Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_253
P. 1
t Poate exista
C AP LIM PED E Concursul nostru de fotografii
înţelegere
LA PARIS -
C V »IC H T intre recini
C * ImR i h I i I R I- ■■ „Pe strada Minerului,
din Deva, in blocul 23, ia
scara III, etajul I, locu
In silele de 19—21 noiembrie 1990, Ia Paris s-a
consumat evenimentul de vîrf al acestui an şi unul ieşte familia Benea. care
dintre cele mai importante ale sfîrşitului mileniului a făcut p adevărată şan
II. Conferinţa la nivel înalt a Consiliului pentru Secu drama în faţa balconului.
Toată vara i-am suportat
ritate şi Cooperare în Europa a reunit, în Capitala, înjurăturile adresate celor
Franţei, 32 de delegaţii din ţări de pe continentul’
nostru — Intre care ţările membre ale N.A.T.O. şi care se atingeau doar de
ale Tratatului de la Varşovia —, precum şi din S.U.A. fiarele ee îi înconjoară trei
şi Canada, chemate să delibereze şi să decidă asu straturi de ceapă şi pă
trunjel. Deasupra lor tro
pra destinelor europene. In impresionanta galerie de
oameni politici — şefi de state şi de guverne — pre nează o viţă de vie, car®
vara este joeuinţa" ţînţa-
zenţi Ia eveniment, s-a aflat şi preşedintele Româ rilor şl muştelor verzi. Dar
niei, domnul Ion Ilieseu, în fruntea delegaţiei ţării ceea. ce m-a făcut să. mă
noastre, care — aşa cum ne-au informat presa şi te
leviziunea — a avut uti rol deosebit de activ pe în ; adresez dv, este faptul că
treg parcursul prezenţei sale în capitala Franţei. acum şi-a adus,.nu ştiu. de
unde o cuşcă pentru câine
Delegaţii au dezbătut şi adoptat documente de co- Bâgu Gheorghe: „A EXISTAT ÎN DEVA?",
vlrşitoare însemnătate pentru viitorul prosper şi în şi a pus-o Ungă grădina
siguranţă al Europei. Este vorba despre Tratatul asu şi ■ cele eîtcva flori ce le
arc pe spaţiul nu at unui
pra forţelor armate convenţionale în Europa — care
prevede reducerea drastică a principalelor tipuri de BIBLIOTECILE - ÎN ZIA R U L singur balcon, ci şi ai al
arme şi sisteme de armament —, Declaraţia de ne- tora. Toată lumea care tre
ce pe stradă se opreşte şi
recurgere ta forţă şi la ameninţarea cu forţs, între comori de înţelepciune D E A Z I :
N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia» Acordul cu pri să minunează. Probabil o
vire la noi măsuri de creştere a încrederii pe conti sfl-şi aducă şi un -clina sâ-i
nent şl Carta de Ia Paris pentru o nouă Europă — Ştim ! Bibliotecile — ori lelor. Cu ochii minţii, însă, păzească averea".
document ce încorporează Un set de“ principii şi mă-, unde ş-ar afla — reprezintă revăd venerabila institu VIORICA ROMAN
suri yizînd drepturile şi hbertăţile ■ omului, instaura acele comori de înţelepciu ţie. Şi, ;*u suflet abia ieşit
rea unei noi ere, da democraţie, pace şl unitate. ne care împiedică omeni din adolescenţă, rettăiose fCoiKtnuare in pag a 2-«rt
Parisul a mai fost, în cele trei zile, şi un teren rea s-o ia mereu de la sfiala cu eare-i păşeam pra
fertil al dialogului întn^ participanţii la istoricul eve zero. Şi comorile se. cer pă gul. Aceeaşi sfială care mă
niment, un spaţiu dinamic a! contactelor şt eOROor-. zite’ asemenea oqhilor,”“îfin însoţea d ila ta de....pr»-
birjlor, un perimetru propice cooperară şi Prelegeri cap! Dar, vedeţi. există gul 'tffteăre* ■ biserici . In, A ir M i, unde veşti bune
lor între delegaţii, între oamenii politiei prezenţi la oare' .aprindeam luminări
masa tratativelor. cataclisme stihii ale np- morţilor mei. Ii cunoşteam
turii sau stihii ale comuni
Şj este o mîndrie să ştim că în vîrtejul acestei tăţilor unţane. Şi ele zdrun bine culoarele, scările — şi uiiete nu prea»
reuniuni la cel mai înalt nivel s-a aflat şi preşedin cină puternic, uneori pînă pe cele larg împărăteşti, ca
tele ţării noastre, domnul Ion Ilieseu, r cărui semnă la spulberare, aceste co şa pe cele înguste — liniş
tură pe documentele adoptate înscrie România- între titele săli de lectură şi e- • Salutări diiţ Erauţu • Diversitate do preocupări
statele respectabile ale Europei, îi conferă personali mori. Cataclismele n-au o- Icganta AULA. • C» lemnele în ghiozdan * O faimă e» se destra
tate şi prestigiu peste vremuri. Aceasta, in pofida coîit nici mfndra Bibîiofcecă
rezervelor pe care Ie mai manifestă faţă dormi unele Centrală Universitară, din Din ' tot co-a'm cunoscut mă ? • Cum folosim sistemele «te irigaţi^? Accasta-I
state şi organisme internaţionale, pe care necunoaş mintă do Bucureşti. Au — nimic. Pătrund In clădi întrebarea • Pe scurt, foarte pe scurt.
terea exactă a situaţiei actuale din România» itnagi- zguduit-o cutremurările re. Privesc in jur. Şi mă
vrlncene... au aprins-o Uf-» întreb. Ce văd există aie In Ziua cînd apar aceste Bota, un tînăr ce s-a în
UUMITRU GBEQNEA nurlie şi ip-enadele revo- vea ? ! Sau e doar seeven- rînduri, probabil, locuito hămat serios, împreună cu
luţM». rii satului Ban pot oe, co ceilalţi de la primărie,_ în
{Continuare In * 2-a) C> regăsesc acum ' învă NATALIA VASHJ muna Kărău —. douăzeci soluţionarea multor pro
luită, pe dinafară. în plasa dintre eb mai precis — se bleme pe care Ie ridică
de harnic păianjen a sche fOwdnour» te oog 0 2-o) află undeva pe pămîntul viaţa localităţii. Printre
cocoşului galic» ca invitaţi realizările acestui acj' ’ pot
ai localităţii1 Vineuil. Cum fi consemnate; repar’area
In ziua de 27- noiembrie la Ministerul Educaţiei au ajuns să se împriete şi zugrăvirea căminelor
1940, pe ia erele 8,30 dimi Naţionale împotriva prof. nească românaşii de aici culturale, asfaltaşi drtţ-
neaţa, prefectul Zăvoianu Nicolae lorga, cu privire cu francezii ? Simplu. în mului prin satjit Bănpoţon,
8 ordonat chestorului le la pretinse abuzuri al# a- primăvară, reprezentanţi care a ajuns la biserică,
gionar Ute Stingă să ia cestuia. ai localităţii amintit© au repararea şcolii din Bîr-
măsuri ca să fie ridicaţi Fiind cercetate persoa venit la Banpotoe cu aju său, începerea construirii
de acasă diverşi Joşti dem nele din familie şi servi toare. Satul — aşezat în- unei biserici fn Chi mituita
nitari şi aduşi Ia Prefec torii care se găseau in vila tr-o vale de un pitoresc ş.a. O problemă - pentru
tura de Poliţie. Scopul a- de la Sinaia, s-au stabilit deosebit — le-a plăcut care primara! s-a zbătut
cestei măsuri nu a fost următoarele: foarte mult. ea şi gospo mult gste cea a asigurării
atins din cauza interven Ecaterina lorga, soţia dăriile lui — temeinice, bi lemnelor pentru instituţiile
ţiei subsecretarului de stat profesorului, declară că în ne rostuite — şi sufletele din comună. Soluţionarea
Rioşianu. întregul plan era aîaa de 27 hoîembrie 1948, oamenilor — prieteneşti, ei s-a amtnat stft de 'rrtitft
în strlnsă legătură eu ce pe la orele 17,30, au intrat deschise. Au stat mai mul
le întîmplate în noaptea pe scara de Serviciu şasty te zile şi cînd au plecat, îneît şcolarii duceau fie
în
care în ghiozdan sau
precedentă şi prevedea su >te persoane, care s-au le-mr invitat pe primitoa servietă cîte o bucată ' de
rele lor gazde să. te întoar- 1
primarea tuturor celor ca S itimat ca făefnd parte că vizita. Legătura între lemn luată de acasă îh
re, bi calitatea lor de foşti din poliţia legionară a Ca cele două localităţi s^a fiecare- zi pentru a face
deţinători al unor func ii. Asasinarea pfeserulut pitalei, spunînd că au ve
intermediul , căldură în sălile de clasă.
prin
ţinut
ţiuni politice, luaseră în- nit să-l dusă pe prof. lor doamnei' Marfa Dărart, pro
tf-o oarecare măsură par ga la Bucureşti, pentru a Recent, cum âm aflat, pro
te sau erau bănuiţi a fi i se .lua un interogatoriu. fesoară de franceză la blema respectivă nu se
luat parte la prigoana le Ncoiae lorga Profesorul s-a supus în Şcoala Generală din Hă- mai pune însă, fiind aduse
lemne la şcoli,
gionară din regimul ante faţa comportării violente rău, care s-a dus şi dirrsa etc. . cămine
rior. care l-au întrebat dacă Ion- Albu» prin declara a acelor persoane. • în Franţa pentru 'a nu-i Cetăţenii din zona De-
face" pe oameni să discute
Astfel, în data de 27 no profesorul este acasă. Cel ţia din dosarul 3381/1941, • în urma comparării pro unii cu alţii eu ajutorul
iembrie 1940,, asasinii I-au şase legionari s-au întors menţionează că ar fi capa belor fotografice, doamna miinilor.
căutat pe profesorul larga la orele 13,30, au pătruns bil să recunoască doi din lorga a recunoscut pe Tra- Primarul comunei Hă- TRAfAN 8ON0OR
' de două ori Ia Bucureşti, în casă, controlând, cameră tre cel opt asasini şi tot ian Boeru. rău este domnul Marinei (Continuare m pag, a 2-a)
la locuinţa acestuia, situa cu cameră, nevoind să odată menţionează că unul
tă pe şoseaua Jianu nr. I, creadă spusele servitorilor - dintre ei era îmbrăcat în IOAN BUCŞOIU.
unde, de altfel, se găsea Albu Ion şi Stei». Comă- hainele echipei morţii. adaptare după
sediul Institutului de Isto nache. : Pe această declaraţie nu ..Asasinatele de ia Jilava, Q E 3 3 B B 8 0
rie Universală. La audierea martorilor, s-a pus insă nici o bază, Snagov şi Stiejnicul*
Prima vizită a fost fă Stela Cotnănache nu poate deoarece s-a stabilit că Cemaudamentul Militar CLIENTUL : — Iţi aminteşti de brinza aceea
cută la orele 11,99, acasă da nici o declaraţie pen Ion Albu - era înscris in ai Capitalei (1941) pe care am consumat-o ieri ?
aaîridu-se doar fiul profe- tru identificarea vreunuia mişcarea legionară şi fă OSPĂTARUL: — Da, desigur.
CLIENTUL: *— Şi spuneai că-i
tdni — Valentin — pe dintre legionari. cuse o serie da denunţuri (Continuare în pag a 2-a) sau deportată din Elveţia ? importată
