Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_211
P. 1

CUVINTUL LI BER









                                                                                       Anul II,  nr. 211    VINERI,  28  SEPTEMBRIE  1990  4  pagini  -   2  lei




                                                                                 Pămîntul  e ca piatra, dar  trebuie  semănat...
     I                                                                          crează; ca mecanizator, dom­  port  de  munca   prestată,   activitatea  lor.  A  devenit
     !      Vestitorii  investitorilor străini  i
                                                                                   In  cei  13  ani  de  cînd  lu­
                                                                                                          sînt  şi  cîştigurile
                                                                                                                           indivi­
                                                                                                                                   arhicunoscută  lipsa  anve­
                                                                                                          duale,  salariul  mediu  lunar
         Maniera  în  care  a  tre­  antrenează  ea  însăşi   o   tem  constata  că  mutaţiile   nul  ,  Gheorghe  BurleanU   , fiind  bl  jurul  a  5 000  lei.  lopelor,  bateriilor  şi   pie­
                                                                                                                                   selor  de  schimb,  ajungîn*
                                                                                 nu-şi  aminteşte  să  fi  apu­
     I  taţilor  Legea  Societăţilor   serie  de  consecinţe.   cau­  structurilor economice sînt   cat  o  toamnă  secetoasă  ca   avînd  în  vedere  că  lucră­  du-se ,plnă ■ acolo  îneît  unii
                                                  Ca­
     I cut/prin  Adunarea  Depu­
                                                                                                            Nici ceilalţi  mecanizatori,
                                                        deja  încadrate  de  struc­
                                racterul  politic  al
                                                                                 cea
                                                                                      de  acum.  .Pămîntul
                                                                                                                                   furnizori,  pe  Ungă'  achita­
        Comerciale  ' poate  fi -  o
                               Frontul Salvării Naţionale
        dovadă  pentru  eficacita­  zelor  este  incontestabil:   turi  legislative  energice.   e.ca   piatra,   dar  trebuie   rile  s-au   cam  aglomerat,   rea  costului  legal,  să  pre­
                                                        Acest  fapt  nu  se  poate să
     1  tea  dezbaterilor' din  ac­  îşi  foloseşte  cu  prompti­  nu-şi  imprime  determină­  semănat  —  ne  spune   in­  nu-şi  permit  să  înregistre­  tindă  şi  valută  (!).  Ce-ar fi
        tuala  sesiune  a   Parla­  tudine  mijloacele   acor­  rile  în  procesul  creşterii   terlocutorul.  Vedeţi,   aici   ze  „timpi  morţi"  cu  utila­  oare  atunci  ca  şi  cei  ce
        mentului  României.  Dacă   date  de  electoratul  naţio­  eficienţei  economice  în   (în ■ tarlaua  „La  Gutui"   a   jele  ce  le  au  în  primire;   realizează  producţia   agri­
       aruncăm  o  privire  în  par­  nal,  la  20  mal.  Ceea  ce  condiţiile  economiei   de   Cooperativei  Agricole  din   VasiKf Bob are asigurat mal   colă  să  pretindă,  la  rîndul
                                                                                                          din  vreme  front  de  lucru
       lamentele  vecine,  de-  pil­                    piaţă,  în  pofida   impre­  Deva  —  n.n.),  arătura   se                 lor,  valută  pentru  produ­
       dă  la  ruşi  sau  la  bulgari,                  siei  foarte  puternice,  po­  face cu  mare  greutate, plu­  la semănat,  Ion  Nodiş scoa­  sele  de.  care  au  nevoie  şi
                                                                                                          te  sfecla  de  zahăr,  Nicolae
       dar  şi- la  polonezi  şi  în   ÎNSEMNĂRI  DIN   trivit  căreia  efectele  des­  gurile  sar  din  brazdă,  ies   Lupuţ  şi  Ion  Rezeanu  sînt   cei  din  industrie 1   >
       TIradul  din  Praga,   pu­                       tabilizatoare ar putea  blo­  bolovani  care  nu  pot   fi   „mobilizaţi"  la*  cartofi.  Si­  I-am   lăsat  pe  mecani­
       tem constata că  ritmul  ac­  PARLAMENTUL       ca  funcţionarea  mecanis­  sparţi  nici  cu  discurile gre­                zatori  să-şi  vadă  în  conti­
       tivităţii   legislative  este   ROMÂNIEI         mului  social:  Ca  şi   la   le.  Lucrurile  ar fi stat alt­  gur,  toţi  mecanizatorii  de   nuare  de  lucru.  S-a  lntîm-
       la  noi  cu  mult  mai  viu.                    ruşi,  unde  procesul  poli­  fel dacă aram imediat după   la  secţia  condusă  de\  dl.   plat  ca  peste  noapte  să  şi
       Cînd  Parlamentul  Bulga­                        tic  se  exprimă  în  lungi   seceriş,  cînd  mai  era  ceva   Vasile  Călmăţui  îşi  văd  cu   plouă.   Poate  n-au   fost
       riei,  după  trei  luni   de   detractorii  considerau  o   dezbateri  pentru   funda­  umiditate  In  soi.  Lucrînd   seriozitate  de  treburile  co­  suficiente  precipitaţiile,  dar
       criză guvernamentală  (cea   expresie  a  somnolescenţei   mentarea programului  na­  în  asemenea  condiţii,   cu   tidiene,  de  recoltări  şi  se­  au  adus  o  uşurare  pentru
                                                                                                          mănat,  care  acum  recla­
       mai grea, spun  specialiştii,   electorale,  care  a  votat  în   ţional  de  guvernare,   ca   greu  realizăm  normele.  Ar   mă  maximă  urgenţă.  mecanizatori  şl  speranţa  că.
       în  întreaga  istorie  a  de-   masă  pentru  preşedintele                trebui  o  ploaie  de   vreo                      pămîntul  se  va  lucra  mni
       (mocraţiei   de  la  poalele   Ion  Iii eseu   şi   pentru   şi  la  polonezi,  unde  fon­  2—3  zile  să  mai  moaie  pă­  Există  însă  şi  unele  ne­  bine.
                                                       dul
                                                            dezbaterilor
                                                                          este
       Vitoşei),  este  abia  în  si­  Front,  devine  acum  o  ex­  captat   încă  de  găsirea   mîntul".  cazuri  ce-i  deranjează   în  NICOLAE  TIRCOB
       tuaţia  să  admită  formula   presie  a  intuiţiei  politice   formulei  politice  de  gu­  In  brazdă  se  aflau  şi  alţi
       monocoloră  de  guvernare   viguroasei  formaţia  ma­
       a  lui  Lukanov   (trecînd   joritară  imprimînd  insti­  vernare, şi la noi furtunile   mecanizatori,  respectiv  Ion
       peste   refuzul  opoziţiei,   tuţiilor  fundamentale  de   politice  tind  să   înghită   Borodi  şi  Vasile  Andreucă,   0  chemare  către  inimi
                                                                                 care  au  lucrat,  cum  o  fac
       condusă   de  preşedintele   stat  (Parlamentul  şi  Gu­  orizontul parlamentar, da­
       Zelev,   de  a  se  coaliza                     că  nu  întreaga  conştiinţă   de fiecare  dată,  pînă  seara
       intr-o  pîrghie  de  salvare   vernul)  coerenţă  şi  opera­  naţională.  tîrzlu,  cînd  este  nevoie  şi   Liga  Română  a  Vetera­  Cef care  au  de  plîns  un
       a  ţării),  Parlamentul  Ro­  tivitate   în  desfăşurarea   •  Depăşirea  acestui  nivel   sînt  solicitaţi  chiar  şi  sîm-   nilor  de  Război,  ce   cu­ fiu,  un  frate,  un  soţ,  un
                               reformei  economice.  Dacă
       mâniei  pune  la  îndemîna   este  adevărat că  procesele   procesual  cu  efecte   de   băta  şi  duminica..  prinde  în  rîndurile  ei  pe  tată,  un  unchi,  un  prie­
       Guvernului  legi  eficiente,                    impas  dramatic  este  ex-  Din  discuţii  am  desprins   majoritatea  combatanţilor  ten  sau  fiu  al  patriei  —
       de  trecere la  economia ,de   politice  sînt  examinate  şi             faptul  că  strădaniile  trac­  care, în  cursul  celei,  de-a  şi  cine  nu-i  plînge  pe  fiii
       Piaţă.                  validate  pe  baza  rezulta­        ION  ITU     toriştilor  se  regăsesc   în   Il-Cr conflagraţii  mondiale  patriei  căzuţi  la  datorie.?
         O asemenea  situaţie este   telor  traduse  în  practica               producţiile mulţumitoare ce   âu  luptat  pe  frontul   do  —  să  organizeze  colecte.
       promovată  de  cauze  şi  economică,  atunci  noi  pu­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  sS  obţin  In  acest  an   la   Est,  decenii  la  rînd  igno­ în  acest  scop.  Se  face  un
                                                                                                           raţi  de  regimul  totalitar,
                                                                                toate  culturile,  iar,  în  ra­  a  iniţiat  construirea  unui   apel  călduros  lâ  preoţi,
                                                                                                                                  profesori  şi  învăţători,  la
                                                                                                            Monument  al  Eroilor  Că­  conducerile  diferitelor  or­
               Gînduri  pentru                                                                             zuţi  pe  Cîmpul  de  JLuptă   studenţi,  să  sprijine  a-
                                                                                                                                                      la
                                                                                                                                   ganizaţii  economice,
                                                                                                           pentru  Apărarea  şi  Reîn­
                                                                                                            tregirea  Patriei.
                                                                                                             Pentru  finanţarea   lu­  ceastă  acţiune.
       revitalizarea  activităţii                                                                          crărilor   la  monument.   Banii  colectaţi  se  .  vor
                                                                                                           Liga  adresează  o  căldu­ depune în contul 45104203,
                                                                                                           roasă  chemare  către  ini­
                                                                                                           mile tuturor  românilor de   deschiş la  Filiala Sectoru­
                                                                                                                                   lui  3  din  Capitală  a  Băn­
                                                                                                            a  contribui  după  dorinţă
         culturale  hunedorene                                                                              şi  putere  la  constituirea   cii  Naţionale  a   ‘ Româ­
                                                                                                            fondurilor  pecesare.
                                                                                                                                   niei.
      Impactul.   produs   în   deja  să  le  dăm  o  mină  de
    conştiinţe  de  Revoluţia  din   ajutor  la  repetiţiile   unor
    decembrie  1989'  a  generat   colective   artistice),   alţii                                                    W M 4 P 5 Z T
    o  stare  aparte  de  spiritua­  stau  în  expectativă.  Locui­
    litate.  Cultura  a  cunoscut   torii  sînt  dornici  de  spec­
    un  adevărat  şoc,   produs   tacole,   de  expoziţii,   să                                                Un  şofer  puţin  ameţit  de  băutură  este  oprit  de
    de--©  presupusă  lipsă   de   activeze  în  formaţii  artis­                                          un  poliţist                       * ■
    repere  valorice,  de   cău­  tice ;  tinerii  vor  să  parti­                                            -— Ce  c  cu  mine ? _  merg  prea  repede ?
    tări  organizatorice  în  mă­  cipe  la  videoteci  şi  disco­                                            —  Nu  domnule,  zburaţi  prea  jos,   îi  răspunde
    sură  să  conducă  la  „linişti­  teci,  să-şi  spună   părerea                                        poliţistul.
                              despre  topurile  muzicale;
    rea  apelor",  la  găsirea  u-   poate  fi,; de  asemenea,  va-'
    nor  căi  noi  de  abordare  a   lorificată  mai  bine  crea­
    actului  cultural-artistic  pe   ţia  populară  locală, atît  co­
    măsura cadrului  democratic
    instituit,  al  libertăţii  cre­  regrafică  cît  şi  muzicală  şi   In ziarul  „Cuvîntul  liber*                               traversarea .  şoselei  'naţio­
                              literară.  Pornind  de  aici,
    dinţei.  Prin  generalizarea   sîntem  obligaţi  să  ie  satis­  din  zilele  de  24,  27  febru­  Continuăm  ancheta          nale  Deva—Arad.  In  plus,
    săptămînii  reduse  de   lu­  facem  această  dorinţă,  spre   arie  şi  3  mai  a.c.  s-au  pu­                               constructorii  mai  au  de să­
    cru  a  sporit,   deopotrjvă,   a  le  umple   într-un   fel   o  problemă  de  mare  im­ Apă  pentru  oameni  sau             pat  şanţul  şi  pozat   con­
                                                       blicat  trei  anchete  privind
     timpul  liber  al  oamenilor,.   timpul  liber.  In, mediul  ru­                                                              ducta  pe  unele  terenuri  a*
     Acesta   trebuie  „ocupat"   ral  şi  noi,  la  rîndul  nostru,   portanţă „soci'ală  pentru  lo­                             gricole  în  apropierea  satu­
     cu  manifestări,  pe  care  pu­                   cuitorii  ai  două   comune:  ,                                              lui  Brîznic,  unde  se  poate
                              e' necesar  să  insistăm   pe
     blicul  să  le   simtă  apro­  organizarea  de  spectacole   alimentarea  cu  apă  pota­  apă  pentru  păstrăvi?               lucra  numai  după  strln-
     piate,  care  să  răspundă  in­  folclorice  autentice,  să  nu   bilă  a  cetăţenilor  din  Do­                               gerea  recoltei,  în  toamnă,
     teresului  d«  informaţie  etc.'   .încurajăm surogatul şi non­  bra  şi  Ilia.  Aşa  cum  am                                  şi  care  nu  constituie  nici
     Cum  văd  factorii  culturali   valoarea.  Şi  mai  ales,   să   promis  cititorilor   noştri,   (IV)                          o  problemă,  înţrucît  ţevile
     depăşirea  acestei  situaţii 7   înlăturăm   acea  concepţie   redacţia   ziarului  se   va                                    sînt  asigurate  în  Întregime.
      Vaşile  Molodeţ^—  direc­  de  „repertoriu   angajant"   ocupa   în  continuare   de                                           Ce  se  întîmplă  cu  lucra­
     torul Gentrului Judeţean de                       modul  în  care  decurg  lu­                                                 rea  de  la  izvor  la  Dobra,
     Creaţie :  Actuala  perioadă;   inoculată .sistematic  „lucră-   crările  de  alimentare   cu                                  hotărîtoare  şi  pentru  Ilia?
     se  caracterizează   printr-o   -tdrilor" jdin  cultură : în.pe-   apă   pe  traseul   Roşcani   nu  numai  că  lucrurile  nu   crul  la  traversarea  rîului,   Cerem  lămuriri  de  la  dl.
                                                       (Izvorul  Baniului),  Dobra,
     anunţe'  reţinere  din  partea/  ’rioada , dictaturii.  în  Jâfhă   Ilia.  In  ultima (anchetă  evi-   au  căpătat  amploarea  ne­  lingă  izvor.  Puţin,  foarte   ing.  Zacheu  Josan,   şeful
     conducerilor  de cămine  cui-''  - \vom  relua   şezatOrile,  fol­  denţiam  preocuparea  con­  cesară,  dar  au  şl  stagnat I   puţin,  în  cinci  lunii   Şantierului   6  instalaţii  a
                                                                                                            La  Ilia,
                                                                                                                     împreună
                                                                                                                               cu
     turale  (îh  primul   rînd),   clorice ;  în  8—9  decembrie   structorilor  pentru   buna   La  Dobra,  după  cum   ne   primiarul  comunei,  dl.  Cor­  T.A.G.C.M.  Deva,  Oare  ne-a
     dar  şi  a -unor  case  de  cul­  a.c.  organizăm  la  Orăştie   desfăşurare  a  lucrărilor  la   spunea  primarul  comunei,   nel  Istoc,   şi  dl,  secretar   precizat :  „Intre  izvor  (Roş­
                                                                                 dl.  Alexandru  Goţ,  de  la
     tură   şi'  cluburi.   Acum,   un  concert  al  corurilor  bi­  conducta  de  apă  între  Do'-   izvor spre Dobra  s-(au trans-   Alexandru  Alba,   refacem   cani)  şi  Dobra,  lucrarea  nu
     cînd  ar  trebui  să  aibă  mai                   bra  şi  Ilia,  remarcând  că  . portat  conductele  necesare   traseul  pe  care  au  fost  în­  se  poate  desfăşura  normal,
     multă  iniţiativă, ,  aşteaptă   sericeşti . cu  invitarea  unor   dacă  la  Ilia  (în  localitate)   pentru  o  distanţă  de  circa   cheiate  lucrările  de  pozare   fiindcă  ne  lipsesc  conduc­
     să  li  se  spună  mereu  ce  Şi   formaţii  şi  din  afara  jude­  şi  pe  traseul  Dobra  —  Ilia   un.kilometru.  Intre timp au   a  conductei  şi  reţinem  că   tele  din  metal  şi   azboci­
     cum !  Unij  sînt  mai--  în­  ţului  Vom  urmări  întări­  lucrările  se  aflau  într-un   venit  şi  constructorii   cu   în  Ilia  au  mai  rămas   cî-   ment.   Insistăm  mereu  la
                                                                                                                                                         la
                                                                                                                                              şi  direct
                                                                                                                                    B.J.A.T.M.
     drăzneţi  şi  întreprind  cîto   rea  tradiţiilor  şi  obiceiuri-  stadiu  (avansat, ' între  Do­  ■  utriajul pentru săparea şan­  teva  puncte  în  care  să  se t
                                                        bra  —-  Roşcani  —  Izvorul
                                                                                                          definitiveze  .  lucrările
                                                                                                                               de '
                                                                                 ţului.  Dar  după  100  metri
     ceva,  riscînd  (ex.  eăminele                    46aniului  nici  nu  începuse­                                                        SABIN  CERBU
                                        MINEL  BODEA                             de  săpături  s-a  stricat  ex­  . pozare  a  conductelor.  Este
     culturale   Ilia,   Geoagiu,                       ră  la  acea  dată !     cavatorul.  In  schimb,  con­  vorba  de  intersecţia  străzi­
     Va ţa  care  ne-aţi   ijrvitat               2-q)   Şi iată acum,  după 5 luni,  structorii  au  continuat  lu­  lor  libertăţii  şi  Traian  şi  (Continuare  în  pag.  u  2-a)
   1   2   3   4