Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_203
P. 1

Havanul  României  autorizează  Înfiinţarea
       Un  templu  pentru  Avram  Iancu
                                                                               de  răpi  autonome  şi                                  comerciale
      In sufletul  şi  conştiinţa urmaşilor
                                                                                  Răspunzînd  solicitărilor   a  numeroase   telor  de  bilanţ  la  31  iulie  1990  şi  a  pa­
                                                                                întreprinderi  de  a  se  autonomiza  ca  regii   trimoniului  existent   la  această   dată,
        «In  dimineaţa  zilei  de   fiorat  mulţimile  de   oa­  preoţi,  avîndu-i  în  frunte   autonome  şi  societăţi  com erciale  de  rine   urmând  ca  reevaluarea  patrimoniului  să
      10  septembrie   1872   se   meni,  au  înflăcărat  con­  pe  preasfinţiţiţ   episcop!   stătătoare.   cu  deplină  capacitate   de   continue  să  se  desfăşoare  în  toate  unită­
      stingea  din  viaţă,  In  casa   ştiinţele  zecilor  de   mii   Timotei   al   Aradului,   decide  şi  gestiune,  Guvernul  României  a   ţile  economice  în  intervalul  prevăzut  de
      brutarului  Stupină   din   de români  prezenţi dumi­  Ioan  al  Oradiei  şi   An­  hotărît  să  aprobe   înfiinţarea  de   regii   Legea  nr.  15/1990  şi  llotărirea  guvernului
      Baia de  Criş,  Avram  Ian-   nică  la  ŢeBea  cu  prilejul   drei  al Albei.  autonome  Şi  societăţi  comerciale  în  con­  nr.  945/1990.
      eu,  cel  pe  care  istoria  l-a   comemorării  naţionale  a   In  continuare,  pe  pla­  diţiile  Legii  nr.  15/1990  pe  baza  rezulta­  (RompreS)
      consacrat  să  devină   un   118  ani  de  la   moartea   toul  situat  între   cămi­
      erou  al  neamului  româ­  conducătorului  Revoluţiei   nul  cultural  şi  şcoala  ge­  W W W W W VW VM W W W W W W VVW sVW ,
      nesc,  un  simbol  al  idea­  de  la  1848  din  Transil­  nerală  din  localitate,  s-a
      lurilor  sale . de  libertate,   vania...      desfăşurat  o  amplă  adu­
      dreptate,  unitate  şi  inte­  Manifestările  au  înce­  nare  populară,   condusă
      gritate.  Stelele  i-au  fost   put  cu  depunerea   unui   de prof.  Gligor  Haşa,  pre­
      primele luminări,  iar boa­  impresionant  număr   de   şedintele  Filialei   Hune­
      bele  de  rouă  primele  la­  coroane  şi  jerbe  de  flori   doara  a  Uniunii   „Vatra
      crimi...  Iancu  însă   va   la  mormîntul • lui  Avram   Românească",  la  care  au
      trăi  în  conştiinţa  noas­  Iancu,  aflat  în  Pantheo-   participat  peste  50 000  de
      tră.  Va  trăi  atît  cit   va   nul  nostru  de  la  Ţebea.  , oameni  din  judeţ  şi  din
      trăi  neamul   românesc".   A  urmat  o  slujbă  de  po­  întreaga  ţară.  In  semn  de
      Cuvintele'  academicianu­  menire  oficiată  de  un  so­
      lui  Ştefan  Pascu  au  •  în­  bor  alcătuit  din  36-  de  (Continuare în  pag.  a  2-a)













                                                                               |      Aspect  din  timpul  desfăşurării   festivităţii   de  deschidere   a  noului   an
                                                                               I   şcolar  ia  Liceul  Industrial  Nr.  I  Deva.   Foto PAVLL  LAZA



                                                                                                          Mint bun pentru corabia-

                                                                                                                         ŞCMĂ
                                                                                       PAGINA
                                                                                       A  III-A             Adevărat,   e  toamnă...  rătăcit  drumul  spre  ţăr­
                   Onoruri  naţionale  pentru  marele  erou  al  neamului.                                O  spune   blinda 'lumină.  mul  cu  soare  la  care  a-
                                                                                                           O  repetă  castanul,  eu  poc­  Costa  cu  fală,  în . anii  in­
     Participanţii  la  expoziţia                                              baza   criteriilor  stabilite,   net  moale  de  fructe  că-  terbelici.
    agrozootehnică   „Agricola   EXPOZIŢIA  „A6RIC0LA  ’90“                     comisia  de  bonitare  a   a-   zîndc.  O  strigă  ploaia  sub­  A  revenit,   acum,   la
    '90",  de  la  Cristur,   s-au                                              cordat  numeroase  premii  şi   ţire  şi  viatul   rece   din  ţărmul  noului  şi  al  refa­
    convins  pe  viu .despre  po­                                               diplome   de  participare   zilele  trecute.  Şi  totuşi,  cerii.   S-a  spus  —  poate
    tenţialul   ce-1  are  agricul­  Un  loc  aparte  în   ca­  cît  şi  în  unităţile  agricole.   crescătorilor de  animale. Pe   sufletul  revine  greu  de  pe  de  prea  multe  ori  —  că
    tura  hunedoreană  de-a  se   drul  acestei  reuşite   ma­                  primele  locuri   s-au  clasi­  drumurile  de  foc  şi  fum  nu  s-a  mai  înlimplat  aşa
    înscrie   cu  o   contribuţie                     Prezentarea  celor  mai  va­  ficat,  în  ordine,  Ioan  Ghi-   ale  verii.  ceva  de  45  de  ani.  . Fără
    mai  importantă,  în  condi­  nifestări  l-a  ocupat  expo­  loroase  exemplare  din  ra­  lefa,  Catiţa  Cărmăzan   şi   Există  însă  o   sărbă­  intenţia  da  a- ne  supune
                                                  a-
                             ziţia—tîrg  de  animale,
                                                      sele  de  animale  ce  se  cresc
    ţiile  trecerii   la  economia   vînd  în  vedere   ponderea                Nichifor  Suba,  care  au  pre-  toare  cu  totul  specială  a  modei,  facem  aceeaşi  re­
    do piaţă, la asigurarea  pro­                     în  judeţul  nostru  a   evi­                       lui  septembrie,   singura  marcă  şi  despre   primii
    duselor  agroalimen tare  ne­  însemnată,ce  o  deţine  zoo­  denţiat  cu  putere  tradiţia   NICOtAE  TIRCOB  care,   dincolo  de   ioate  paşi  pe  drumul  refacerii
    cesare  aprovizionării  popu­  tehnia  atîi  în  gospodăriile   hărnicia  şi  priceperea  agri­       celelalte  semne,  ne  con­ şcolii  româneşti.  Unul con­
    laţiei;         .        prod Ucă torilor  part! culari,  cultorilor  hunedoreni.   Pe  (Continuare  în  pag.  a  4-a)  vinge  că  toamna  a  venit.  stă  în  reînfiinţarea   Li­
                                                                                                          Este  această   sărbătoare  ceului  de  Muzică  şi  Arte
                                                                                                          prima  zi  de  şcoală.   Iar  Plastice  la  Deva,  altul,  în
                                                                                                                                 transformarea  liceului  de
                                                                                                          17  septembrie rămîne,  fără
             Ceremonia  sfinţirii  Bisericii  din Cerbia                                                   putinţă  de  tăgadă,  un  în­  construcţii  în  Liceul  Teo­
                                                                                                          ceput  deosebit  de  an  şco­  retic  Nr.  2.  (Să  îndrăz­
                                                                                                                                 nim  a  crede  că  un  mai
       In  duminica ■ Uliii  după   plăcuţe  de  lemn  de  ste­  meleaguri  credinţa,  n-a   venite   de  prin   părţile   lar.  Primul  de  acest  fel,   vechi  vis  al  dascălilor  va
     înălţarea  Sfintei   Cruci,   jar îmbibate  cu  ulei, prid-   putut  fi  înăbuşită  de  vi­  Moldovei).  după  întîmplările tnsîngC-   deveni  realitate  prin  re­
     locuitorii  talului   Cerbia   Vocirele  au  fost  renovate.   cisitudinile  istoriei.  Ea  a   Pe  lingă  sfinţirea  bise­  rătului  Decembrie  ’89.  Un   venirea  la  licee  teoretice
     (comuna  Zc.m)  au   trăit   Iar  interiorul  a  fost  în­  fost  prin  vreme   pilonul   ricii,  îmbrăcată  în  straie   început  nu  numai   pen­  şi  şcoli  profesionale ? I).
     bucuria  sfinţirii  bisericii   frumuseţat,  prin  hărnicia   rezistenţei  românilor   pe   noi,  a  mai  avut  loc  şi  un   tru  anul  şcolar  ce  a  ve­  Dincolo  de  ritmul  schim­
     lor  ortodoxe  române,  Da­  şi  fantezia  femeilor  satu­  aceste  meleaguri.  O  do­  alt  eveniment.  Este  vorba   nit,  ci,  'poate,   o  piatră   bărilor  tn  strictă   inter­
     tină,  din  secolul  al  X V III-   lui  cu  ştergare  şi   alte   vedesc  evenimentele  a  că­  despre  sfinţirea   monu­  de  hotar  pentru  viaţa  vii­  dependenţă   cu  calitatea
     lea,  bisericuţa   din  lemn   obiecte  decorative  cusute   ror  amintire  mai  stăruie   mentului  ridicat,  tot  prin   toare  a  şcolii  româneşti.  lor,  cultura  trebuie   să
     (una  din  cele  3  existente   sau  ţesute  de  ele.  in  memoria   oamenilor t   contribuţia  sătenilor,   în   ■ Rog  să-mi-, fie  permisă  rărnînă  stindardul   unei
     în  această  parte  a  jude­  Slujba  de  sfinţire   a   casa  parohială  a  fbst  ar­  memoria eroilor  neamului   o  comparaţie  —   aceea  naţiuni.  Şi  cum  ar  face-o
     ţului  nostru)   a  fost  con­  bisericii  a  fost  oficiată   să  tn  1848  de  stăpînitorii   Căzuţi  in  cele  două  răz­  dintre  şcoală  şi   corabia  oare,  fără  sprijinul  învă-
     struită  în  stil  tradiţional   de  Un  sobor  de  preoţi:   vremii  pentru  că  preotul   boaie   mondiale  şi   In   aflată  pe  imensităţi   de  ţămîntului ? !
     românesc.  Dincolo  de  pa­  Gavril  Costau,  Dorin  Băş-   participase   la  adunarea   timpul  Revoluţiei  din  de­  apă.  Au  bîntuit-o   fur­  La  început  de   drum.
     tina  vremii,  vizibilă  în   leanu,  Ioan  Burza  şi  Va-   de  la  Blaj.  Dar  nici  în­  cembrie  1989.  Intru  po­  tuni,  au  mîngîiat-o zile  de  vînt  bun  pentru  corabia
                              sile  Mihuleţ.  Au  partici­                     menirea  sufletelor   celor
     aspectul  exterior  al   lă­                     cercările   de  intimidare,                         linişte  dar  în  întregul  ei,  —şcoală !
     caşului  Pitit  la  poale  de   pat  la  slujbă,  alături  de   nici  silniciile  nu  i-au  pu­  care  prin  jertfa  lor  ne-au   călătoria  a  fost   zbuciu­
     codru  şi  mai  ales  în  pic­  locuitorii  satului  Cerbia,   tut  obliga  pe  oameni  să   redat  libertatea  a   fost   mată  şi  corabia—şcoală  a  NATAUA  VÂSIU
     turile  interioare  (atît  cît   oameni  din  împrejurimi.   renunţe  la  credinţa   cu   pus  un  parastas  la  îm­
                              Bisericuţa,  care,  aşa  cum                     plinirea  h  9  luni  de  la
     se  mai  văd),  timpul  a  lu­  spunea  părintele  Costan,   care  poporul  român  '  s-a   Revoluţie,  Ceremonia  re­
     crat  asupra  sa  şi  în  sens   a  fost  locul  unde  strămo­  născut  ţi  cane  i-a  ajutat   ligioasă,  la  care  parcă  şi
     distructiv.  Era  nevoie  ca   şii  şi-au  plîns  amarul  de   să  depăşească  potrivnicia   htjţsura  s-a  asociat  presă-
     sfintui  lăcaş  să  fie  repa­  sule  de  ani,  a  devenit  ne-   vremurilor.  Căci  tot   bi­  rînd  lacrimi  pioase  peste   UMA.PSZT
     rat.  Şi  oamenii  satului  au                   serica  t-a  ajutat  şi  aici,
                              încăpătoare  pentru   cre­                      monument,   s-a  încheiat
     contribuit  cu  bucurie,  prin   dincioşii  veniţi  să  partici­  în  acest  loc,  pe  oameni   cu intonarea  imnului eroi­
     bani  şi  muncă,   la  reno­  pe  la  sfinţirea  sa.   Este   să  dezlege  taina  scrisu­  lor  de  către  participanţi.  Ar  trebui,  consiliază  judecătorul,  să  întinzi  mina
     varea  bisericuţei  lor.  Aco­  această  participare   încă   lui  şi  cititului (dispune  de        soţiei  dumitalc   şi  să  vă  împăraţi.
     perişul  a  fost  refăcut  din  o  dovadă  că  pe  aceste  cărţi  foarte  vechi,   pro-  VIORICA  ROMAN  —  Bine,  domnule  judecător,  fir  si  pedenosn  asia!
   1   2   3   4