-                   familii  se  asociază  ideii   Educaţia  prin  cunoaşterea  fiinţei  umane
        t T   tea  acestui  articol,   „Veşnicia  s-a   învăţătoarei  şi  se  reunesc
             SUnţit.şi  trăit   de                      seară  de  seară în  modes-’
        marele  Blaga,  a   servit                      tul  cămin  cultural.   Re­  Sub  acest  generic  se  va   In  intenţia   organizato­  tită  de  dl.  Sorin  Antohi.
                 filnsailui-mono-  născut  la  sat“
        dfept  motto  filmulul-do-                      vine  obsedant  în   film,   desfăşura  în  perioada  2—   rilor  —  Ministerul   învă­  director  general  în  Minis­
       Pbment,                                         ca   un  laitmotiv,  duşu­  15  septembrie  1990,  la  Ca­  ţămîntului  şi  Ştiinţei.  In­  terul   Învăţămîntului   şi
        grafie  realizat de regizoa-                   meaua  scorojită  şi  ruptă   sa  de  Cultură  Deva,  pri­  stitutul  de  Ştiinţe  ale  E-   Ştiinţei  şi  se  va  desfăşura
        rea  Sabina  Pop Ţînţărea-   fică  Judeţeană,   tocmai   a  acestei  instituţii  pe  ca­  mul  seminar  internaţional   ducaţiei.  Uniunea  Mondia­  conform  programului,   în
        «u.  de  la  Studioul  „Al.   în  satul  Pane,  ne-a  fost   re   oamenii  o  încălzesc   de  pedagogie  Waldorf   în   lă  a  Şcolilor  Waldorf,  Pre­  prezenţa  domnului  minis­
        Sabia”  în  satul  Pane  din   dat  să  revedem  această   cu  prezenţa  lor.  Distin­  România.  fectura  Judeţului   Hune­  tru  al  învăţămîntului   şi
        judeţul  nostru.  Un   sat   localitate  prin   viziunea   gem  în  comentariul  fil­  După  cum  reiese   din   doara;’  Inspectoratul  . Şco­  Ştiinţe^  Gheorghe  Ştefan.
        menit  să  fie  şters  de  pe   unui  regizor  talentat,  un   mului  vocile  localnicilor:   programul  acestei   mani­  lar  al  Judeţului  Hunedoara   Comitetul  de  organizare
        faţa  pămîntului de  către   sat  care  nu  era  pe măsu­  „Am  făcut  aşa  cum  am   festări,  în  premieră  pe  me­  şi  Primăria Oraşului  Sime-   este  alcătuit  din   domnul
       Jliştatura  ceâuşistă,   la   ra  unei  „epoci*,   pentru   ştiut  noi",  „Am  învăţat   leagurile  româneşti,  „Peda­  ria — „acest  seminar  vine   Sorin  Antohi,  doamna  Fto-
        acţiunea  sa  -dementă  de   care  socialismul  n-a  ri­  unul  de la  altul”,  „A  fost i   gogia  Waldorf  vrea  să  o-   In  sprijinul   educatorilor,   diea-Mariana  Lazăr,   in­
        sacrificare  a  unor  loca­  dicat  un  deget,  care  însă   greu  pînă  am  plecat".  In   fere  educaţiei  un  nou  fun­  învăţătorilor  şi   profesori­  spector  general  al  Inspec­
        lităţi  situate  mai  ales  în   a  păstrat  tradiţii  extra­  scenă  apăreau  îrttîmplări,   dament,  - prin   descrierea   lor  —-  atît  din  învăţămin-   toratului1  Şcolar  al  Judeţu­
        zbne  de  munte,  întrucît   ordinare  prin   interme­  momente,  viaţa  de  zj  cu   fiinţei  eopiiului:  trup,  su­  tul  general,  cît  şi  din  cel   lui  Hunedoara   şi  domnii
        nU  răspundeau   „dezide­  diul  oamenilor  săi,   şi-a   z i:  „Pentru  noi  a  fost o   flet  şi  spirit.  In   cadrul   special  —  în  întîmpinarea   Ernest  Schuberth,  profe­
        ratelor"  falsei  epoci  de   creat  o  viaţă   spirituală   distracţie.  Şi  aşa   trece   seminarului  de  la   Deva   tuturor  color  care năzuiesc   sor  dr.  docent  pentru  pe­
        aur.  A  fost  salvat   de   demnă  de  toată  admira­  viaţa,!...  Jucînd   teatru   urmează  să  fie  prezentate   spre  6  înnoire  a  educaţiei   dagogie  Waldorf,   Mann-
        descătuşarea   revoluţio­  ţia.                mâi  uităm  de  lucru  şi   elemente  de   antropologie   pe  baza   unei   concepţii   heim,  R.E.G.,  Marcus  Jer-
        nară  din  decembrie  anul   Filmul  are  ca  pretext   greutăţile  de  acasă”.  generală,  elemente  de  me­  spirituale  despre  om".  mann,  de  la  Secţia  de  ti-
        trecut  a  poporului   noş­  constituirea  unei  forma­  In  sală,  consătenii  rid   todologie şi  didactică  pen­  Deschiderea   oficială  a
        tri#.                  ţii  de  teatru  popular,  ca­  de  întâmplările.  din  sce­  tru  diverse  discipline;  vor   lucrărilor   seminarului  va   Profesor
         Vineri,  in  cadrul  anei   re  a  oferit   locuitorilor   nă,  pentru  că  se  simt  ei   avea  loc  activităţi  artisti­  avea  loc  duminică;  2. sep­  PKXK1ŞOK  CIOROBfcA,
        manifestări   emoţionan­  posibilitatea  să maj  iasă   MINEL BODEA      ce  (muzică,'  euritmie,  mo­  tembrie  a.c.,  orele   19,39;   Casa Personalului
        te  organizate  de   între­  din  satul  lor,  să   simtă                delai,  'pictură,  desen)  —   prtntr-o-cuvîntare  inaugu­  Didactic Deva
        prinderea   Ginematogra-  şi  ei  o  bucurie.   Gîteva  fContinuOrojnJ>ag- o 2-ţfl  aşa  cum  sînt  ele  practica­  rală  intitulata  „Mai   sin-
                                                                                 te  în  şcolile 'Waldorf®.  tem  oare  educabili ?",  ros­  (Continuare  în pag  a  2 «)
   1   2   3   4