Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_256
P. 1

V EN IŢI  ROM A m  LA ALBA IV LI A !







                  DE  ZIUA  TĂRII                                                                               In memoriam

             Una  dintre  cele  mai  inspirate  hotărîri  ale  Parla­
          mentului  a fost consacrarea  sărbătorii  naţionale a  Ro­                                             DEPUNERI  DE  COROANE  DE  FLORI
          mâniei  la  1  Decembrie.. Este  într-adevăr,  prin  exce-                                              CU  PRILEJUL  ANIVERSĂRII. UNIRII  .
         . Ienţă,  data  care  concentrează  în  memoria  ei  cea  mai
         / deplină  izbîndă  a  istoriei  noastre,  împlinirea  aspira­                                            Şl ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI
          ţiilor  seculare  ale  unui  popor  şi  totodată  dovada  unei
          justiţii  imanente.  Ca  şi  în  Decembrie  1989,  la  1  De­                                          Zi  de  sfîntă  sărbătoare"  la  Cimitirul  Eroilor  -De-
          cembrie  1918;  Dumnezeu  s-şa  aflat  cu  noi.  • Adunarea                                          ’a  poporului  nostru,  1  De-  va,  la  ceremonia   dspu-
          Naţională  de, la  Alba.  Iulja'a  fost. un  act  de  măreaţă                                        cembrie  împleteşte  în  a-  nerii  de  coroane., Kestivi-
          solidaritate  politică  a .unul- neam,'  pare-  a  consfinţit,                                       .cesit  an  bucUria  aniv.ersă-  tatea  a  fost  deschisă  so­
          de  drept  şi  de  fapt  unitatea  de  simţire  în  aria  unui                                       rii  a  72  de  ani  de  la  Ma-  lemn  de  Imnul  Naţional
          teritoriu  propriu  şi  indivizibil.  .Unitate  preexistentă                                         rea  Unire,  săvîrşită   la  „Deşteaptă-te   române",
          djnfotdeauna.  Cunoaştem. cu  toţii  adevărul  exprimat                                              Alba  lulia,  cu  bucuria  interpretat  de  o  fanfară
          de  Lucian  Blaga  în   Hronicul  şi  cîntccul  vîrsfclor:                                           primei  sărbătoriri  a  Zilei  militară.
          „Pentru marea,  istorica A dunăre  Naţională  dc  la  Alba                                           Naţionale  a  României,  în   In  jurul   monumentu-
          lulia,  (...)  n-a  fost  nevoie  de.  o  deosebită’ pregătire  a                                    libertate.^ cu  speranţe  de  lui,  în  acordurile  „Imnu-
          opiriiei . publice" deoarece  „pregătirea se  făcuse sute  de                                        mai  bine"  pentru  toţi  ro-  lui  Eroilor",  au  fost  de-
          ani".  Actul  unirii  a  fost  un. act  politic. înfăptuit  însă                                     mânii.                 puse  coroane  de  flori  din
          printr-o  subtilă  conlucrare  a  strategiilor  politice  cu                                           Cu  gînduri  de  pioasă  partea  Prefecturii  Jude-
          cele  culturale.  E  un  titlu  de  onoare  pentru .  poporul                                        .recunoştinţă  pentru  me-  ţene,,  a  unor  organizaţii
          român  faptul  că  suprema ■ sa  aspiraţie  —  Unirea  —                                             moria  eroilor   neamului,  politice,  unităţi  militare,
          s-a  realizat  prin  forţa  spiritului  şi  nu  în  spiritul  for­                                   prin  ale  căror  strădanii  de  poliţie  şi  economice,
          ţei.                       -  -   . . . . . . . . .                                                  s-a  împlinit  visul  de  vea-  instituţii,
            S-a  configurat  întîi  conştiinţa  unităţii   naţionale,                                          curi  şi  pentru  veacuri  al   Ceremonia  a  adus  ua*
          evidentă  înainte  de  orice  prin  aceeaşi  limbă.  Limba, -                                        românilor.  —  Unirea  —  înălţător  omagiu  al  celor
          această  vitală  avuţie  naţională,  a  fost  şi  va  rămîne                                         mai  mulţi  locuitori  din  de  azi  pentru  lupt;» -  şi
          liantul  indestructibil  al  unităţii  româneşti  din  toate                                         municipiul  reşedinţă  de  jertfa  tuturor  martirilor
          timpurile.  Ideea  apare  limpede  îptîia  oară  la  scriitorii                                      judeţ  au  participat  ieri,  neamului  nostru.
          noştri  vechi,  de  unde  iradiază  apoi  în  întreaga: noas­
          tră  cultură,  amplifieîndu-se,  îmhogăţindu-se  neîncetat
          cu  noi  argumente,  pină  a  devenit  o  forţă  culturală
          pusă  în  slujba.unui  măreţ  ideal  politic  naţional.  Nu   Aspect  din  timpul  solemnităţii depunerii de coroa­
          întîmplător  cei  mai  mulţi  dintre  militanţii  aflaţi  în   ne  la  Cimitirul  Eroiior  dln .Deva,                                             t
          linia  întîi  a  luptei  pentru  Marea  Unire  au  fost  oa­                Fotă  DOREL  LAZ A
          meni  de  cultură:  preoţi,  dascăli,  scriitori,  gazetari,                                                       0 -m.n ui
          istorici,  artişti.  Poporul  i-a  înţeles;  şi-a  recunoscut  as-,
          piraţiile  în  aspiraţiile  lor  şi  i-a  urmat  ca  o  singură
          fiinţă.  După  aceea,'  rolul  diplomaţilor  n-a  mai. fost'
          decît  acela  de  a  consfinţi  un  fapt  împlinit.  Viziunea
          aceasta  eminamente  modernă,  pe‘  care  luptătorii  uni­                                                     (Qo-mâttiel
          rii  au. avut  inteligenţa s-o adopte, este evidentă în cu­  ADUNARE  FESTIVA
          vintele  celui  pa  oare  Octavian  Goga  l-a  numit  „unul
          dintre  părinţii  patriei",  Vasile  Goldiş,  marele  bărbat
          prin  glasul  căruia s-a  rostit  Rezoluţia  Unirii,  la  Alba                                                      ..ftiavi
          lulia:  „Cultura  —  spunea  el  —  este  astăzi  arma  cea   Casa  de  Cultură  Deva  a. ,  care  a  împlinit  dorul   de
         , nud  puternică  a  popoarelor  şi  incit  un  popor  se  arată   găzduit  ieri  adunarea  fes-   reîntregire  naţională  a  ro-
          mai  apt  şt  mai  accesibil  pentru  cultură,  cu  atît  mai   tivă  consacrată  sărbătoririi  '  mflnilor  trăitori  intre  Nis-
          multe cuvinte are la o existenţă valoroasă in concertul   Zilei  de  1  Decembrie.   tru  şi  Tisa,  precizindu-se  Deja  Dunâţea-Albaslrâ,  cum  e  cerul Iară nouri
          celorlalte  popoare*.  Să  luăm  deci. aminte,  <m  atît.mai.   Arătînd  că  in  urma  des-  .că  limba  şi  credinţa  ne-au   pînâ-n -codrii  Bucovinei,  cei  din  zariştea  de  sus,
          mult,  eu  cit  adevărul  acesta  îşi  păstrează  neştirbită   cătuşării  aduse  de  Revolu-   asigurat  unitatea  in  timp;  deja Mare, de la Nistrul cu  mujatine ecouri
          întreaga actualitate.                            ţie  a  putut  fi  scoasă' la  lu-   in  ciuda  vitregiilor  istoriei;
             Sărbătorim. Ziua-  Ţării in libertate dar Intr-un ceas.   mină  adevărata,  sărpătoa-   ;  In  Încheierea   adunării  pîn' la Tisa transilvană,'doina noastră  din  apus,
          de  cumpănă  pentru  ţară.  îl  vom  depăşi  niWvaî  spli-   re  naţională  ,a  flofcaâniei,   s-a  dat  citire  unui   „Cre-
          darizîndu-ne  din  nou  în  jurul  ideii  eteme  de  unire   domnul Castel Alic, fcrefec-   denţkjnal*;  datat  29   no­  din întreg admc«I Ţârii plin  de  sfrâmoşimea
          :perttrii hirtele patriei. Dragostea  de patrie nu se scoate   uri  judeţului,  a  subliniat   iembrie. 1990,  care  va   fi
          toată ziua In  stradă şi nu-se afirmă prin negaţie anar­  că  cele  peste  patru  dece-   depus  la  Muzeul  Judeţean                    .  noastră
          hică şi  lipsită  de  alternativă.  Ca  orice  lucru  intim  şi   mi  de  comunism’ n-ou  pu-   Deva  şl  listei  celor  88  de  pmâ  spre înalt do ceruri unde-i graniţa de gînd,
          sfînt,  ea  se  păstrează  în  taina  sufletului  şi  se  dove­  tut  şterge1!- ^din   sufletele   delegaţi  hunedoreni  -  care  de la pulberea-Ţârînii pîn' h  Pasărea  Măiastră,
          deşte  prin  caracter  şi - competenţă.  Abia  cînd,  pe  căile   noastre amintirea  momen-   vor  participa  la  adunarea
          culturii,  vom  înţelege  cu  toţii  acest, adevăr,  vom  pu­                                       i de la xîmbet pîn' la pltnsul ce ăe-qu copleşit
          tea  fi  siguri  că  Dlimnczsu  nu-şi  va  mai  întoarce  faţa   ~ UUn£crăS<!rUCe în  iSt0riC   solem,*a  de  la  Alba  Iuîia-             pe rînd,.
          de la noi.                  '                      înduvtotul  lor.  yorbito-   Aduiiarea  festivă  a   fost
                                     RADU  CIOBANU         rii  au  rememorat  eveni-   urmată  de  un   spectacol   de cînd lumea şi pâmîntul noi sînfetao  un Neom
                                                           mântui  de  acum  72 de ani,   folcloric.
                                                                                                                                                  şi-o Vatră,
                                                                                                               doar un Glas rostind  cuvîntul după -Legea din
                                                                                                                                                    Străbuni,
                                                                                                              i doar  o  Inimă  bâtînda într-un  Singur  Trup de
                                                                                                                                                      piatră, ■,
                                                                                                               doar  o  spadă de  iubire făcătoare de  minuni.   V
                                                                                                               Azi şi-n  veci  noi  sîntem  una  cum  sînt degetele  .  j
                                                                                                                                                       mîinii, l
                                                                                                               una  cum sînt una gîndul  şi  cu  inima  din piept;   J
                                                                                                               aşa  sînt din totdeauna  şi  vor fi în  veci  românii   ?
                                                                                                               că prea drept ne e hotarul cel din veşnicie drept.  <

                                                                                                               Pentru  România  Mare,  pentru  tot  ce-nseamnă  \
                                                                                                                                                        Ţara \
                                                                                                              *şi  Credinţa, Neamul,  Graiul,  pentru tot    V
                                                                                                                                             ce-nseamnă  Dor, ţ
                                                                                                               azi,  la  Sărbătoarea  Ţârii,  să zîmbim cu   i
                                                                                                              i.                                  primăvara /
                                                                                                               ce  rodeşto-n  visul  nostru  şi-n  credinfa-n viitor.   ?
                                                                                                                                       NECULAI CHHHCA

             Participanţii  la  adunarea  festivă  din  municipiul  Deva dedicată sărbătorii  naţionale  a  poporului  roman.
   1   2   3   4