Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_21
P. 1
L I B E R T A TE, B E « O C g A * I E, A P E V A R U
THT . . i ------ r-nagnr n;ritm-w^rn^ i .■»■" ■"'..tâ f"1..— .......................................................... .....................1................................" — " " " - w ' un.»
CU VlNTUL LI BER
mm
ZIAR INDEPENDENT AL JURIULUI HUNEDOARA Am l H, nr. 21 JOI, 18 IANUARIE 1990 4 pagini ~ 50 bani ' î
o în t r e b a r e l e g it im ă PRIORITATEA PRIORITĂŢILOR LA
Ce salarii ducem acasă,? „AVICOLA” MINTIA RECUNOŞTINŢĂ I
PRIETENILOR §
Redresarea producţiei Consiliul municipal I
In sfînta zi a Renaşterii —- Cerinţa zilei este , să le vom putea învinge. Şi \ al FJ5.N. şi Primăria ţ
României — 22 decembrie muncim — continua lăcă ne vom asigura salariile l municipiului Hunedoara l
1989, la Deva, „Marşul tuşul Sorin Han. In or lună de lună. de ouă şi came de pasăre 1 aduc mulţumiri Crucii ?
triumfal al libertăţii* a dine Şi disciplină, in biată ~ .jB*te firesc să ne fră- Roşii <Bn Olanda, re*1
pornit de la întreprinde organizare. minte' pe fiecare cum cîş- l prezentată prin doamna \
rea de piese de schimb şi — în 10 ianuarie a.e., •tlgărn — era de părere e- Efectele distrugătoare ale sărilor se poate face cel Christine ZHrcber, pen- (
reparaţii utilaj minier. In In ziua de salariu, am teetrouteeanicul loaa Gumă, politicii agrare ceauşiste mai rapid redresarea pro . tru ajutoarele |n t ib )
frunte înflăcăraţi şi en luat bani buni — arăta Mmm să muncim dar să au lăsat răni adinei şi a- ducţiei ne-am interesat de \ mente şl îmbrăcăminte A
tuziaşti, s-au aflat tinerii Inginerul PîiColae $tîtb. «ţi Se asigure csendiţiu supra producţiei avicole modul cum se acţionează trimise populaţiei din {
muncitori. Zilele trecute Să înţelegem că trebuie să Conducerea întreprinderii a ţării. O dovadă eloc pentru realizarea acestui Hunedoara. \ f
am fost tn mijlocul lor, folosim biiie' cele 480 de .«§- fie receptivă la cerin- ventă în această privinţă obiectiv in vederea asigu Totodată, se ,adne§
am stat de vorbă cu mulţi minute din fiecare schimb noastre. o reprezintă şi situaţia în- rării unei bune aprovizio mulţumiri cadrelor
dintre ei. Am rămas im de muncă şl ne vom lua — Nici aa tlnăr nu în- Qlaită la întreprinderea de nări a populaţiei cu pro daetice, armatei, p o W -i
presionaţi de maturitatea sălarii bune şi tn 10 fe Em i» de la program, nu stat „Avicola* Mintia. dusele respective. Aşa ţie} şi administratorilerJ
lor in gîadire, de realis bruarie a.c. UpSe$te nemotivat — re Directorul unităţii, dom mim s-a prevăzut, pe baza de U asociaţiile, de lo
mul cu cane înţeleg situa — Democraţia, liberta fera mecanicul Hicolae nul Aurel Picu, ne-a spus • îmbunătăţirii condiţiilor de catari care âu cbhtrf-
ţia actuală în care se află tea se cer bine înţelese Bidolu. Dar cerem să fim că In anul trecut aici s-au hrănire a păsărilor, în a- buit la bona distribuire
ţara, care Înainte de orice, de către fieeare dintre noi asdaltaţi. problemele pe obţinut abia 38 milioane eest an producţia între a a< sceftor ajutoare, pre- ]
are nevoie de unirea — releva inginerul Ale eare te ridicam să fie ouă şi 4 800 tone carne prinderii va fi de 70 mi cum şi L TA . Hlinedoa-I
m şi
eforturilor in muncă. xandru Duducă. Greutăţi rezolvate, să putem munci de pasăre, deşi capacitatea lioane ouă şi 7 000 tone ra care, cu
— Am fost primii ia şi lipsuri mai sint. Dar să mteva mai cu folos, -proiectată este pentru 100 carne. Dacă pînă acum se difţe, a pttş Ja.diifMoâ-
revoluţie, sin tem, trebuie fim conştienţi că numai milioane %Uă şi 10 000 tone ţie camioanele necesare^
să fim primii la muncă — dacă vom fi uniţi umăr OH. I NEGREA carne. NICOLAE T1RCOB transporturilor. ţ
spunea inginerul Marcel ia umăr, ne,vom face cu Pornind de la conside
-Breaz u. .toţii cît mai bine datoria fConfinunre în pag. a 2 «] rentul că în creşterea pă- (Continuare firi pag. a La)
Al doilea trimestru COVRIGARII
al anului şcolar — D IN A PU C A TU R ILE „FOŞTILOR"
sub semnul unei radicale O dată cu venirea la adaosuri, bine copţi şi
■cîrma judeţului a lui Ion rumeniţi, obţinuţi în urma
Popa, zelos traducător în unor operaţii foarte com
primeniri a viaţă a politicii odioasvi plicate, efectuate In tota
litate" manuali
dictaturi ceauşiste, în ac
Se produ
tivitatea întreprinderii de ceau de două feluri — de
învăţămîutului morărit şi panificaţie s-a un leu bucata. Sînt buni
cincizeci de bani şi de
produs o modificare : unul
din cuptoarele secţiei de de mîncat cît sînt proas
românesc pe strada Gheorghe Ba- peţi şi calzi, după ce se
riţiu din* Deva a încetat
răcesc devin tari ca beto
să mai coacă foi de plă nul.
cintă şi foi do tort şi a în comerţ covrigii fierţi
Azi, -pentru o buni pentru ca niciodată aces fost trecut la fabricarea nu prea aveau căutare şi
-.parte dintre elevi, în tea şi materiile de învă- unui nou sortiment — co
cepe al doilea trimes ţămînt să nu mai servească vrigi fierţi. Ce sînt co T8AIAN SONDOR
tru al actualului an Îndoctrinării şi înregimen vrigii fierţi? Nişte inele
şcolar, Debutează, de fapt, tării lor, mulţi dintre a- făcute din făină şi alte (Continuare In pag a 2-a)
o perioadă extraordinară,.. ceşti tineri vor lipsi, soar
dă fsdleală teswsfonnarc ta nemiloasă hotărîtă de
a Întregului învăţâmînt tiranul dictator îndepăr-
românesc generată de re- Undu-i tragic -din această
voluţia populară, revoluţie viaţă pe cai-e, alături de
a mlndrlei şi demnităţii întreaga suflare româ
umane înfăptuită cu atîtea nească, o doreau mai bună
jertfe în prunul rînd de şi mai dreaptă, în rînd
. tineri, pentru tineri, pen cu a celorlalte naţiuni ale
tru viitorul lor luminos lumii înaintate.
intr-o ţară a democraţiei Acest trimestru, întregul
şi deplinei libertăţi. an şcolar actual nu vor
Azi, cînd primul sonet fi o perioadă deloc uşoară.
de clopoţel va chema ele Este nevoie de o luptă
A. (ost finalizat un redactor de mare gabarit neutru
Moldova Noua — una dintre primele piese pe «are acest vii tn laboratoare şl ca-
colectiv le va livra beneficiarilor tn acest an. ‘ bineţe, care In marea lor MINEI BOCEA
Foto N1COLAE GHEORGHIU majoritate vor trebui re
organizate pe baze noi (Continuare In pag. a 4-a)
Martori oculari xae relatează,
Doi criminali odioşi prinşi în judeţul Hunedoara (II)
O Un examen al loialităţii poliţiei! cineva. Cînd s-a primit de loialitate a lucrătorilor
• De ce nu i-a prins armata ? informaţia că în trenul acestei instituţii era sau
I • „Chiar aşa mă iei?" rapid „Panonia* se află cei nu reală.
doi fugari, toţi lucrătorii — Intr-adevăr, erau vre
Reluăm relatarea Prin — Deci, domnule maior miliţiei (aş.- se numea pe muri tulburi...
cipalelor momente ale a- Dumitrii Tufeanu, coman
atunci),
securitate şi de
xestării $1 popasului* în dantul garnizoanei Deva, contrainformaţii de la — In aceste condiţii, con
judeţul nostru a. genera- şă revenim asupra cîtorva ducerea militară a organi
lului locotenent Constan elemente de interes pentru Inspectoratul judeţean de zat prinderea celor doi,
tin Nuţă, fost şef e î cititorii noştri referitoare interne erau dezarmaţi şi ordonînd fostei miliţii ju
inspectoratului General al la cele două figuri de luaţi în paza şi protecţia deţene să constituie o echi
MlUţiai «1 generalului tristă aminţlm ale dicta armatei. Conducerea a- pă de lucrători loiali, din
care să facă parte şi oa
mator Velicu Mlhalea. fost turii ceauşiste. cestul inspectorat era rea
locţiitor al şefului Inspec — Ba. Faptele trebuie lizată de ofiţeri al arma meni care îi cunosc bine
toratului General al Mi scrise aşa cum au fost te i In ace! moment nu se
liţiei Indiferent dacă supără pe cunoştea dacă declaraţia (Continuare în pag a 2-a| | Covrigi proaspeţi şi calzi pentru ..foşti”.
