Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_244
P. 1
L I B E R T A T E . A D E V Ă R !
Anul II, nr. 244 JOi; 14 NQIEMBRIE 1990 4 pagini - 2 teî
-
* 1 DECEMBRIE — adevărata sărbătoare
INCERTITUDINI IN CONCURSUL NOSTRU DE FOTO0RAFII naţională a poporului român (II)
PROBLEMA PĂMÎNTULUI UNIREA ŢĂRILOR ROMANE
SUB MIHAI VITEAZUL
Grija faţă de pămînt, de najat terase, s-au făcut
calitatea acestuia, indife modelări, nivelări şi sca-
rent de forma de proprie rificărj pe 45 de ha în ve- Glorioasa -epopee mili tive — independenţa şi
tate, este o chestiune de dereh plantării cu viţă de tară a poporului român, unitatea politică' — cu
primă însemnătate pentru vie. Evident, situaţia unei care a dus, sub conduce*" -consecvenţă neabătută. Pla
viitorul naţiunii. Iată însă âsemenea investiţii, ce se rea strălucitului strateg, nurile ce le purta în ini
că, în ciuda acestui impe ridică la circa 4 milioane diplomat şi om de stat Mi mă au fost dezvăluite la
rativ vital,, apar unele si lei, nu poate rămîne ne hai Viteazul, la prima u- scurtă vreme, trecîncj prin
tuaţii anormale, ce deno clarificată, important fiind nificare politică a celor foc şi sabie pe creditorii
tă că, în loc' să ne întoar acum ca ea să fie pusă în trei ţări româneşti, mo şi ostaşii turci din Bucu
cem cu faţa spre pămînt, valoare prin înfiinţarea ment istoric hotărîtor în reşti, precum şi nimicirea
cum era normal să ne aş plantaţiei prevăzute. In dezvoltarea conştiinţei de garnizoanelor turceşti de
teptăm, uităm în mod cu teri ocuto’rii ne spuneau că, neam si naţionale a po pe malurile Dunării. Se
totul deliberat de necesita tot din cauza neasigurării porului român, cu pro ajunge astfel la memora
tea păstrării şi sporirii ca cu fonduri, au fost stopa funde şi permanente sem bila bătălie de la Gălu-
pacităţii productive a pă- te şi lucrările de desecare nificaţii în istoria sa mul găreni, din august 1595,
mîntului.. Nu ne referim şi drenaj în zona Ilia — tiseculară, a fost pregăti cînd Mihai Viteazul, cu
la întîrzierea nepermisă Lăpuşnic. Este dureros că tă de întreaga dezvoltare o armată mult inferioară
a legislaţiei fondului fun se întîmplă astfel de si a societăţii româneşti pî- ca număr, reuşeşte să în
ciar, ci la unele măsuri tuaţii, stopîndu-se lucrări nă la sfîrşitul secolului al frângă imensa orgie tur
arbitrare de sistare a lu ce ar putea să se regăseas XVI-lea, favorizată de cească. Această victorie,
crărilor de îmbunătăţiri că cu un însemnat aport O serie de factori externi. urmată de cea de la Giur
funciare pentru acest an. în producţia agricolă. Condiţiile care au favori giu, a avut ca urmare
Deşi este limpede pentru De menţionat că nici în zat unirea celor trei ţări inestimabilă independen
oricine că desecările, com privinţa irigaţiilor situa româneşti au fost de na ţa Ţării Româneşti. Dâea
baterea eroziunii solului ţia n-a fost prea bună, . tură economică, politică, în această fază Mihai Vi
şi irigaţiile constituie ac unele amenajări, în spe militară şi socială. Astfel teazul a avut sprijinul
ţiuni cu efect incontesta cial cele de pe partea legăturile economice per principelui ' Transilvaniei,
bil asupra producţiei agri dreaptă a Mureşului, ne- manente au contribuit la Sigismund Bathory şfr al
cole, iată că — asemenea fiind deloc utilizate în a- formarea unei pieţe comu domnilor Moldovei, Arpri
şi altor unităţi cu profil ceşt an. . ne ificipiente cu centrul Vodă şi apoi. Ştefan Răz-
similar din ţară —* între în schimb, este pozitiv la Braşov, acolo unde se van, în curîhd se va ve
prinderea de Execuţie şi că se continuă lucrările - stabilise şi centrul tipa dea izolat. Mihai Viteazul
Exploatare a Lucrărilor de de redare în circuitul a- rului românesc.- Apoi a- a realizat* că singura cale
îmbunătăţiri Funciare De gricol în contul terenuri propierea celor trei ţări de' a rezista în faţa peri
va este pusă în imposibi lor preluate de o serie de române devenea tot mai colului extern este unirea
litatea de a .finaliza pro beneficiari, cum sînt LE. necesară datorită . intensi celor trei ţări române sub
iectele stabilite în' acest Haţeg, C. M. V. J, şi ficării exploatării turceşti un singur domn, pentru
sens. Din discuţia purta G.I.G.C.L. Totodată, s-a şi amestecului direct al a concentra . toate energii
tă cu domnii ingineri Oc- reorganizat activitatea în Coi-pacia Călin : JPEJSAJ*. dregătorilor turci în orga le românilor în faţa duş
tavian Bocăniciu şi Petru
treprinderii, sporind pon nizarea lor internă. manului. • ' ‘
Ştolea, director şi, respec derea producţiei indus încă' de la ocuparea tro Prof. DUMITRU BAHNA
tiv, inginer şef al unităţii triale, cu accept pe con nului, Mihai Viteazul ur
amintite, am reţinut că, de fecţiile metalice şi diferite măreşte cele două obiec (Continuare în pag. a 2-a)
la începutul anului, s-a ac construcţii, avîndu-i ca be
ţionat îndeosebi în zonele neficiari pe I.N.C. Mintia,
Bretea Română — Vilcele, U.J.C.C., A.E.I. Orăştie şi fn curlnd în librărif
Vaţa — Ocişor, Sarmize- alţii. CARTE DE CRĂCIUN
getusa 1— Zeicar»! şi Cio- Pe lîngă neasigurarea V ă m ulţum im c ă a ţ i g i n i t
peea — Covragi, cuprinzînd fondurilor, numeroase greu darul ziarului nostru pentru copiii dumnea
peste 1500 ha în lucrări tăţi în activitatea între-, m a jo r ş i a ţ i re n u n ţa t la g r e v ă
complexe menite să con prinderii sînt generate de voastră.
tribuie la mai buna folo lipsa pieselor de schimb, Bucuria educaţiei prin recreere, Vestea că la sfîrşitul lu dicapat, care se mişcă greu
sire a terenurilor respec uleiurilor, bateriilor şi an nii octombrie şi lucrătorii i independent şi se exprimă
tive la scopul producţiei velopelor, aproape jumă din transporturile auto de şi mai grea Am făcut mari
agricole. Acţiunile s-au în tate din parcul de utilaje CARTE DE CRĂCIUN, calatori din judeţul nostru eforturi ca să reuşesc să-mi
trerupt însă, din lipsă de aflîndu-se, cum se spunte, volum bogat ilustrat, cuprinzînd versuri şi se - vor ralia la iniţiativa continui studiile liceale la
fonduri care, pînă acum, pe butuci. confederaţiei sindicale de seral. în acea zi riscam să
erau asigurate de la buge proze pentru copii, semnate de scriitori cla ramură da- a participa la pierd cursurile, deoarece
tul de stat O altă lucrare NICOLAE TlRCOB t> grevă cu caracter re locuiesc la Cristur şi nu
abandonată este şi cea 'de sici şi contemporani. vendicativ' m-a întristat aveam altă - posibilitate de
lâ Romos, unde $-au ame- (Continuare în pag. a 2-a) mult. Sînt un' tînăr han- a veni Ia cursuri- in Deva
dccît - cu trenul pînă la
Simeria, de1 acolo cu tre
nul la Deva şi de la gară
ÎN ZIARUL Curs de iniţiere Intr-ale bunei cuviinţe pe jos, pînă la Liceul Nr.
1, unde sînt elev seralist.
DE ASTĂZI î Şi asta' cine ştie cîte zile.
Marţi ■— 6 noiembrie va în mijlocul drumului, -flă la volan ! „De ce n-aţi. mitale, dîndu-ii pe mi ’ Am aflat apoi cu bucu
1990. Seara, puţin , după cam în dreptul cofetă mers pe jos ?!“ — vor nă un autobuz de stat, rie că' lucrătorii din trans
orele 13. Ne aflăm in riei. Alergăm după e l: spune unii. Deoarece au în condiţiile in care ma portul în comun I.T.A. nu
staţia din faţa complexu tineri sau vîrstnici, sănă tobuzele pentrp, călători şinale funcţionabile sînt vor participa- la grevă, că
lui comercial „Mioriţa". toşi sau bolnavi, cu mii- sînt făcute i Şi apoi, e- puţine şi parcă le-ar me transportul auto, cel pu
Aşteptăm o maşină care nile goale ' sau încărcate ' ■xistă şi grabă ! Poate şi rita cei ce ştiu să se ţin pe relaţia Deva — Hu
nu mai vine. Sîntem de bagaje. Urcăm. Şi ma indispoziţii de sănătate ! poarte ! Şi călătorul îţi nedoara şi retur nu va- mai
mulţi. Deodată — spe şina porneşte la fel de Şi cîte şi mai cîte! -fi întrerupt.
face un favor, urcind în
DURALEX, ranţă ! Se văd luminile voiniceşte cum a şi ve-, Exceptind starea spe- ■ maşina pe care o con Vă mulţumesc domnilor,
unui autobuz. Bucurie! ' n it Ne menţinem echili dală de teamă, şi nesigur duci şi plătind un bilet din transportul in comun
SED LEX Nu e o cursă specială, ci brul, dar de dansat — ■ ranţi An ■care plutim cu cu preţ piperat. Am con al I.T.A. că, gîndind ma
o maşină de transport lo- fără voie şi fără graţie' — ' taţii, Comportarea şofe vingerea că dacă ai fi tur şi cu responsabilitate
caî: 1 Sîntandrei. Dar, tot dansăm. . îndrăznim rului de pe maşina 31- proprietarul autobuzului- la efectele- pe care le-ar
O SITUAJIE minune! Vine în viteză a-i întreba .pe şofer 'd e UD-7147, din seara zilei victimă, ai învăţa să te fi avut greva dv. asupra
şi pare a nu vrea să in ce e atît de grăbit!, l i . de. 6 noiembrie ’90, rămî porţi cu călătorii. Pentru activităţii din celelalte sec
tre in refugiul staţiei. răspunde — cu grosolănie ne: revoltătoare. Prin în că altfel nu. ţi-ar călca toare ale vieţii economi
APROAPE Eşţe adevărat, aiel opri ' — 'doamnei care a între călcarea eticii profesio pragul şi te-ai plimba de ce şi sociale, aţi renunţat
se, .deja o maşină in con bat: nTaci din gură şi nale ! Prin aroganţă de uniţi singur. Pînă atunci la ea, căutînd rezolvare pe
EXPLOZIVĂ venţie, dar,lăsase suficient coboară!" (cit ai clipi, a- 'stăpîn ce-ţi face un uriaş. însă, sperăm, intr-un curs alte căi a revendicărilor
loc în spatele ei. „Să ve junseser&m. iii staţia Pia favor, deşi nu-l m eriţi! ăe „iniţiere Intr-ale bu dv. Vă mulţumeşte un tt-
deţi că; nji opreşte !“ , -— ţă /X Cu mîknlre, am cu Nu, deloc stimate d-le nei cuviinţef, la care să năr handicapat,' Însetat
DREPTUL spune cu regret, o femeie getat: 3 lei . pentru, o sta conducător auto, favorul fie înscris — din oficiu de cunoaştere, pe care el
de'lingă mine: Dar amin-' ţie gi să fii obligat a su- . nu-l fad d-ta călătoru — şoferul de pe maşina n-o poate realiza decît
LA REPLICA tiridu-şi parcă de Staţie, , portă, şi capriciile celui lu i! Ci firma la care 31-HD-7147! frecventând zi de zi şcoala.
autobuzulropreşte unde puternic pentru că se a-' eşti angajat ţi-l face du- NAT ALT A VAŞHJ
ADIŞOB nOBVAT, *
« I Cristei*
