Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_216
P. 1

l i b e r t a t e ,                                                          R A Ţ I E ,                  A D E V A



















                 Cap  lim pede
                                                                               Concursul  nostru  de  fotografii

            Este  timpul  să



                ne  aduni m

         . Democraţia  românească  face  păşi  înainte,  dar.  cam
       greoi,  cu  prudenţă  excesivă.  Legi  importante,  extrem  de
       urgente  —  şi  ne  referim  din  nou  la  cele  privind  fondul
       funciar,  grevele,  sindicatele,  dar  şi  la  altele- —  se  amină
      .încă,  mult  prea  mult  —,  cele  adoptate  nu  sînt,  în  ge­
       neral,  respectate  (înşişi  coi  care  le-au  dat  nu  veghează
       eu; fermitate  la, aplicarea  lor  şi  nu  iau  măsuri  energice
       împotriva  ceior  care1  le  încalcă),  forjele  politice  duc  o
       luptă  înverşunată  pentru  putere  —  la  nivelul  organis­
       melor  centrale,  dar  şi  în  teritoriu,  în  întreprinderi  şi
       instituţii  —,  corupţia . a  atins  ■ proporţii  îngrijorătoare,
       iar  munca,  producţia   se  menţin   la  niveluri  cu  totul
       ncsatisfăeătoare,  i             1 - /  ■
         Din  fabrici  se  fură  îii  stil  mare,  din  comerţ  se  vinde,
       pe  uşile  din  spate,  la  vama  se  lucrează  „cu  mănuşl“,  cu
       mîinile  .întinse  şi  ochii-  închişi,  şi  Uiţe-aşa.  magazinele
       sînt  goaîe^/nivelul  nostru  de  trai  —  îri-Suferinţă.
         Greşelile  Guvernului  de  a  deschide,  prea  repede  după
       Revoluţie,  graniţele  şi  puşcăriile  au  dus  la  accentuarea
       fenomenului  infracţional  şi  lipsirea  ţării  şi  de  bruma  de
      .  produse  care  mai  exista,  iar  acordarea  ou  mare  uşu­
       rinţă  de  drepturi  unor  categorii  de  salariaţi  —  dar  nu-
       tuturor  celor  care  ar  fi  avut  asemenea  drepturi ,—  a  con­
       dus  la  numeroase/demonstraţii. ;şi  greve,  cu  consecinţe
       extrem  de ’ păgubitoare  asqpr%  muicii,-  vieţii,.: evoluţiei,
       democraţiei,  imaginii  României  în  lume.
         Dar  acestea  sînt,  probabil,  capcanele  oricărui  început
       ele  democratizare  a  unei  ţări.  Şi,  mai  ales,  a  uneia  ca
       a  noastră,  în  care  drepturile  şî  libertăţile  democratice
      , cucerite  au ■ fost  înţelese  într-un  mod  original,   fiecare
      considerînd  că  poate  faqe  ce  vrea.  Deci  şi  în  afara  le­
      gilor  scrise,  şi  a  celor  nescrise,  ale  cinstei,  omeniei  şi
      bunului  simţ.
         Totuşi,  ce  este  de  făcut  şi  ce  nu  mai  trebuie  făcut,  Prin  nemărginită
      :pentru  ieşirea  din  starea  de  criză  materială  şi  morală
      în  care  ne  aflăm t
         In  prim ul-rind/este  timpul  să  ne  adunăm.  Pin  con­  dragoste  şi  credinţă
      cedii,  de  peste  graniţă,  de  prin  tîrguri,  de  pe  străzi,  şi
      să  punem  umărul  şi  mintea  vîrtos  la  treabă.  Să  dăm   Biserica  din  *  Vălişoara,-   planurile  şi  sub  conduce­
      credit  Guvernului  şl  să-l  lăsăm  siLşi  rezolve  extrem  de   satul  dc  reşedinţă-  al  co­  rea  efectivă  a  Iul  Nicolae
      multele  şi  complexele  probleme  ce-i  cad  în  competenţă.
      Să  nu-i  tot  acuzăm  pe  unii  că-s  prea  tineri  (Adrian  Se­  munei  cu  acelaşi  nume,  a   David.   Clădirea  (a   fost
                                                         fost  construită  după  revo­
                                                                                  consolidată,  s-a  lărgit  con­
       verul),  iar  pe  alţii  că-s  prea  bătrîni  (Alexandru  Bîrlă-
      deanu),  pe  unii  că  umblă  prea  mult  în  străinătate  (Petre   luţia  lui   Avram   Iancu,   siderabil  spaţiul   destinat
      Roman),  iar  pe  alţii  că  vor  să  ne  vîndă  ţara  (Ion  Raţiu).  .   fiind  inauguriată  în   anul   credincioşilor   participanţi
      Cu  toţii  au  răspunderi  clare  în  sistemul  încă  fragil  al   1856.  Sfîntul  lăcaş,  situat   ta  slujbă,   s-au  construit
                                                         pe  o  ridicătură  de   teren   încă  două  turnuleţe,'  lîngă
      tinerei  noastre  democraţii  şi  încearcă,  pe  măsura  pre­  cc-1  face  vizibil  de  la  mari   cel  mare.   Biserica  a  de­
      gătirii  şl  sentimentului  lor  patriotic,  la  izbăvirea  ţării   depărtări  erta  —  pînă  cu  •  venit  astfel  o  clădire  im­
      de  rău  şi  promovarea  ei,  cît  mai  rapid,  în  rîndul  ţări­  vreo  12  ani  în.  urmă  —  o   pozantă   ce  impresionează
                                                         clădire  mică,  aflată  într-un   prin  monumentalitatea  ei.
      lor  democrate,  civilizate.                       stadiu   avansat  de  degra­  Pentru  realizarea   interio­
         Desigur,  este  bine,  este  necesar,  să  observăm  şi  să   dare.  Din  această  pricină,   rului  au  fost  iaduşi  soţii   Femei  îndoliate  si
      comentăm  tot  ce  credem  că  nu  slujeşte  intereselor  ţării,   primul   gînd  tal  preotului   Camelia  şi  Oprea  Pişoa-
      libertăţii  noastre,  prosperităţii  naţiunii  şi  să  ajutăm  la   Nicolae  David,  numit   In   ră,  renumiţi   pictori   de   copii  orfani
                                                         această  parohie  In   urmă   biserici.  Care  au  muncit  cu
      binele  şi  progresul  patriei.  Este  bine  şi  necesar  să  ve­  cu  11  ani,  a  fost  renova­  sîrg,  tragere  de  inimă   şi
      ghem  neîncetat,  cu  întreaga  fiinţă,  cu , toată  tenacitatea,   rea,  lărgirea   şi  restaura­  pricepere  la  decorarea  boi­  Rîndurile  de  astăzi   le
      Ia  apărarea  valorilor  materiale  şi  spirituale  ale  Roma-   rea  vechil  clădiri.  Gîhd  te­  tei  şi  pereţilor   naosului.   dedicăm depoziţiilor a  două   cadavrul  bărbatului   meu
                                                                                                                                     nu  1-am
                                                                                                                                              mai  găsit  nici­
      niel.  să  dăm  tot  ce  avem  mai  scump  în  noi  pentru  a   merar,  greu,  dacă  nu  chiar   Cei  doi,  cu  pasiune  şi  ta­  femei  venite  în  sala  Tri­  odată I
      desăvîrşi  imaginea  luminoasă  a  ţării  în  care  ne-am  năs­  imposibil  de   materializat   lent,  aU  realizat  un  inte­  bunalului  Militar  Timişoa­  De  ce ?  Răspunsul   1-3
                                                         în  vremea  dictaturii   co­  rior  de  toată -  frumuseţea,   ra  cu  patru  copii   orfanii
      cut,  am  spferit şi  vrem  să  trăim  mai  bine.  civilizat.  muniste  care  se  afla   în   bogat  în  portrete  de  sfinţi   dat  tot  această  femeie  în­
      ■   Dar  cum  să  facem  noi  toate  acestea ?   -  continuu  război  cu   Dum­  şi  scene din  biblie   demn   Au  fost  momente  deosebit   durerată  povestind  că  după
                                                                                                           de  emoţionante  aici,. dnd,
                                                                                                                                     mult  timp,  în  care  a  bătut
         Este  clar  că  numai  prin  muncă  efectivă,  ordonată,   nezeirea  şi  cu  sfintele  lă--   de  un  lăcaş  de  cult  orto­  cu  copiii  de  mină  s!au  în   pe  la  nenumărate  uşi,   a
      onestă  la  locurile  de  producţie,  numai  prin  rezultate   caşuri.  N.D.  ştia  toate  as­  dox.  Ceea  ce  merită  a  fi   braţe,  cu  lacrimi  în  ochi,   reuşit  să-l  identifice,  după
                                                         tea,  dar  n-a  depus  armele.  consemnat  este  faptul   că   cele  două  văduve  au  adus
      concrete  în  toate  sferele  vieţii  economice  şi  sociale.  Nu­  A   stat  de  vorbă  cu  oame­  fiecare  portret   sau  scenă   în  faţa  completului  de  ju­  datele  reieşite dintr-un  pro­
      mai. strîngînd  rîndurile  şi  mergînd  la  pas  egal  în  ace­  nii  din  sat  şi  le-a  spus  de   «—  realizate  în  culori  vii,   decată  fapte  semnificative   ces   verbal  întocmit   de
                                                                                                                                     medicii  legîşti  şi  aflat  • la
      eaşi  direcţie,  cu  ginduri  curate  în  tot  ce  ştim  şl  ce  pu­  ce  este  nevoie  ca  Vălişoara  .  luminoase —  au  fost  finan­  legate  de  moartea  soţilor.  Procuratura  Militară   Ti­
                                                         să  aibă  o  biserică  frumoa-  ,  ţate >de  către  o  familie  din/
      tem  face.   Fără  reproşuri  gratuite,  fără  compromisuri   să,  demnă  de  un  sat  cu  o   sat,   fapt  înscria  pe  mar­  —  In  dimineaţa  -zilei  de   mişoara.  Tot  aici  i  s-a  a-
      şi  acuzaţii  reciproce,  fără  goana  acerbă  de  înavuţire  ra­  istorie  atlt  de  bogată,  din   ginea  acestora.  Sînt   aici   17  decembrie  1989  *—  po­  dus  la  cunoştinţă  faptul  că
                                                                                                           vesteşte
                                                                                                                    Georgeta  Cîrpan
      pidă  cu  eforturi  minime,  fără  nostalgia  după  funcţii  şi   care  se  remarcă  luptele  cu   consemnate   numele   lui   —  soţul   meu  a  plecat  la   şi  soţul  ei  era  în   grupul
                                                                                                                                    celor  peste  40  de  cadavre
      fotolii,, după  relaţii şi  indicaţii.            trupele  de  honvezi  purta­  Mjrcea  Şina,  Gheorghe  Ro-   serviciu.  In  seara  aceleiaşi   transportate  Ia  Crematoriul
        Este  timpul  să  ne  adunăm...                 te  în  1848  pe  aceste   me-  '  vinaru,   Gheorghe  Bedea,   zile,  un  coleg  de'serviciu   „Cenuşa"  din  Bucureşti,  şi
                                                        leaguri  şi  conduse  de  preo­  Ioan  Valea  şi  mulţi  alţii.  a  venit  şi  mi-a  spus   că
                                 .   DUMITRU  GHEONEA                              —  Renovarea  şi  restau­                        că  a  fost  lovit  de   două
                                                        tul  Ioan  Lascu,  din   satul   rarea  bisericii  se  apropie   soţul   a   fost  împuşcat   gloanţe  în  abdomen.   Iar
                                                        Peştera,  cum  o  atestă  troi­                    chiar  în  faţa  porţii  Uzine­  ce  s-a  întîmpiat  cu  aces­
                                                                                  de  sfîrşit   —■   ne  spunea   lor  Textile  Timişoara.  Din
                                                        ţa  din  centrul  localităţii.  crîsnicul  Visalon  Şina.  Oa­  cîte  mi-a  relatat,  gloanţele   tea   ştim.  Omul  avea  29
                  WM4  PS 21                            sufletele  oamenilor  un  te­  menii  din  satul  nostru  nu   ucigaşe  au  pornit  «intr-un   de  ani  şi  un  copil   trecut
                                                                             în
                                                          Vorbele  lui  au  găsit
                                                                                                                                    cu  puţin  de  <ioi  a n i!
                                                                                                           ARO,  Iar  cei  împuşcaţi  au
                                                                                  s-au  oprit  însă  aici.  Prin
                                                                                                                                      Depoziţia  Irinei  Oteriţă,
                                                        ren  fertil,  toţi  fiind  de  ta-   contribuţia  lor  în  bani  şi   fost  luaţi  de  o\ salvare,  A   a  fost  şi  mai  emoţionanţii.
           In  Elveţia,  proprietarul  unui  mic  hotel  alpin  a   cord  cu  glndul  Iul.  Fiecare   în  muncă   se  construieşte   doua  zi  dimineaţa  am  ple­  Cu  un  copil  de  7  luni  în
        pus  în  sufragerie  următorul  aviz:           familie a  contribuit cu bani                      cat  la  Spitalul   Judeţean   braţe,  care  nu  şi-a  cunos­
           „Domnii  clienţi  sînt  rugaţi  să  na  pună  cameris­                 noua  casă  parohială,  se  vor   să-l  caut.  dar  aricit  m-ain   cut  şi  nu-şi   va  cunoaşte
        tei  întrebări  inutile.  Da,  ©  ţărancă  veritabilă,  a îm­  şi  s-a  angajat  să  la  parte   amenaja  treptele  de  urca­  rugat  şl  am  insistat,   nu
        plinit  de  ciirind  20  de  ani,  e  măritată  şl  e  mul­  la  renovarea  ş!  restaura­  re  din  şoseaua   naţională   am  fost  lăsată  să  intru  şi   VALENTIN  NKAGU
        ţumită  şi  de  soţul  ei  şi »de  meseria  pe  care  o  face*,-  rea  sfîntul ui  lăcaş.  Lucră­  sprei  biserită.  nici  nu  nm  aflat  nimic  de
                                                        rile  s-au  desfăşurat   după.  _    TRAJAN  BONDOR  soarta   .soţului.   De  fapt,  (Continuare  în  pag.  a  4-a)
   1   2   3   4