Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_259
P. 1

'  S  A L  A
                                                                               D  E  _  _




















           Construcţii  rezistente,                                                                        „CARTE DE  CRĂCIUN".  ALM ANAH  PENTRU  COPII
                                                                                                                      A   IEŞIT  DE  SUB  T IP A R :
                                                                                                              EDITAT  DE  ZIARUL  „CUVÎNTUL  LIBER"
                                                                                                                           DIN  CUPRINS:
     funcţionale  şi  cu  siguranţă                                                                        •   Naşterea  Domnului  —  povestită  de  Sfîntul  Evan­
                                                                                                                ghelist Luca;
                                                                                                           •   Mihai Eminescu :  „Rugăciune" ;
                  in  exploatare                                                                           •   Rugăciunile  copiilor:  „Ingerelul",  „Pentru  părinţi",
                                                                                                                „Pentru semnul Sfintei Cruci"  ;
                                                                                                           •   La  colindat:  „Moş  Crăciun",  „O,  ce  veste  minu­
       Şe  ştie  că  .  pentru  rea­  ze  problema  calităţii  con­                                             nată" ;
      lizarea  unor  construcţii  re­  strucţiilor   în  cadrul  stu­                                      •   Octavian Goga :  „Moş Crăciun" ;
      zistente,  funcţionale  şi  cu   diilor  tehnico-economice  de                                       •   Lucian Blaga :  „Colindă" ;
      siguranţă în exploatare este   fundamentare  a  investiţii­                                          •   Radu  Ciobanu:  „Legenda  lui  Moş  Crăciun" ;
      nu  doar  necesar,  ci  şi  o-   lor ;  •   să  stabilească,   în                                    •   Vladimir Pop Mărcanu :  „Bradul" ;
      bligatoriu  ca  toţi  factorii   colaborare  cu  factorii   de                                       •   Ionel  Amăriuţei:  „Colind",  „Cantilenă  pentru  Car­
      —  beneficiar,   investitor,   profil,  norme  de  calitate                                               men", „Cîntec de iarnă";
      cercetare şi proiectare, pro­  pentru   diferite   categorii                                         •   Mircea  Sântiinbreanu:  „La . anul  şi  la  mulţi  ani” ;
      ducţie  de  materiale  şi  ele­  de  construcţii;  •   să  defi­                                     •   Necnlai  Chirica:  „Noaptea  de  Anul  Nou",  „Cîntec
      mente  de  construcţii,  con­  nească  nivelul  de  calitate
                                                                                                                pentru p pisicuţă", ,,Vrăbiuţa";
      structor  —  să  asigure  apli­  ce  trebuie  realizat   prin                                        •   Gligor Haşâ: „Lupul cel şchiop" ;
      carea  acelor  măsuri   care   proiectare  şi  execuţie,  pe                                         •   Georgc  P a vel:  „Pămînt  românesc" ;  „Cîmpul  şi
      să  cuprindă  totalitatea  in­  baza  normelor  de  calitate                                             .  mioarele" ;                   ,
      strucţiunilor  şi  specificaţii­  elaborate  şi   a-exigenţelor
      lor  tehnice,  standarde,  nor­  de  performanţă   esenţiale                                         •   L.N.  Tolstoi:  „Bunicul  cel  bătrîn  şi  nepoţelul";
      mative  etc.'            care  se  referă  la  protecţia                                             •   Grigore  V ierii:  „Mă rog* ;
                                                                                                           •   Şt, <j. Io sif:  „Bunica" ;
       Astfel,  unităţile  de  pro­  mediului   .  înconjurător,                                           •   Ed. de Amjcis :  „Bulgărele de zăpadă";
      iectare  şi  proiectanţii   de   funcţionalitate,   stabilitate                                      •   George Coşbuc :  „Cîntec" ;
      construcţii  au,   în  princi­  şi  rezistenţă,  rezistenţă  la                                      •   G. Topîrceanu:  „Bivolul şl  coţofana"..;
      pal,  următoarele  obligaţii ;   foc,  siguranţă  de  utiliza­                                       •   AL  gugescu:  coperta,  desene  şi  caricaturi;
      •   să  asigure,  prin ' concep­  re,  etanşeitate,  durabilitate,                                   •   Dorina Itnl  Crâng:  desene.  .  ■
      ţia  de  proiectare,  nivelul   igienă  şt  sănătate,  compojv                                          Almanahul  apare  sub  îngrijirea  scriitorului  Radu
      şi  cerinţele  de  calitate sta­  tare higrometrică,  protecţia                                      Ciobanu.  Redactor  de  carte:  Tiberîu  fstrarte.
      bilite  de  beneficiari;  « s ă    împotriva  zgomotului .etc;                                       ’f,   ■■   =   -V-:                  '
      urmărească, realizarea  co­  •   să  obţină  acordurile  le­                                        tm m m m m m m a m m m m m m m m m m m m m
      rectă  a  construcţiilor   pe   gale  şi  autorizaţia  de  con­
      şantier,  în  vederea  respec­  strucţie ;   •   verificarea  şi  i          i •
      tării  prevederilor  din  pro­  âtestarea   prodţiselor;   •  ■.  %  A  APĂRUT  „DAVA*                     Bogat  trecut  Isforic
      iecte;  . •   să  elaboreze'ca­  supravegherea  şi  controlul
      iete  de  sarcini  pentra  exe­  . rezistenţei  corecte;  pe  faze,   i  A   ieşit  de  sub  tipar  primul  număr  al  revistei j
      cuţia  ' lucrărilor  de  '  con- .  a  lu^îlTilor ^^aMi^rOcţii,   „Duva",  organ  a l , Administraţiei  de  Stat,   editat  de |   încrustat  în  tezaurul
      strucţii;  •   să. participe  la   hţ  conformitate  cu  norme­  ■i              .,               j
                                                        mPrefectură Jud^ţaluî Hunedoara.
      recepţiile  construcţiilor;  •    le  de  calitate;  . •   asigu­  Din  cuprins:  „Cuvînt  înainte"  (O stel  AJirJ,  „Bi- I   m
      să  adopte  instrucţiuni   de   rarea  recepţiilor  pe  faze   ♦  necUvintare”  (AlexandruBOtăran),  „Unirea  cea  Mare ,
      expldaiaNf 'a'tbWţrScţ*Bof>;   timpul'  •ememtţiei,- pre­ %*s  ă  români»*; W *  ia  *   -P wsftiaMto
      precum   şi  a  instalaţiilor   cum ' şi  a  recepţiilor  pre­  i „Puterea  judecătorească*  (Iullş  Kttiaş),  „Bilanţ  alar- J
      pentru  toată "durata  de  ex­  liminare   şi  a  celor   fi­  mant"  (Zcvedei  Ştef),  „Din  activitatea.  primăriilor*,  |
      ploatare  a  acestora-   nale,  după  expirarea  ter­  „Camera  de  Comerţ  şi  Industrie  a  judeţului  Hune-  I   Arhivele Statului păstrea­  către  consiliile1  şi  gărzile
       Iată  şi  cîteva  din  obli-'  menului  de  garanţie ;  -  •                                        ză  la  filiala  din   judeţul   naţionale  române,   entu­
      gaţiile  şi  răspunderile  con--   întocmirea   cărţii  tehnice   doâra*  (Marioara  Âlkmescu),  „Pentru  timpul  dum- J   nostru  preţioase   mărturii   ziasmul  alegerilor  de   de­
      structorilor:  •   executarea   a  construcţiilor,  cu  înscrie­  neavoăstră liber", umor etc.    |  istorice  ale  acestui   stră­  legaţi  perttru  Marea  Adu­
      numai   a   acelor  lucrări   rea  tuturor • datelor  cerute                                         vechi  colţ  de  ţară.  Adre-   nare  Naţională  din  1  De­
      de  construcţii  ce  sînt  au­  de  regulamentul   în   vi­                                          sîndu-ne  domnului   prof.   cembrie  1918  de  la  Alba
      torizate  legal,   în  confor­  goare;   •   asigurarea  "ex­                                        Ion  Frăţilă,  directorul   a-   Iulia  etc.
      mitate  cu  exigenţele   de   ploatării,  întreţinerii,  repa­                                       cestei  instituţii,  cu  privire   —  Ce  întreprind  Arhive­
      calitate  prevăzute  de  - re­  rării  şi  modernizării  con­  IN Z jA R U L D fA S Ţ A Z !:         la  conţinutul   documente­  le  Ştatului   pe  linia  spri­
      glementările  tehnice  în  vi­  strucţiilor,  . luînd   măsuri                                       lor  ce  se  păstrează   aici,   jinirii  cercetării  ştiinţifice?
      goare ;  •   să-şi  organizeze  pentru  împiedicarea  efec­  •  O  afacere  necurată  •   Momentul  adevărului   interlocutorul  a  ţinut  ,  să   —  Prin   personalul   de.
      controlul  intern  de  calita­  tuării  de  modificări ■ struc­                                      precizeze  următoarele :  specialitate,  Arhivele  Sta­
      t e ;  •   să  supună  spre  re­  turale   ale  construcţiilor;  Tribuna „Cuvîntului liberi*  •   Sport  —  Fondurile  şi  colecţiile   tului  pregătesc  instrumen­
      cepţie  numai  construcţiile   •  asigurarea urmăririi com­                                          pe  care  le  păstrăm   cu­  tele  de  informare  ştiinţi­
      la.  care  lucrările  au  fost   portării  în  timp  a   con­                                        prind  documente  începînd   fică,  lucrări  ce  furnizează
      complet  terminate  şi   co­  strucţiilor   şi  a  colectării                                        din  a  doua  jumătate  a  se­  informaţii  asupra  conţinu­
      respund  cerinţelor  de  ca­  datelor  din  observaţiile  şi                                         colului  al  XlV-lea   (1386)   tului  fondurilor  şi  colec­
      litate ;   •   să  aducă  la  în­  cercetările  efectuate  în  a-                                    pînă  în  cea  de-a  doua  ju­  ţiilor.  Printre  acestea  aş
      deplinire,  la  termenul  sta­  cest  scop.                    GX2Q G G Q )                          mătate  a  secolului  nostru,   aminti:  inventarul   arhi-
      bilit,  măsurile  dispuse  prin   Ing. VASILE MALICENCO,   •  Soţia:  —  Să  ştii  că  dacă  mor,  femeie  ca   grupate  în   mari  ramuri   vistic,  îndrumătorul  arhi-
      actele  de  control  sau  prin   inspector  şef                                                      de activitate,  asigurînd cer­  vistic,  catalogul,   indicele
      documentele  de  recepţie.  al  Inspectoratului  de  Stat   mihc n-ai să mai  găseşti !>             cetării  ştiinţifice  o  amplă   şi  altele.  Intre   Arhivele
       Obligaţii   şi  răspunderi   pentru  Calitatea            Soţul:  —  Crne ţi-a  spus  că  mai  vreau  o  fe­  documentaţie  referitoare  la   Statului  şi  institutele   de
      importante  revin  şi  benefi­  Construcţiilor          meie  ca  tine ?                             obligaţiile  feudale  în  pro­  cercetare  există  o  bună  co­
      ciarului  —  investitor.  In­                                                                        duse  şi  bani,  contradicţiile   laborare  în  scopul  cunoaş­
      tre  acestea :  •   să  analize­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)   *                                 dintre  iobagi  şi  nobilime,   terii  obiectivelor  ce  stau
                                                                                                           frămîntările  ţărăneşti,  cau­
                                                                                mmmmrnmmmmmmm—       m                              în  faţa  diferitelor  domenii
                                                                                                           zele,  izbucnirea  şi  desfă­  ştiinţific^  şi  posibilităţile
                                                        munca  şi  pe  viaţa  noas­  din  respect  şi  admiraţie   şurarea  marii  Răscoale  de   pe  care  noi  le  avem.   Pe
              1.  Un  vis  împlinit                     tră,  pe  inteligenţa  şi  pe   pentru  o  ţară  —  verita­  ia  1784  de  sub  conducerea   această   linie  doresc   să
                                                        uneltele  noastre,  pe" spe­  b il muzeu  în  aer  liber  •—   lui  Horea,  Cloşca  şi  Cri-   subliniez  că  de  curînd  am
                                                        ranţele  şi  pe  vrerea  noas­  cum  nu  ştiu  'să  existe   şan.           participat  la  o  masă  rotun­
        Cu  pasiunea  înnăscută  de   care-l  încheiem,  nu   ne   tră.          alta  sub  soare  şi  de  care
       a ''călători,   cu  plăcerea   dădea  nici  măcar  dreptul   Aşa   s-a  întîmplat  ca,   nu  te  poţi  săitura  nici­  In  multe  fonduri  se  gă­  dă  organizată  la  Cluj   pe
       ardentă  de  a  cunoaşte  şi   ■să  gîndim  la  aşa  ceva.  între  1—12 noiembrie 1990,   odată   privind-o;  şi   ai   sesc  informaţii  privind  Re­  tema  „Relaţia  arhive—în-
       alte  locuri  decît  cele   în   Şi  totuşi,  sjinta  revolu­  să  ppt   beneficia,   prin   doUea  —  din  dorinţa  ca   voluţia'de  la  1848:  O  serie   văţămînt— cercetare:  reali­
                                                                                                                                    tăţi  şi  perspective",  la  care
       care  trăim,  am  dorit  din-   ţie  din  decembrie  1989  a   Oficiul  Naţional  de   Tu­  tdf' mai  mulţi  dintre  iu­  de  rapoarte  ale  autorită­
       totdeauna  să  ştiu,  să  văd,   rupt  pentru  totdeauna ză­  rism,  de  o  excursie   în  bitorii  de  natură  şi  de   ţilor  scot, în  evidenţă  rolul   au  luat  parte  reprezentan­
       să  înţeleg  lumea.  Si  mai                                              frumos,  de  artă  şi  cultu­  lui  Avram  lancu  şi  al  tri­  ţii  arhivelor  din  Transilva­
       ales,  .  am  visat  să  vin                                              ră,)rde  călătorii  turistica   bunilor  săi  în  lpptele  pen­  nia,   cercetătorii  de   Iţ),
       în  contact   cu  un  po­          ÎNSEMNĂRI  DE  CĂLĂTORIE               şi  cunoaştere  umană   să   tru  apărarea  Munţilor  A -   Institutul  de  Istorie   din
       por  care  mi  a  înflăcărat                I T A L I A                   ajungă   în  această  ţară   puseni  ca  „Ţară   româ­  Cluj,  cadrele  didactice  de
       întotdeauna   iraaginaţia,                                                hărăzită  de  Dumnezeu  cu   nească",  popularitatea   de   la  Facultatea  de  Istorie  şi
       cu  unul  din  cele  mai  a-                                              toate  minunile  lumii.   care  aceştia  se  bucurau  în   Filozofie  din  Cluj  şi   din
       proptate  neamuri   latine,   gazurile- corupţiei  şi  min­  ţara  visurilor  mele  —  în           rîndul  maselor.  Sînt  multe   -învăţămîntul   preuniversi-
       —  cel  italian.         ciunii,  fricii  şi  bunului   însorita,  impresionanta  şi   Aşadar,  la  drum-aerian,   dovezi  documentare  ’ refe­  tar.  Desigur  că  materia­
         N-am  crezut,  insă   —   plac,  terorii  şi  slugarnic   captivanta  Italie.  cu  un  „Iliuşin  18"  char-   ritoare  la  formularea  după   lele   care  s-au  prezentat
       mai  ales  în  ultimii  ani  —   ciei,  dictatului   şi  pros­  •De  ce  mă  încumet  să   ter  (cursă  la  cerere),  de   Revoluţia  de  la  1848  a  u-   precum  şi  discuţiile  ce  au
                                                                                                                                    avut doc  au  dus  la  lărgi­
       că  voi  putea  ajunge  vreo­  tiei,.  arivismului  şi  for­  povestesc  cititorilor  de­  114  locuri,  pe  ruta  Eu-   nor  deziderate  de  înain­
       dată  să  văd  Italia  la  ea   ţei,  ignoranţei  şi perfidiei,   spre fascinanta excursie  în   " cureşti  —  Neapole,   in   tare  prin  cultură  a  româ­ a   rea  paletei   de  modalităţi
                                                                                                                                    de  realizare
                                                                                                                  de  dezvoltare
                                                                                                           nilor,
                                                                                                                                                 şi  concreti­
       acasă.  -Mai  ales  că  sta­  negurii  diri  faţa  ochilor   Italia,  savurîndu-i   doar   prima  zi   a  lui  Brumar   limbii  naţionale  şi  a  învă-   zare  a  relaţiei  arhive—în-, ...
       rea  noastră   de  slujbaşi   şi  din  sufletele  neconte­  o  mică  parte  din  imen-
                                nit  cernite.           sele-i  splendori,  între  ca­  a.c.              ţămînţului  în  limba   ro-.   văţămînt—cercetare.   -Fără
       mărunţi   ai  unui  regim   Ca  atare,  am   devenit  .  re  cele:          Adică  în  1  noiembrie   mână.  Foarte  bine  este  o-   a  intra  în  amănunte  sub­
                                                                           —
                                                                 trei  perle
       dictatorial,  cum  n-au .fost   liberi  într-o  ţară  urgisită   Roma,  Florenţa,  Veneţia?   1990.  .  glindit  procesul  destrămă­  liniez  că  una  dintre  ideile
       multe  în  lume  in  .ultima   atîta  amar  de  vreme; am   Gel  puţin  din  două  mo- •           rii   vechii   administraţii   Interviu  consemnat  de
       jumătate  a , secolului   pe  ajuns' deplin  stăpîni   pe  tive  principale.  Primul  —  "DUMITRU  GHEONEA  habsburgice  din  Transilva-.   MINEL  BODEA
                                                                                                          nia  în  toamna  anului  1918
                                                                                                          şi  preluarea  puterii   de  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4