Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_235

X, I B B R T A T E , D E M O 0 B A Ţ I B, A D E V A » !

V'

Anul II, nr. 23$ JOI, 1 NOIEMBRIE 1990 4 pagini - 2 W

CALENDAR ORTODOX ROMAN ÎNSEMNĂRI DIN PARIAMENTU1.
■ ............ ii. ROMÂNIEI
ALATURI DE FRAŢII n o ie m b r ie
Sf, Cosm* ţi Osmiw din Asiă Mtfrt primului
Sf, Mc, ăcWndin. Pigasie st ElfKăRbf
DE PESTE PRUT Sf. Mc. Acfecfdm». iosif ţi Aflai» Pe te m ijlocul lecturii
Sf. loaricaig cei Mare (Psmrnma ţpsjfihfl
'Srnrtco 5 X j& T ^ T ci^ T S lF raportului guvernamental mătate m l are, desigur, şi
simbolica.
o semnificaţie
5, MOîCf t f asupra ştirii naţiunii după Au trecu i 100 de Zile eţe
A teri fi «tei este e mare bucurie pentru net sfi Sf. Mc. G^cU8afff.^ŞitV»B
A latre multele naţiuni «fes UA&S* S 4S . primei» 209 de adie de de­ guvernare şi toată tem ea
WriiH w şira dobîndit un aawte statui 4« indepen­ Sg Parei M*i.ţ Cm. ÎJTlcW; Sf % *s* mocraţie legitimă, domnul este interesată rit înţelea­
denţi. itecMfewrea drapelului naţtenri* a Snbti |i Sf. 33 de mucenici din Mclitinap Gfţ.*3*3r Petre Roman s-a oprit gă care sint urmările e-
(11 Sf. Arhangheli Mil«»t ti C»v»M
şi a lăsat impresia că şL-a
MttMetajM riritbw e au test ţi But» desigur, mari St.M c; Onisiforşi Porfiric; Sf. ActcfiiSâ reamintit ceva foarte im­ xacte ale bilanţului. Anu­
mite cercuri din
opoziţie
« M a i sde fraţii®» de dineelo 4e I t e l cete* uedîu t Au. Qcriît OW«# şi tevoalrp spun că, da vreme ce aţi-
• te M sufletul de bucurie. Am test tet timpul aU- Mc. Mtefaykiw şi yuVntte. portant. A căutat împrefut, m enţm vte sint goale in
turt «de el iu «bţinere» acestor maţi b fcb d cu o anumită nedumeriră*
Vremea bucuriei a iest scwtă insă, Pentru că, ţMvwfl'ă w V 'i& 'e® * nu a găsit ce căuta, şt a- continuare, cozile nu dis­
l. VOSCT
iată, cu amre diurne aflăm că atît de mult obidiţii tbnei şl-q reluat lectura cu par, punea lipseşte în anu­
noştri fraţi sint d a UCU la pericol. St tem Mibwţisid; LWfca Piutakri resemnate. In clipa urmă­ mite oraşe, fabricile nu lu-
in aceste zile de mare i mnpfcuă. HridfUU este M i St i«Ht C>wi fc A»£ St baniasiWg ţlgţgM mu fu. toare, din spatel&scenel de creară fi producţia scadle,
pusă la o grea încercare. Pesta n m te pe pămîn- 5 prezidiu ă Sălii Pătatului, e cazul să spunem adewă-
tT armului} s-g ivit un jshelner cu o rut: paharul e de Jumătate
C«rrlteM« 4c ia tavă in mină. Pe. tavă se gol şi Guvernul' trebuie
Mântedre» Ni^nţ afla h» pahar cu apă. să-şi: recunoască înfringţ-
St ApOstil şi Krăr^fit lisuMah'i Chelnerul a depus paharul reg. Concluzia logică este
St Qrigerie Taumaturgni, rytvc»P«I Niwemnti pe marginea ţruxunet. dom­ simplă — demisia. Dgr
S t
ibene către toţi Aii tării, teiem că lit i St Mc. Platan; ăamino ţi Lahru alte cercuri de analiză
a apărut Următoarea dttendş .te exista nul prim-mintstru şi-d în­ spun că, dimpotrivă, pa­
ea repeddieă- liberă ţi n prospera cu «tet suveran S» "xşt'i f Arf EicVv 0.i3r tifoî trerupt din nou lectura, a harul este pe jumătate plia,
mulţumit, a zlmhit, a băut
*i Integru, «un se va scinda te .«ornate* ţi vu t e 1 Jumătate din apă, după ca urmare a efortului de
Părea treptat de pe hartă ţi din memoria aeari- 19 Sf. P m n t AVbic; STMc/Varia»» care şi-a cerut scuze pen­ guvernare, de - unde rezul­
lă ţim I r t Sf. Crigoric Dcfitpolitţil; S t Pracfu; Mc, Davie tru această slăbiciune o- tă că lucrurile nu. stau
Calea nu poate fi Insă decit una singură. Ea Iz­ ZI f ) hdrare* fit biserica a Mşkîi DţMHttei ft)r.:l?««n ' menească. Paharul primului- chiar atit de sum bru. Di­
vorăşte c# claritate din aceiaşi ape) menţionat Anu­ m u) ministru a rămas Ungă recţia in care sânt duse e
me că prosperitatea Moldovei poate fi asigurată St Aa. FKteM. Cristei sl Sf. hîrtiite raportului, jumSe bună şi efectele crizei sint
prin unirea tuturor forţelor democratice ale tate gol, pină te sfîrşit. ţinute in friu. Rezultă că
tăUt ioditareut do #riea*ăriteIar Sau poate jumătate pHn, încrederea ‘ noastră tn ca­
Apel, integritatea
iun depind» dm ce unghi pri­ pacitatea de guvernare na
tem teteuM•apa»* veşti lucrurile, fotoreporte­ -are motiv» să se degrade­
«aflţtiter c a r e ,X e d i n f brutei r i s f sfidind rii s-au repezit imediat a- ze, iar' not, foţi, trebuie şă
r id » drept ţtlerie ţi de neam , vor d patgSti cască supra - scenei şl a» aprins ne păstrăm m continfiaru
Vatra «Mteaoţefiscă. bltţurite, - Momentul a in­ sperărtfele. £> Vsemenea « -
DU fapt .dbrm area aşa-m im ltelar trat in istorie, ca dovadă,
Oventuaioie alegeri te organe» nici noi nu ne-em refuzat IOAN fPU
J« a provocare p olitică, ce are' drept plăcerea de a-l evoca.
practic, dezlănţuirea In M oteova • u u M 'riteter Povestea paharului ju­ (Cpnteuure |n pag. a 4-a)
' dnildifiiitf n '
Iiată, Intr-adevăr, o crudă reăfltâte care '
că WteWova ţi fraţii noştri d e din colo de Prut tra-;
iese dbţ nou m om ente d ş restrişte. — Dar 'dombustihil aveţi pentru I
ştră fiin ţă
Nu putem s t Vnr ten cu întreaga niţaştră fiin ţă ¥« O caid U iarnă, centrală ?
alături de ei, fttfN l ifagă inim ă bâiţud I
la unison în speranţa zilei de m ftee. f w tetem ri- —■ ...400 tone de cărbune aşteap­
tetou noastră ne facem o datorie do suflet faţă de te «Mari ? tă în Gara din Hunedoara. Nu a- I
destinul fra ţilor de dincolo de Prut. vem cu cer-l transporta...
Topîfceji», Va fi cald la iarnă fn aparta­ I
tehnician,* *— La ce vă referiţi, concret ?
VALEN TIN NEAGU — I.&.C.L. Hunedoara nu a e-
— La Centrata termică mal sint mentele minerilor de ta Gheţari ? I
multe lucruri de pus ta punct, deşi feetuat încă nici un fel de verifi­ Conducerea IA3.C.L. Hunedoara va
sezonul de iarnă aproape că a înce­ cări ' Ta reţeaua de încălzire şi apă trebui să rezolve, operativ această I
put şi acestş lucrări trebuiau să fie caldă, nu s-a stabilit unde se pier-
i finalizate. . ’dp apa pe reţte ,- problemă. fGH. h. NEGREA) I
m pe zi num M iiM i
ÎN HARUt W A ZI :
• — Cit costă acest .şarpe cu och ela ri?
— m de ici, Afitrio cnMurti h «»edoren e“ întreprinderea de Stat stabilit pe acest an — Ş3
— Ş l fără ochelari ? H m d o aoeaa „Avicola" Mintia are o milioane ouă interlocu­
i CoiAcxţl^ Să-l fecţu cajţftw^nţH. contribuţie deosebită la torul esţima p depăşire ou
TT T r ■şşm inI u t ni^riJ.ifu.irnii^i aprovizionarea populaţiei cincb două motorine ' bu­
£s»s căţi; In ceea' ce priveşte
judeţului ngsţru cu‘ oua şi
ADEVĂRUL PESPUE ,;Oa«gAmt - tgGEHDĂ' (Vi). pgrnEj «ţfi .ŞjjiflrB. Străda- producţia de carne, este
asigurată bana materială,
n i^ ' safcrinţftor acestei u-
se vietici i-au avertizat pe EPILOG terviuri nit i-au văzut nităţi, conjugate eu îmbu­ sări, In vederea obţinerii
respectiv •efectivele, det p i­
liderii celorlalte
state:
me crede că planează pe­
„Cineva dintre noi tră­ niciodată faţa. Cită vre­ nătăţirea condiţiilor • de 3 circa 7 100 tone Befe-
creştere şi îngrijire a pă­
BUminarea generalu­ dează ricolul asupra sa, el va sărilor, se regăsesc în sal­ rindu-se Ia producţia zil­
lui C din fruntea servi­ Pacepa cunoştea bine extrădat pentru motivul continua Sa rămtnă învă­ tul substanţial al produc­ nică de ouă, care acufn
ciului de contraspionaj capacitatea serviciului so­ invocat de Statul Român. luit ţn mister. Pericolul este de peste ?§0GOO bu­
avea să se dovedească vietic de contralnforma- El n a .« trădat, fn cali­ cel mai mare, după, pă­ ţiei, comparativ cu reali­ căţi, dl. director, aprecia
doar un paleativ pentru ţii precum şt pe cea a tate de ofiţer în cadrul rerea lui, îl reprezintă zările din ultimii ani, cînd
totala conspirativitate în serviciului, român de con­ GJ.A; el a îndeplinit o acea parte a fostei secu­ — ne amintim cu toţii — că este posibilă o creştete
ţară a generalului trădă­ traspionaj. Ştia că, mer- misiune pe teritoriul Ro­ rităţi care a alcătuit ser­ de-abia ajungeam ca lunar cu 30000—40000 bucăţi,
tor. Nu dormea nici ser­ gîndu-sc prin blfminare, mâniei. viciul de contraspionaj, datorită adausului dr vi­
viciul secret al K.G.B.- se va ajunge la el A pro­ Fugind din România ca şi cei din reţeaua ex­ să-ne procurăm cele 5—10
ului. fitat de primul prilej şi în urmă cu 12 ani, Pa­ ternă, care au reuşit să ouă pe aşa-zisa «notă de tamine în pecepturi, >< as­
După una din tntllni- a fugit din ţară. cepa ştia că riscă să fie se mai salveze.' De acesta, comandă". Ba mai mult, tea fiind normale sub s-
rile de la Varşovia a Co­ Valul de mister a că­ lichidat de rămăşiţele re­ de acolo de unde este, au fost luni cînd nici a- peetul conţinutului ir,
mitetului Politic Consul­ zui definitiv atunci cînd ţelei din străinătate ale face tot ce poate, prin tejne. Semnificativ i .*
tativ al statelor partici­ statul român a cerut de fostei DJ.E., pe aure nu cine poate, să determine cestea nu ş-au asigurat. ce priveşte saltul , ts-
pante la Tratat, ca şl du­ te sfatul american ex­ o putuse decapita com­ faţă de aceştia ura şi do­ Din dialogul purtat cu
pă o întrunire a repre­ trădarea lui «pentru cri­ plet odată cu decanspi- rinţa de răzbunare a po­ dl, ing. Li viu Ştaier, direc­ trat faţă de perioada "iul
zentanţilor Q.A.E.R. de mă de. trădare de ţară”. rarea tet Ajuns în Şta­ porului român. Prin aces­ păsările erau ţinute in
la Praga, secrete de o Răspunsul Departamen­ fete Unite ide America, te demersuri Pacepa ţin­ torul întreprinderii amin­ .posturi" ' prelungite -im
deosebită însemnătate la tului de Ştat al Statelor prima m grijă a fost să teşte departe. Nu e greu tite, am desprins cîteva
vremea respectivă pentru UnBe, lăconfo dar de o sa sup&nă unei operaţii de dedus unde şi după aspecte pe care le aducem cauza lipsei furatelor -ste
statute în cauză au Jtran- sinceritate dezarmantă, de totală transformare a ce raţionament. (Sfîrşit). In atenţia cititorilor şi a NKOI.t»- "fu rou
spirat* cu o suspectă o- at rupt acel văl Genera­ fizionomiei feţei. Gel care beneficiarilor producţiei
perativitate. Liderii so­ lul pacepa un poate fi pretind că i-mu luot in­ NICOLAE DELUREANII
avicole. Faţă de programul (limluiuai i iu |>.ig a 2-a)