Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_200
P. 1

L I B E R T A T E ,                               D E        M O        C    R    A    Ţ     I   E.       A    D E        V    Ă    R     !




















          Calitatea — prioritatea  nr.  1  1


             Otelarii  muncesc

         şi  înving  greutăţile

          Primul  întîlnit  pe  plat­ hidroenergetice — ne spu­
        forma  Oţelăriei  Electrice  ne  maistrul  principal  o-
        nr.  2,  de  la  C. S. •  ■ Hune­ ţelar  Constantin  : Mazilu.
        doara  a  fost  domnul  Ioan  La  O. E. 2  elaborăm  nu­
        Toma,  subinginer   prin­ mai  oţel  de  calitate.
        cipal  mecanic  al  secţiei.  —  Vorbind  cu  oamenii,
          —  De  ce  stă  cuptorul  cu  oţclarii,  am  aflat  că
        nr.  1  —  întrebăm ?.  mai  au  şi  unele  necazuri,
         ' —  Este  în  reparaţie  cu­ greutăţi...
        rentă,  lunară.          —  Reproşuri  la   cali7
          —  Cît  durează?     tate,  la  sortimente  nu  am
          —-  48  de  ore,  de  re­ avut  —  continua  domnul
        gulă.                  Constantin  Mazilu.   Be­
          —  O  să  vă  încadraţi  neficiarii  noştri  sînt  mul­
        în  grafic ?           ţumiţi.  Oţelul  pe  care-1
          —  Am  concentrat  aici  elaborăm  este  de   cea
        echipe  de  lăcătuşi,  zidari,  mai  bună  calitate.  Neca­
        electricieni,  instalatori  —  zurile  vin  de  la   slaba
        continua  domnul  inginer  aprovizionare   cu   fier
        Vasile  Gheorghe,   şeful  vechi,  care  este  nesortat,
        secţiei.  Rău  este  că  s-a  iar  cînd   îl  avem   are   Iată,  stimaţi  cititori,  încă  unul  din  subiectele  cenzurate  în  ultima  perioadă  a  epocii  ccauşistc :  Ce­
        defectat  maşina  de  demo.  multe  impurităţi.  In  alte   tatea  Devei !  După  ce  s-a  sfătuit  cu  şeful  securităţii,  fostul  prim-secretar  a  decis  ca  bătrîna  cetate,  deve­
        lare  interioară  a  cuptoru­ dăţi  aşteptăm  după  uti­
        lui.                   lajele  de  turnare.         nită  un  simbol al  oraşului,  să  nu  mai  apară  în presă.  Drept  care,  în  ultimii  doi  ani  acolo  unde  apărea  în
                                                            vreo  fotografie,  cetatea  era  decupată  grijuliu  cu  foarfecă,  „să  nu-1  supărăm  pe  tovarăşu".  Altfel  nu  se
          —  Şi  ce  facem?      —  Eu  nu  voi  trage  o
          —  Ce  să  facem ?  O  re­ concluzie,  ci  voi  spune  că   aproba publicarea ei.
        parăm.  Muncim.   Repa­ oţelarii  de  la  O. E. 2  vor,                        "                                        Foto  NICOLAE  GHEORGHIU
        raţia  cuptorului  se  va  doresc  să  muncească,  să
        prelungi  cu  cîteva  ore...  învingă  greutăţile,  să  dea
          Mergem  la  cuptorul  2.  României  oţel  mai  mult
        Echipa  de  oţelari   con­ şl  mai  bun.  Consiliul  de                                                       Grîul  va  creşte
        dusă  de  maistrul  Florin  Administraţie  de  la  Com­
        Bolea  şi  prim-topitorul  binatul  Siderurgic  Hune­        CERCURILE PEDAGOGICE
        Petrică  Niţă  este  la  da­ doara  are  datoria  să  fie
        torie,  în  faţa  cuptorului.  mai  mult,  cu  inima  şi    ALE  CADRELOR  DIDACTICE                          şi  fără  indicaţii
          —  In  programul   de  sufletul,  cu  fapta,  alături
        elaborare  al  zilei  avem  de  noi  —  ne  spunea  la
        stabilit  să  realizăm  şarje  plecare  maistrul  Mazilu.  Azi,  la  Deva,  au  Ioc  cercurile  pedagogice  ale  ca­  Mâi  bună  sau  mai  puţin   Referitor  la   amplasare
        de  oţel  pentru  organe  de   Avea  perfectă  dreptate,                                            bună,  cum  o  fi,  plinea  pe   este  de  reţinut  că  trebuie
        asamblare, pentru centrale  credem  noi..,        drelor  didactice.  Actualele  întîlniri  ale  oamenilor  de   care  o  punem  zilnic   pe   exclusă  cu  desăvîrşire  cul­
        termice,   industria   de                         la  catedră  se  desfăşoară   într-o  atmosferă  cu  totul   masă  trebuie  să  ne-o  pro­  tivarea   păroaselor   după
        autocamioane,   centrale     GH.  I.  NEGREA      aparte,  generată  de  cadrul  democratic  instituit în  ţara   ducem  singuri în  ţară, con­  păioase  în  anul  al  treilea,
                                                          noastră  după  Revoluţia  din  decembrie  1989.  Ele  au   diţiile  pedoclimatice,  teh­  precum  şi  pe  terenuri  in­
                                                                                                            nice  ’  şi  materiale
                                                                                                                                     festate  cu  pir,  cu  boli  şi
                                                                                                                              fiind
                                                          loc  în  mai  multe  şcoli  de  pe  raza  municipiului,  pe   pe  deplin  favorabile  împli­  dăunători,  întrueît  în  ast­
                                                          specialităţi.  Vor  fi  abordate  aspecte  legate  de  pro­  nirii  acestui  scop.  Iată  de   fel  de cazuri  producţia poa­
                   UW&P5 2 Î                              gramele  şl  manualele, şcolare,  contribuţia  obiectelor   ce  considerăm  util  să   a-   te  fi  chiar  înjumătăţită.
                                                          de  învăţămînt  Ia  ridicarea  nivelului  de  cunoştinţe   ducem  în  atenţia  celor  ce   Cunoscînd  că  pentru  a
           In  autobuz;                                                                                     făuresc  recoltele  —  ţărani,   produce  o.  tonă  de  boabe
                                                          al  elevilor,  raportai»  îa» personalitatea  şi  nivelul  de   specialişti  şi  mecanizatori   sînt  extrase  din  sol  20—22
           •—  Tinere,  nu  crezi  c-ar  fi  cazul  să  cedezi  locul   înţelegere  al  celor  aflaţi  pe  băncile  şcolii.' Cercurile   —,  cîteva  din  problemele   kg  azot,  10-—12  kg  fosfor  şi
        domnişoarei  cu bagaje în mîini ?                                                                   la  care  dă  răspuns  cerce­  28—30  kg  potasiu,  impor­
                                                          continuă  şi în  alte localităţi.
              Fii  serios,  nu  vezi  că-i  ncvastă-mea ?                                                   tarea  ştiinţifică,   acestea   tant  este  să  se  facă  o
                                                                                                            influCnţînd  decisiv  soarta   fertilizare  echilibrată,   în
                                                                                                            producţiei  !a  hectar  şi  ren­  raport  cu  cartarea   agro-
                                                                                                            tabilitatea  culturii  griului.   chimică.  în  ceea  ce  pri­
                                                                                                            Realizăm  uri  asemenea  6-   veşte  lucrările  solului,  e-
                                                                                                            biectiv  cu  ajutorul  domnu­  senţial  este  ca  acestea  să
       ■  Istoria' unităţilor  militarp   13  septembrie   1848,   din   Calafat,  Griviţa,   Rahova   a  întreprinderii  de   Con-  lui  dr.  ins.  Ioan   Pop,   fie  realizate  pe  toate  su­
       de pompieri este indisolubil   Dealul  Spirii,  dintre  com­  şi  Vidin,  ale  eelor  care,   fecţii   „Bega"  din   Timi-  specialist  cu  o  bogată  ex­  prafeţele  cu  cel  puţin  10
       legată   de  renaşterea   şi   pania  de  pompieri,  coman­  alături  de  unităţile  arma­  şoara.  perienţă în  cercetarea ştiin­  zile  înainte  de.. semănat,
       evoluţia  organismului  milL   dată  de  căpitanul   Pavel   tei  române  au acţionat pen­  în  lupta  cu;   flăcările,   ţifică  agricolă  din  judeţul   în  legătură  cu  soiurile,
       tar  românesc  din  primele   Zăgănescu,  şi  oştirea  oto­  tru  lichidarea  forţelor  hi-   militarii  au  dat  dovadă  de   nostru.  Interlocutorul,  fă­  este  de  reţinut  că  în  con­
       decenii  ale  secolului  tre­  mană,  făcînd  suprema  jert­  tleriste  şi  stingerea  incen­  mult  curaj,  acţionînd  cu   cînd,  cum  este  şi  firesc,  diţiile  specifice   judeţului
      cut  Asupra instituţiei pom­  fă  în  înfruntarea   inegală   diilor  provocate  de   ata­  preţul  sacrificiului  suprem   . abstracţie  de'  fel  şi  fel  de«  nostru  cele  mai  bune  re­
      pierilor  militari  şi-au  pus   cu  invadatorii  pentru  'sal­  curile  aeriene  naziste  din   ■ pentru  lichidarea  incendii­  canoane  şi  indicaţii  ce  ve­  zultate  se  înregistrează  la
      amprenta  atît  condiţiile  şi   varea  cauzei  sfinte  a  revo­  august  1944,  precum  şi  în  lor.  Neşterse  vor  rămîne   neau  „de  sus“  fără  a  avea   ,.Arieşan“, „Turda" şi  „Tran­
      posibilităţile  concrete  exis­                                             în  amintirea  noastră  nu­  vreo  bază  reală,  privind   silvania",   folosind  în  fie-
       tente,  care  au  determinat                                               mele  eroilor  lt.  major  post-   tehnologia  culturii,  a  subli­
      şi  marcat  apariţia  şi  evolu­                                            mortem  Ioan  Martac,  sfg.   niat  cîţiva  din  factorii  ce   NICOLAE  TIRCOB
       ţia  ei  în  forme  specifice                                              maj.  post-mortem  Marian   asigură  sporuri  de  recoltă
      naţionale,  cît  şi  elementele                                             Faur  (din  Crişcior),  Dumi­  şi  o  bună  valorificare  a
      de  tradiţie  moştenite  de   13  SEPTEMBRIE  —  ZWA                        tru  Ţepuşe  (din  Deva).  potenţialului  productiv  al  :
      la  înaintaşi.                                                                O  subliniere  se   cuvine   pămîntului.          [Continuare în  pag.  a  2-a}
        In  acest  context  se  poate                                             în  legătură   cu  îndeplini­
      arăta  că  revoluţia  burghe-                                               rea  misiunilor  .  pe  timpul
       zo-democratică  de  la  1848,   POMPIERILOR  ROMANI                        Revoluţiei   din  decembrie
      prin   multiplele  obiective                                                1989  de  către   pompierii               STARE  JALNICA
      sociale  şi  naţionale   abor­                                              militari  şi  civili  din   ju­  O  sitUaţie  de-a  dreptul  alarmantă' se  întîlneşţe  în
       date,  a  ridicat la  luptă  ma­                                           deţul  Hunedoara,   prin   lunca  rîului  Mureş,  în  zona  satului  Cîgmău,  unde  o
      sele  populare,  afirmînd  cu                                               participarea  lor  la  resta­  păşune  în  suprafaţă, de  cîteva  zeci  de  ha  este  practic
       tărie   dorinţa   poporului   luţiei,   pentru   apărarea   Revoluţia   din  decembrie   bilirea  şi  păstrarea  ordinii   invadată^ de;  scaieţi,  fiind  acoperită  în;  proporţie,  de
      român  de  libertate  expri­  pămîntului  patriei.  1989,  pentru   doborîrea   de  drept  la  Penitenciarul   peste  80  la  sută (?).  Pe  lingă  aceasta,  într-o  margine
      mată,  în  ultimă  instanţă,   Constituie  un  prilej   de   odioasei  dictaturi  şi  lichi­  Bîrcea,   lichidarea   unor   s-a  transportat  (cine  mai  ştie  de  cînd ?)  o  cantitate
      şi  prin  hotărîrea  şi  vigoa­  satisfacţie   ostăşească   şi   darea  incendiilor  izbucnite   incendii  din  zonele  Hu­  apreciabilă  de  îngrăşăminte  Organice  în  care  scor­
      rea  cu  care  compania  de   mîndrie  patriotică   faptul   ca  urmare  a  luptelor.  In   nedoara  şi  Haţeg,  afh'tnîn-  monesc, pescarii- amatori să-şi  caute  momeli.  Tot  acolo
      pompieri  din  Bucureşti  a   că   sîntem   continuatorii   asemenea  acţiuni  au  dat                 s-a  adus . arii  de  zile,  dar  nu  s-a  aplicat,  o,  însemnată
       răspuns  cu  armele  inter­  eroilor  pompieri  care  s-au   sacrificiul  suprem  cpt. post-   Lf. col.  cantitate  de  dolomită.
      venţiei  străine.  In   acest   încadrat  şi  implicat  orga­  mortem  Dumitru  Petrescu,   GHEORGHE  PASCARU,   Starea  jalnică  a  păşunii  respective  îi  cheamă  pe
      tumultuos an 1848, acţiunea   nic  în  luptele   poporului   lt.  maj.  post-mortem  Ioan   şeful  Inspecfiei  pentru   cei  ce  o  administrează  să.; intervină  neîntîrziat  pentru
      pompierilor  a  debutat  prin   român  pentru  libertate  şi   Croitoru,  plt.  maj.  Vasile   Prevenirea'Incendiilor  a  asigura  folosirea  mai  bună  a  suprafeţei  în  cauză,
       eliberarea  din  arest  a  gu­  independenţă,  îri  luptele   Prisecaru. şi  Belici  Rodion,          mai  ales  că  aici  se  poate, realiza  o  producţie  sporită
       vernului  revoluţionar,  cul-   din  Dealul  Spirii, ale  pom­  mecanic  ■  motopompist  Ia           de  iarbă,   terenul  fiind  pretabil  şi  pentru  irigaţii.
      minînd  prin  luptele  de  la  pierilor  artilerişti  de   la  formaţia  civilă  de  pompieri  (Continuare în  pag.  a  2-a)  (N. T ).
   1   2   3   4