Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_218
P. 1

CU VINTUL LI BER














       Sute,  mii  de  vagoane  continuă  să                                                                          Un  sistem mm de

               fie  „depozite  pe  roţi!“                                                                      decantare  în  alimentarea

                                                                                                                     motoarelor  Diesel
           Din  buzunarul  cui?
                                                                                                                •  -  Eliminarea  operaţiei  de  schimbare  a  filtrelor
                                                                                                                •   Funcţionarea neîntreruptă a filtrelor
         —  De  ce  stau  vagoanele   acest  an,  a  vagoanelor  ne­
       laclrcate  cu  diverse  măr-   descărcate  la  timp,  cum  sc                                            •   Însemnate  economii  ia  sistemul  de  decantare,
      . furi  —  unele  mult  aştep-   prezintă î                                                                  de materii  prime şi hîrtie specială
      : tale  • -  pe  liniile  moarte   —  Peste  65 000  de  vagoa­                                         După  cum  se  cunoaşte,   acest  nou  sistem  de   fil­
       din  gări ? —.  l-am  Între­  ne  nu  au  fost  descărcate                                           la  motoarele  Diesel  se  fo­  trare  se  poate  adapta  la
       bat   pe  domnul   inginer   în  grafic.  Acestea  au  de­                                           loseşte  un  sistem  de  fil­  orice  tip  de  motor  Diesel.
       BUCUR  RÂDULESCU,  de    venit  „depozite  pe   roţi*.                                               trare  care  constă  în  utili­  Acest  sistem  de \filtru  nu
      . la , R.C.M.  Deva.      Vreau  să' vă  dau  şi  numă­                                               zarea  a  două  filtre  de  mo­  se  mai  schimbă  niciodată,
         —•  Vă  răspund  clar  şi  rul  vagoanelor  imobiliza­                                             torină  montate  după  pom­  se execută  doar o operaţie
      ■ concret  aşa  cum  m-aţi  Sn-  te:  37 600  —  la  C.S.  „Vic­                                      pa  de  alimentare.   Acest   de  curăţire  aproximativ  o
      ■ trebat:  unii  beneficiari  cer   toria*  Călan ;  20 369  —  la                                    sistem  de  filtrare  are  dez­  dată  la  un  an !
       mărfuri,  solicită  urgenta­  C. Ş.  Hunedoara ;  1 613  în                                          avantajul  că  are  o  fiabili­  Economiile ce  se pot rea­
       rea  sosirii  acestora,  dar  nu   Staţia  Deva.  Urmează  apoi                                      tate  redusă,  fiind  necesară   liza,  atît  la  filtre,  cît  şi  la
       le  descarcă  atunci   cînd   I.M.P.  Deva  cu  425  vagoa­                                          schimbarea  deasă  a  filtre­  hîrtia  specială  şi  manopera
       vagoanele  pline  sosesc  în   ne  imobilizate,  I.C.R.A.  cu                                        lor,  ceea  ce  impune  chel­  schimbării  lor,  de  cîteva
       staţii*»                 H 6,  I.M.C.  Bîrcea,   I.E.                                                tuieli  ridicate  şi  se  pierde   ori  pe  an,  sînt  foarte  în­
                                                                                                                                     semnate.  Deci,  toţi  poseso­
                                                                                                            timp.  Preocupat  mult  de
        ■—  S i  nominalizăm,  sti­  Deva,  I.  M.  Orăştie  şl  al­                                        această  problemă,  mecani­  rii  de  motoare  Diesel  —
       mate  domnule  inginer.  tele.                                                                       cul  specialist,  dl.  Gheorghe   unităţi  din transporturi, din
           Chiar  asta  voiam  să   Pentru  aceste  nereguli,                                               Stanciu,  de  la  I.P.E.G.  Hu­  minerit,  din  toate   dome­
       fac.  Este  de-a  dreptul  în­  pentru  scoaterea  din  cir­                                         nedoara  —  Brigada  Veţel,   niile,  dotate  cu  asemenea
       grijorător  fenomenul  ..  cu   cuitul  normal  al  vagoane­                                         a  realizat  o  inovaţie.  „Dis­  motoare,  indiferent  de  ti­
       neoescărcarea  vagoanelor,   lor  au  fost  achitate  pena­                                          pozitiv  de  purificare  prin   pul  şi  capacitatea  lor  —
       mai  cu  seamă   Ia  Unităţi   lizări  însumînd  sute  şi  sute                                      instalaţia  de  alimentare  a   pot  lua  legătura  cu   dl.
       economice  cum  sînt:  C.S.!  de  mii  de  lei.  Este  con­                                          motoarelor  Diesel"  pentru   Stanciu  Gheorghe  de  la
       „Victoria*1  Călan,  C.S.  Hu­  trastant  că  în  aceeaşi  vre­                                      care  posedă  certificat  de   atelierul  mecanic  al  Bri­
       nedoara,   Termocentrala   me  unităţile  economice  —■                                              inovator  nr.  55,  eliberat  la   găzii  Geologice  Veţel.   al
       Mintia,  I. M.  Orăştie,  I.M.P.   unele  chiar   nominalizate                                       28  ianuarie  1989,  conform   întreprinderii  de .Prospec­
       Deva,  multe  altele.  Reţi­  în  rîndurile  de*  faţă,   se                                         art.  71  din  Legea  nr.  G2'1   ţiuni şi .Explorări Geologice
       neţi  că  numai  C. S.  „Vic­  plîng  că  nu  au...  vagoane.                                        1974.                    Hunedoafă-Deva.  Nu  omi-
       toria*  Călan  a  plătit  în  8   Noi  zicem  eă.  şi  calea  fe­                                      Noul  sistem  de  filtrare   teţi i  pe jfingâ  funcţionarea
       luni  locaţii  insumînd  peste   rată  are  necazurile  ci.  Dar                                     a  motorinei   se  compune   ireptoşabflâ  ‘  a  motorului,
                                                                                                            din  patru  decantoarc  şi  se
                                                                                                                                     obţineţi  însemnate  econo­
       31-  milioane  lei.  Din  cauza   cifrele  pe  care  le-am  dat                                      poate  construi  foarte  uşor,   mii la filtre!
       nedescărcării   vagoanelor   sînt  reale!  Deci,  o  între­                                          folosind  corpul  unui  filtru
       sosite  cu  materiale  şi  ma­  bare  se  impune :  din  bu­                                         uzat.  ■ Important  este  că      SABIN  CERBU
       terii  prime.  Dar  gîndiţi-vă  zunarul  cui  se  plătesc  a-
       şi   ia  situaţia  economică   ceste  cheltuieli ?
       precară  -în  care  se  află   GII.  I.  NEGREA,      Zîna  melopeelor la Gurasada
       combinatul  din  Călan.        IOAN  JURA,                                      ,             -          - -                 , *            .
         «•  O  situaţie  reală,  pe   colaborator         Toamna  a  venit  la  Gura­                                               mărul  porcilor  a  sporit  cu
                                                         sada  cu  o  mulţime  de  tre­  o  Doamnei  eutcurbitaeeelor,  bun  venit.  •   Încolţeşte   300,  Să  nu  mai  vorbim  de
                                                          buri,  toţi  cetăţenii  din  cele   şi  creşte viguros  dragostea  de  pămînt  în  inimile  oame­  faptul  că   mulţi  oameni
                                                          lisate  ale  comunei  fiind   nilor.  o  Ţăranii  îşi  recuceresc şfartuţui ce onorează aceas­  şi-au  cumpărat  cai  şi  că­
                  UWA P 5  Z]                            ocupaţi,  de  dimineaţa  pînă   tă profesie.  O  Cu  faţa  spre  nevoile  şi  interesele  obştii.  ruţe,  că  au  reapărut carele
                                                          seara  tîrziu,  cu strîngerea                                              trase  de  vaci  ş.a,  Referin-
                                                         cartofilor  şi  culesul   po­                                               du-mă  la  cel  de-al  doilea
              Domnule   general,  cind  yă  căsătoriţi ?   rumbului.  Cei  din  Cîmpuri   ritm  tot  mai  mare  de  la  o   tul  cocenilor  fămîn  curcu-   aspect,  precizez  că  în  1990
                                                                                                                                     s-au predat 58  tone  de car­
                                                         de  Sus  au  adunat  toţi  car­  zi  la  alta.  In  ciuda secetei   betele  ce  se  strîng  mai
              După  ce  termlu  armata!...                                         din  vară,  producţiile  sînt   tîrziu  şi  această  imagine   ne,  1 300  hi  lapte  de  vacă
                                                         tofii,   iar  recoltarea   po­  bune  şi  oamenii  le  strîng   ne  aduce  aminte  de  copi­  şi  85  hl  lapte  de  oaie,  can­
                                                         rumbului   înaintează   în  cu  toata  grija.  După  tăia-  lăria  petrecută  în  sat,  a-   tităţi  mult  superioare  celor
                                                                                                            colo  unde  —  cum  zice  poe­  din  anul  trecut.  Printre  cei
                                                                                                            tul  —  s-a  născut  veşnicia.  mai  vrednici  gospodari  din
           „Veşmcia  s-a  născut ,  la  cît  la  tremirile-'cursă   de  spectoratele  judeţene,   Şi  tele  noastre  s-au  născut;   —  Oamenii  lucrează  in   acest  punct  de  vedere  se
         sat"  —   spunea   marele  persoane — spunea un mu-  această  stare,  deloc  mul-  I.  Budai-Doîeami,   Qvid   cîmp,  fără  să-i   îndemne   numără  Virgiî şi  Gheorghe
         Btaga.  Mă  întreb însă: dacă  calit).  N-am  uitat  nici  fri-  ţârâitoare,  îi  obligă  pe  cei  Densusianu,  Aurei  Vlaicu,   nimeni  de  la  spate,  cum  se   Andrica,  Mariana   Lup.şa,
         dumnezeitii)   filosof-poet   gui  ce  ne  pătrundea  Ia  os  hi  măsură  să  îndemne  la  Silviu  Dragomir.  Ce  în­  întîmpla  pe  vremea  dicta­  Merta  Bota,  Dragomir  Ig-
         g r trăi  acum.  Intr-unui  din  şi  nici  dîrdîiala  Subţire.  A  acţiune  pentru  ieşirea  din  seamnă  aste  pentru  cultu­  turii  —  opina  medicul  ve­  na,  Aurelia  Gherman,  Do­
         satele  noastre,  ar   mai  celor  mari,  şi,  mai   ales,  anonimat  sau  chiar  din  ra  de  la  sate ?  înseamnă   terinar  Marian  Pintea,  pri­  rina  Lugojan.   .  Virginiea
                                                                                                                                     Muntean ş.a.
         Spâne  Iâ  fel ?  Sau  reflec.  celor  mici,  mulţi  şi  nevoiţi  Hncezeală.  Sîrttem  de  a-  comemorări  şi  case   me­  marul  “comunei.  Ceea   ce
                                                                                                                                       Scăpate  de  ..preţioasele"
         ţia  i-ar  deveni  amară  şi  să  se  producă  pe  scenă  —  cord:  începuturile  sînt  gre-  moriale,  pe  lingă  serile  de   înseamnă,că în sufletele lor   orientări şi  indicaţii  \enito
         ar  suna  cam  aşa:  „Pustiul  atunei  cîrid  trebuia  Susţi-  le!  Dar  nu  putem  fi  de discotecă,  de  video   sau   încolţeşte  din  nou  dragos­  de  sus;  primăriile  se  întorc
         S-a  născut  la  sat-.“.                                                de bal  fh-âm  amintit  nun.   tea  de  pămlnt  ruptă  cu  la  rostul  lor,  aceia  dc  a
           Cu  slabele  noastre  pu­  AMAMAnAMvyyAnfuwvuwwvuvwwvwwwwwwwwwbVww ţîle.  ţinute  în  clădirile  că­  ,  brutalitate  de  colectiviza­
         teri,  încercăm  un  răspuns                                            minelor).  înseamnă  tra.   rea:  forţată.  Oamenii   aş­  sluji  interesele  obştii  -care
                                                                                                                                     le-a  investit  cu  încredere.
         şi,  alături  de  cei ■ Implicaţi,                                      diţie  autentică  şi  de  caii-   teaptă  noi  reglementări  cu   Un  exemplu  elocvent  din
         căutăm  o  ieşire  din  pus­                                            tate.  fUrni  de  aur ‘ pentru-   plivire  la  pămînt,  despre
         tietatea   satului,   stricte   Pustiul s-a  născut la  sat?            a  cărui  exploatare  sînt  ne­  care  se  vorbeşte  cu  opti-   acest  punct  de  vedere  este
                                                                                                                                     primăria din Gurasada care
         Senso  —  a  vieţii  culturale                                          cesare  pricepere  şi  interes.   , mism.           a  pus  în  centrul  activităţi!
         de  aici.  Ne-am impus,, pen­                                           Interes- pentru  ca  activita­  —  Care este situaţia uni­  sale  cotidiene  nevoile  loca­
         tru   viitorul  raid  prin  sa.                                         tea  din  cămin  să  fie,  cu   tăţii agricole din Gurasada?  lităţii  şi  ale  oamenilor.  Că
         tele  judeţului,  două  impe­                                           adevărat,  fermentul  vieţii                        este’ aşa,  o  dovedesc  împli­
                                                                                                              —  Continuă  să  existe.
         rative:  să  ţinem  sub  obroc   nută  o  acţiune,  spre  a  se  aeord  cu   prelurnirea  a-   culturale  de  Ia  sat.  *   După atribuirea  a  cîte  0,50   nirile  de  pînă  acum.  Au
         realitatea  găsită  —  pe  de   raporta   activitate  ln‘  că­ cestei  stări  de  provizorat   Ministerul  Culturii  a  fă­  fost  lărgite  şi  modernizate
         O  paf te;  să  nu  prezentăm   min.  Şi  tot  la  capitolul  ne-  pe  durata  unui  timp...  li­  cut.  mai  întîi,  un  gest  de   ha  teren  tuturor  cetăţeni­  drumurile  între  Gurasada,
         doar  faţada,  voit  nouă  a   - uitare  vom  trece  şi  senza­ mitat cum ? !  ajuxrare  materială  a  cul­  lor,  unitatea  a  rămas  cu   Boiu,  Cărmăzăneşti  . şi  Du-
                                                                                                            pămînt  mai  puţin,  cu  un
         acestei' realităţi  —  pe  de   ţia  de  pustiu,  de  cîntee  de   Căminele  culturale  au  a-   turii.  Şi, - iată  că-I  face  şi   nuleşti ;  toate  şcolile   au
         altă  parte.  Ar  fi  şi  impo­  cucuvaie,  de  înnoptare  Ip  cum  directori  cu  normă  în-   pe  cel  de  ajutorare  mora­  efectiv  redus  de  bovine  şi   fost  puse  la  punct,  oferind
         sibil,  întrudt  în  fenome­  plină  zi.  pe  care  o  degajau  ti'eagă,  retribuită   rezona.   lă,  introdueîrrd   sistemul   ovine.  In  schimb,  în  gos­  condiţii  optime  pentru  des­
         nul  folcloric,  ce  se  supra­  căminele  culturale.  4!>il  şi,  mai  presus  de  toate,   unei  selecţii  necesare  a  ce­  podăriile  cetăţenilor numă­  făşurarea  procesului  de  în-
         pune  aproape  pe  de-antre-,                                           lor  puşi  în  fruntea- activi,   rul  de  animale creşte de  la   văţămînt ;   s-au  asigurat
           l  cu  activitatea  cultura-,   In  lumea  dezorientată  şi  noii  directori  au  cadru  de   tăţii  culturale,   printr-un   o  lună  la  alta,  ca  şi  canti­  lemnele  necesare   tuturor
         f dfi la  sate.  noul  nu  com­  cloeotindă  a  îndelung  ui,  punere  In  practica  a  ori.   examen  de  verificare  a  cu­  tăţile  de  produse  predate   instituţiilor  de  pe   raza
         bate  vechiul,  ci  continuă  o  tatului  nostru  sat, ,se  pare   ginalităţii.  a  invonUvităţii.-   noştinţelor.  Este  o  măsură   la  stat.  '■  comunei.   Lu   Gurasada
         tradiţie.               că  activitatea  culturală-  se   a  noului.  Gu  atît  mai  uşor   absolut  obligatorie,  deoa­  —  Cîteva  cifre  ar  funda­  toamna este deosebit de fru­
                                                                            unde
                                                         în  judeţul  nostru,
           Purtăm  încă  în   minte   amîpă,  cu  cîntec  şi  descân­ dai  la  tot  pasul  de  urme   rece  cultura  rămîne  stin­  menta  afirmaţia  dumnea­  moasă  şi  bogată,  iar  oa­
         Imaginea  zăvoarelor   tra­  tec.  Şi,  trista  stare  de  fapt  ale  istoriei,  de  paşii  unor   dardul unei naţii.  Iar  naţiu­  voastră.  menii  îi  sporesc ■ —  .  prin
         se  la  uşile  căminelor  cul­                                          nea  o  regăsim  la  oraş  şi   —  Faţă  de  începutul  a-   strădaniile. lor   frumu­
         turale  şi  a  ferestrelor  mo-  este  recunoscută  şi,de  Mi­ importante   personalităţi  la  sat.  în  egală  măsură.  nului,  în  Gurasada  sînt  cu   seţea  şi  bogăţia
         fiorite  (mai  nespălate  do- nisterul . Culturii  si  de  in- ale  neamului  I  Căci  in  sa­  NATALIA  VASIU  88  mai  multe  bovine,  cu  48
                                                                                                            mai  multe  ovine,  iar  nu­    TRAIAN  BON 1)014
   1   2   3   4