Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_232

T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V A R t

INTUL LIBER

S M B A T A , 27 OCTO M BR IE 1990
- Anul II, nr. 2 3 ţy 4 pagini - 2 lei
DUM INICA, 28 OCTO M BR IE 1990

v

Şcoala, cămiaul cultural —

principalele instituţii ale satului

Şcoala, căminul cultural predă un absolvent de li­ rîndul ei, primăria locală
sînt, alături de biserică, ceu. Mai sînt încă pro­ a sprijinit cu fonduri re­
instituţii de bază ale sa­ bleme cu manualele care pararea aşezămintelor cul­
tului. Dacă şcoala asigură nu au - sosit în număr turale din Cucuiş şi Si-
un nivel de cunoştinţe în- suficient. Dar cea mai bişel, urmind ca anul vii­
. tr-o anumită perioadă, că­ delicată situaţie o oferă tor să fie efectuate repa­
minul cultural îi este des- : rechizitele, care lipsesc. raţii la Căstău şi Orăştioa-
chi&.ţsau- ar trebui să-i fie Credem că în această pri­ ra de Jos. Găsim firească
deschis — n.n.) permanent vinţă cooperaţia' de con­ o astfel de preocupare,
otnului, pentru timpul său sum va trebui să-şi su­ întrucît o manifestare cul­
liber, oferindu-i clipe de plimenteze eforturile. A ■ turală are nevoie şi de un Pe tarlaua cu sfeclă de zahăr de la C.A.F. Băcia, recoltatul se desfăşoa­
destindere. Lucruri bune, sporit şi gradul de auto­ cadru de desfăşurare adec­ ră în plin. Foto PA VEL LAZ A
dar şi „probleme" ale a- nomie al şcolii. întrucît vat.: în această privinţă,
cestor instituţii am aflat instituţia posedă internat, remarca directorului nu ne
cu prilejul unui raid- în­ s-a făcut o bună aprovi­ pare lipsită de temei:
treprins recent zionare a cămării de iarnă, „ Atlta timp cît instituţia Noi tarife pentru lucrările
La Şcoala Generală Be- a fost procurată cantita­ funcţionează în regim de In prima dimineaţă,
riu, directorul instituţiei, tea de lemne necesară atît autofinanţare, cultură a- pe la ora 7,30, cînd am
ajuns la magşzin, vînză-
prof. Nicolae Nistorescu, pentru şcoala de centru, cît devărată nu se poate face*. efectuate de către S.M.A.
ne mărturisea intenţia sin- ,, şi pentru cele din satele E adevărat, dar ceva, ceva, toarea pe care am ruga­
ceră. a profesorilor de a aparţinătoare comunei. tot se pOate face. Deo­ Trebuie să fac precizarea t-o să mă- servească cu
face cu adevărat şcoală, Ini privinţa căminului camdată, însă. In privinţa în dorinţa de a răspunde 2 litri do lapte s-a uitat
urmărind ca efevii să-şi cultural, este evidentă activităţii culturale, la întrebărilor adresate de că adoptarea noilor tarife la mine ca la un „picat
către unii cititori ai zia­
însuşească nivelul ogrut de .■ preocuparea directorului Beriu şînt doar intenţii. rului nostru privitoare la este determinată- de creş­ din lună". „Păi lia ora
terile preţurilor combusti-
cunoştinţe. Catedră sîftt Nicolae Brhsduş ppnjtpu -e - Aici-no se auzise la plata muncilor -efectuate .pbului şi pieselor asta, lapte? S-a termi­
acoperite cu cadre cores­ fectuarea unor importante de nat domnule, de mult".
punzătoare, In afară de lucrări, de reparaţii la clă­ MINEL BODEA de către unităţile S.M.A., schimb, cît şi de necesi­ „Dar magazinul dumnea­
catedra'de.' limbi străine direa propriu-zisă( cit şi. i-am solicitat domnului tatea de a asigura desfă­ voastră este o unitate-
ing. loaii Mlniguţiu, direc­
(franceză—germană), unde la mobilierul aferent. La ‘fContimiarc în pag. a 2-a) tor td Trustului Judeţean şurarea unei activităţi .
rentabile, avînd îrf* vedere
pentht Ş,|ţA„ să ne 'facă acoperirea din venituri' Douâ
e-
proprii a cheltuielilor
precizările efe rigoare. Iată
m mit «spre warw imrnrmr ce ne-a . ratatat interlo­ fectuate. Concret, noile dimineţi
-
cutorul :
tarife prevăd următoarele
— Potrivit Ordinului nr. preţuri la hectar:' arături
Degringolada în apro­ ascund, yedeţti cumpărăto­ Doamnă Crizantema Gr- 93, din 19 octombrie a.c., — 835 lei, discuit-— 205
vizionarea du bunuri de rului „de Tind* unii ges­ dean — diriginta farma­ al Ministerului Agriculturii lei, semănat p&ioase — a întreprinderii de .In­
consum a cetăţenilor con­ tionari7. Depinde. ciei nr. 91 din Hunedoara şi Alimentaţiei, sînt regle­ .225 lei, fertilizat cu în­ dustrializare' a Laptelui
tinuă ou largul „concurs" Geslibhara1 .magazinului — nu a . putut invoca ni<*i mentate noile: tai-ife de grăşăminte chimice — 90 Ar trebui să fie în per­
al unor şefi de unităţi din 31 şl I.C.S. Mărfuti Indus­ o scuză pentru faptul că plată a lucrărilor prestate lei. Pentru transporturi manenţă bine aprovi­
■comerţul de stat. triale Deva, doamna Pom- lucrătoarele din farmacie cu tractoarele şi maşinile tariful este de 180 lOi pe zionat". „Poate, eu nu
La eforturile primăriilor pilia Nejneş, ascunsese: răspundeau invariabil „nu agricole; pe categorii de •ră. De asemenea, iriaifac ştiu. Laptele s-a termi­
pentru combaterea flagelu­ ■ sutiene, ciorapi, chiloţi, avem" la solicitarea unor lucrări, care se aplică în- precizarea că pentru dislo­ nat şi mai primim" mîi-
lui dosirii mărfurilor In maiexuri, marfă în valoare medicamente din import, cepînd cu dată ■ de 1 oc­ carea tractorului şi maşi- ne dimineaţă t*
scopul speculării lor prin de 28 000 lei. în timp. $e domnia să ţi­ tombrie a.c. în esenţă, mă • nilor agricole plata per­ Asta-i! Aşa că în di­
interpuşi s-a' asociat cu Doamna Elisabeta Ciobot, nea. la loc dosit asemenea voi referi, ţinînd seama cepută este de 122 lei pe mineaţa următoare, la
mai multă convingere şi care gestionează dpar o medicamente In valoare de de specificul judeţului şi Oră. Deoarece lucrările din ora 5,50, mă aflam deja
Poliţia. minusculă tutungerie", cea , 37 000 ,lei. . Colejfa dumi- de solicitările ce le avem această perioadă s-au aglo­ la rînd. Se vede că
La controalele efectuate ■ cu nr. 110, tot a I.C.S.M.I. , sale. Viorica ’Firin, de la din. partea producătorilor merat mult (situaţie ce
îr» 42 de unităţi eoţnerpiale Deva, pusese deoparte 400 particulari, la tarifele sta­ Gheobghe pavel
din Judeţ au fost depistate pachete de ţigări „Car- ION* CIOCLEI bilite pentru' lucrările rea­ NICOLAE TÎRCOB
mărfuri dosite în valoare paţi;“, 100 pachete „Bucegi*. lizate pe terenurile situate (Continuare în paf), a 2-a}
de peste 240 000 lei. Ce mai 67 pachete cu lame Triton. (Continuare fn pag. a 2-a) în pantă de peste 9 grade. (Continuare în pag. a 2-a)
ADEVĂRUL DESPRE „GENERALUL - LEGENDĂ" <lli)
A S C E N S I U N E A
Şefii ierarhici ai loco­ sau să-şi dovedeaScă abi­ turi in băncile străine, terii figura sinistră a
tenentului Pacepa erau litatea pentru a-l recruta. plata vinzării de ţară. dictatorului Nicolae Ceau-
de-a dreptul inbîntaţi de Ii fusese, pur şi simplu, Agentul însă trebuia spri­ şcscu. încă nu începuse
el. Reuşise in foarte scurt pus în braţe de patronii jinit să ajungă şi la alt ascensiunea către putere
timp să contacteze şi re­ comuni, iar informaţiile fel de informaţie, in spe­ a „savantei de renume
cruteze pentru serviciul pe. care le furniza erau cial cele privind siste­ mondialM, dar un om abil
secret român, nici mgi ceea ce în limbajul spio- mele de apărare ale ţă­ simţea bine din ce parte
mult, nici mai puţin decît nilor se numesc „informa­ rilor din Tratatul de la bate vîntul.
un fost agent al C.I.A., ţii de intoxicare". Para­ Varşovia şi la acestea nu Tot demaseînd. agenţi
in vremurile acelea (anii lel, către C.I.A., pe ca­ putea ajunge decît dacă străini; provocînd din
’50), o adevărată mină de nale oculte,- începuseră să . se inălţa cit mai mult în cînd în cînd şi apoi vin-
aur pentru cineva care se scurgă informaţiile ierarhia securităţii din zînd ca un adevărat Iuda
vrea să ştie cît mai multe despre modul de organiza­ România. . Pentru asta dte un camarad de ar­
despre tabăra adversă. re a aparatului român de trebuiau făcute sacrificii. me, Pacepa urcase în
„Fostul agent" ii stre­ securitate şi chiar .des­ Intre performanţele pro­ ierarhia gradelor militare
cura informaţii care rezis­ pre serviciile, sale secrete, fesionale ale ofiţerului pînă la cel de colonel,
tau J,a verificări şi, in con­ despre amplasarea obiec- . lori Mihai Pacepa au în­ avansînd in acelaşi timp
secinţă, prezentau un tivelor militare şi tot ceput să' se numere de-' în funcţie. Speranţele
grad ridicat de credibili­ felul de astfel de infor­ ' mascările de agenţi ai puse in el de patronii
tate. Ceea ce hu ştiau şefii serviciilor secrete străine, săi de la ' C.I.A., cu ani
ierarhici;ai locotenentului maţii care interesează în Erau „piesele de şah." în urmă, nu se dezmin­
Pacepa era faptul că activitatea oricărui ser- . sacrificate de C.I.A. fie ţeau. Era tot mai aproa­ una pezi
„fostul agent. C,I.A.“ nu viciu secret. In norgcti- . din reţeaua' proprie, fie' pe de marele obiectiv*
ieşise la înfîmplare in clatura C.I.A.„agentul dine din' '„grădina" Altora cu
calea acestuia, ; ba' chiar RoMânid atît de bine, care avea legături. Intre . (Va urma) Unde -tai şi unde crapă, cugetă croitorul,
uitîndu-se .visător pe geamul prin dreptul că­
nu trebuise să facă nici plasat figura- deja cu 'un f timp în /tentante se ridi­ ruia trecea t> domnişoară cu fustă de blugi...
un efort de inteligenţă grad militar şi cit con­ case v binişor în şaua' pil-, : n ico lae delureanu