Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_213
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
CUVtNTUL LIBER
CALENDAR ORTODOX ROMÂN
Sfinţirea locului viitoarei Catedrale a Eroilor din Hunedoara
O C T O M B R IE
Mii de hunedorenî şi
1 L A c o p e r ă m î n t u l M a i c i i D e m n u lu i. S f . A p . A n a n ia ţ locuitori din împrejurimi
2 M S f . M c . C i p r i a n ; S f . I u s ti n a f e c io a r a ; C u v . T e o fil 1 s-au adunat de la prim ele
3 M 'S f . M c . D io n is i e A re o p a g itu l .' ore ale dimineţii de du-
4 3 S f . M c . I e r o te i ş i D o m n in a ) minică, 30 septembrie, pe
5 V S f . M c . H a r i t i n a ; C u v . C o s m a a M o n a h u l 1 locul unde se va înălţa
6 S t S f . A p . T o m a ; S f . M o . E r o tiid a
7 D S f . M c . S e r g h i e ş i V a h ; S f . P o l i h r o m e l Catedrala Eroilor din Hu-
\ nedoara, în memoria celor
Duminica a XX a Ap Gai 1. 11-19. 'Ev luca Vil. 15-16, l căzuţi în Revoluţie. Lăca-
glas 1. voscr 7
i şui sflnt cu hramul „Du-
8 1. C u v . P e la p liia ; S f . T a i s i a } mintea tuturor sfinţilor",
9 M S f . A p . l a c o v al lu i A lf e u ; C u v . A n d ro n ic
10 M S f M c . E v la m p ie şi E v la m p ia i ) a.şa cum spunea în deschi-
derea ceremoniei domnul
I I J 1 S f . A p . F i i i p ; Cuv. T e o f a n M ă r tu r is ito r u l i Ioan Marcu, primarul mu-
1’ V S f . M c . P r o v , T a /a l i şi A n d r o n ic ; C u v . C u ş m a M e to d u l
13 s S f . M c , C a r p . P a p i i , A g a io d o r şi F l o r e n t ic V niciphdui Hunedoara, răs-
punăe unei necesităţi spi-
14 D ( t ) C u v . P a r a s c h e v a ; S f . M c . C h e r v a s i i | rituale, este o obligaţie
t
Dutmruca a XX* a a Sfmnbi Părinţi de ia Smodui VM Ecuim-?ntc
Ap Gal li,-16-20 $i Tiţ iii. 8 • 15. Ev Luca Viii 5»1 6 >1 ioan XVlt, J a celor de azi, pentru vii-
1-13. glas 2. voscr 8 \ tor.
i Soarele cald al toam-
15 L S f . M c . E u c h i a n ; C u v . S a v in 7 nci a fost părtaş la eve-
16 M S f . M c . l .o n g h in s u la ş u l ş i 1,c o n ţin ţ nimeritul care. s-a petre-
17 M S t P r o o r o c O s c e a ; S f . M c . A n d re i C iiU .n i cut duminică pe terenul
18 J S f . A p . şi E v . L u c a ; C u v . I u lia n l din vecinătatea Agenţiei
19 v - S f . P r o o r o c l e i i ; S f . M c . F e l ia V C.E.C. şi Complexului II o-
20 s S f . M c . A r t e m ic ; C u v . G h e r a s r m c e ! N o u
21 0 t C u v . M ă r i. V is a r io n S ă r a i , S o f r o n ie ş i M c . O p r e a \ teUer şi ele Alimentaţie.
M i c l i u ş ; C u v . U a rio fl c d M a r e
| VIORICA ROMAN Momentul deschiderii ceremoniei religioase de sfinţire a locului şi pietrei
Uumirnco d XXlil d Ap Ucs 11 4-10 iv 1 ura VtU 26-39,
IJPJS 3 V(7,f.r 9 de temelie a viitoarei Catedrale a Eroilor Hunedoara.
ţ (Continuare In pag. a 2-a) Foto PAVEL LAZA
22 1. S f . M c . A t c r e i i i e ; S f . M c . G li c b e r ia şi TcodtUu
23 M S f . Ap. l a c o v ; C u v . I g n a tio ; C u v . M a c a r iv R o m a n u l
24 ivi S f . M c . A r e la ; M c . S c v a s t i a n a : Cuv. P r o i lt i
25 j Sf. M c . M a r c ia n . M a r tir ii- şi A n a s ta s ie . S f . l a v iţa
26 V < t ) Sf. M a r t- M c . O t m i l r i c , I r v o n t o r u l d e M ir
27 s ( t ) S f . C u v . D im itr ie c c l N ou d in B a s a r a b ii S f . M c . N e s te r Schimbări ia Prefectură n a , a venit vrem ea să ne ţinem sărbătorile aşa
28 D S E Mc. T c r e o l i e şi N e o n ila ; C u v . E irm iiia n H cum se cuvine. Şi, în zi de sărbătoare, ne-am
OurmniCo a XXIV a Ap Eles II. 14-22. iv Lucu Viii 4Î-L>t), — Domnule inginer Bu dificultăţi sau conştiinţa * * adunat la Ţebea cu gîndul de a rosti o rugă
jlas 4. voset 10 jor Bogdan, pînă în urmă unei vinovăţii m-au deter ciune la mormîntul celui care, pentru noi, „n-a murit1
29 i. S f . A n a s ta s ia Romana; C u v . Avfamte eu eîteva zile aţi fost pre minat să adopt această de muma’ un pic s-a hodinit". Şi peste noi s-a revărsat
30 M S f . M c . Z e n o v w ş i s o r a s a /.v n o v ia fectul judeţului Hunedoa cizie. lumina regăsirii; pentru că am venit aici români din-
lăuntrul fruntariilor noi şi români din rotundul frun
31 S f .'A p . A p e lie . S t a b i e . U rb a n ş i N a r c i s . ra. Comunicatul oficial de — Apreciaţi că timpul tariilor vechi şi adevărate. Am venit, pentru că vi
schimbare din această func pe care l-aţi avut la dis sele ne bintuie şi iată, drumurile ni se unesc.
ţie ne mformoază că s-a poziţie pentru a demon V-am vorbit despre grupul de basarabeni şi v-am
stra cetăţenilor
judeţului
s-a făcut la Cererea dumnea bunele dumneavoastră in transmis gândurile şi îndemnurile lor. Am promis
voastră. Cum schimbarea
să mă opresc pe îndelete la odiseea domnului Tudor
unei personalităţi cu alta tenţii a fost suficient ? Lupan, martor la tragedia din '40 a neamului. îm i
— Pentru a afirma bune
noul an universitar naşte întrebări eu pri intenţii, da. Pentru a ob ţin acum promisiunea.
m o t iv e le ei,
vire la
Avea 17 ani în f49, anul deportării în Siberia. Dar
şi în cazul dumneavoas ţine rezultate pe măsură nu numai vrem ea plecării spre ţinuturile d e miază
— nu.
Ieri ■ s-a . deschis un nou poporul nostru. Restul pro
an universitar. Un an care blemelor vor fi rezolvate, tră s-au -născut asemenea — Ce aţi dori să mai
întrebări, Ni le-au adresat
nu este scutit de greutăţi într-un fel, pe parcurs. comunicaţi celor cu care
şi tensiuni, încă din de Dacă aceasta este si telefonic mai mulţi citi aţi lucrat ?
butul1 său. De altfel, ten tuaţia în ţară, pentru hu- tori ai ziarului. Deci, care —. Aş vrea să adresez
siunea a devenit un leit- nedoreni este un motiv de este răspunsul dumnea mulţumiri celor cu care
motiv al întregii noastre satisfacţie că astfel de pro voastră ? am lucrat şi care m-au
vieţi economico-sociale. bleme sint mult diminuate — Aş prefera să nu răs
Creşterea numărului de stu prin grija conducerilor ce pund la această întrebare. sprijinit în rezolvarea pro
denţi în anul I. rezultat al lor două institute de învă Dar vreau să-i asigur pe blemelor ivite, fericire şi
solicitării sporirii nurnă- ţămînt superior din Hu împliniri tuturor.
de locuri. înfiinţarea nedoara şi Petroşani. Aşa cei care au avut încredere
unor noi institute de învă- după cum ne relata dom în mine, că nu teama de ION CIOCIEI
ţămînt în diverse localităţi nul decan, prof. dr. doc. noapte l-a rămas vie, ci toate celelalte întîmplări
dramatice. îşi am inteşte cu inima strînsă de cea de-a
ale ţării, extinderea cu Anton Saimac, de la Insti doua ocupaţie a Basarabiei, în '44, săvîrşită cu şi mai
încă un an, la unele facul tutul de Inginerie din Hu m are cruzime d e „fraţii sovietici". N-a uitat foam etea
tăţi, a perioadei de stu nedoara, nou înfiinţat, cei UM4 P5 11 din *46, în urma căreia s-au trecut din viaţă 300 000
dii, a generat serioase pro 100 de studenţi din anul I de basarabeni. Nici luarea cu forţa a păirunturilor
bleme de cazare, iar acum. (secţiile siderurgie, turnă pentru colhoz în 47, 48, 49 n-a uitat-o domnul Lu
după începutul anului, şi torie, utilaje de prelucrare pan... Vede încă, eu ochii minţii, scenele arestărilor
în privinţa spaţiului de şi deportărilor masive şi inumane, cărora le-a căzut
învăţămînt. Credem că în MINEI BODEA Contrar legilor fizicii, prost cu prost se atrag. victimă întreaga sa familie. A fost acesta ăl doilea
demnul ministrului învăţă- val ce a . cuprins în curgerea sa spre Siberia 13 000
mîntului, Gheorghe Ştefan, (Continuare în pag. a 2-a) de fam ilii româneşti. Soarta le fusese hotărîtă în mare
ca studenţii să se ocupe cu secret la Chişinău. încă din iunie ’40, Acum sînt ri
adevărat de studiu pentru dicaţi cu forţa şi li se spune că încercarea de fugă
că de aceea au venit la se pedepseşte cu 25 de ani de temniţă grea. In măr
facultate, este în primul farul ce-i poartă spre tărîmuri îngheţate, cu puţinul
rînd un îndemn Ia raţiu permis pentru supravieţuire (unii au fost lipsiţi chiar
şi de el) se simt „răpiţi pentru totdeauna". Cu con
ne, realism şi omenie, tră vingerea asta trăiesc aproape 10 ani în Munţii Altai,
sături care caracterizează acolo unde îngheţurile se pornesc din octom brie şi
zăpada începe a se topi prin mai. Se îndeletnicesc
aici eu ce p o t: unii lucrează pămîntul sovhozului,
alţii-i îngrijesc vitele. Dar indiferent ce-ai munci, pa
ÎN ZIARUL DE AZI: ralele sînt puţine, prea puţine, şi pentru băştinaşi
tot „tîlhar" rămîi. Domnul Lupan a deprins meşte
şugul de mecanizator şi, cu puterea tinereţii a înfrun
■ Cîmp larg de afir- tat vitregiile. Aveau un reazem : erau uniţi şi, astfel,
mare liberei ini- povara înstrăinării le-a fost mai uşoară. Dacă spul
ţiative berarea în stepele şi în munţii Siberiei poate fi uşoa
ră ! Au avut norocul de a găsi o construcţie în care
au intrat patru fam ilii: două de bătrîni şi două de
■ Informaţii • Note
• Opinii NATAllA VAS1U
Locuri năpădite de buruieni, bănci care aşteaptă să fie repuse în „circu
■ S p o r t laţie" şi alte multe cerinţe care rezultă pentru gospo dărirea oraşului Deva. (Conlinuare în pag. a 2-a)
Foto PAVEL LAZA
