Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_260
P. 1
Sfinţiţi Ierarh Nicolae L I N I Ş T E A Z Ă P E Z I I
ţ: Ne aflăm în perioada Sfîntului Post al Crăciu- De pe tribuna cea mare •peşte. Catedrala Reîntre lor e atîta învolburare şi nifestări şi că ele sânt e-
nului. Umil dintre sfinţit pe care biserica îi prăz- înălţată în faţa 'Catedra gim , peste satele Apuse otita vrajbă incit presu
nuieşteînaeeastă perioadă premergătoare Naşterii lei din Albp Iulia, c.a ct- nilor. Dţmmeafw, a doua punerea aceasta trebuie ptâttic al
Domnului este Sfîhtuf ierarh Nicolae. zi, totul era Îmbrite0 în considerată exagerată. Din neliu.Coposu, care a an
< „Nicolae a fost fiul lui Teofan şi al Nonei, şi s-a teva zile înainte de pri afb, cţt Uftr-o fascinantă păcate, sUb steagurile tri trenat partidul Sn tot fe
ma sărbătoare naţională -
născut la anul 275 d.Hr. In cetatea Potara din Asia a tuturor românilor, nu privelişte de Crăciun. colore de pe Cimpul lui lul de acţiuni \ destabili
Mică. Tînăral Nicolae a învăţat în preajma comu se vedea nici jumătate Acuma, dacă e adevă Horea, prin monumenta zatoare, cutmlnînd cit de
nităţii creştine unde izvorul de învăţătură era Sf. din Platoul Romanilor. O rul că Dumnezeu a , ţinut litatea entuziasmului na- claraţiile făcute la-Buda
Scriptură. Era perioada când creştinii erau aspru pri ceaţă groasă, învolburată deasupra Albei Iutii ce ţioned. spre unitate, a ră pesta cu o săptămtni în
goniţi şi persecutaţi pentru credinţa lor. A rămas . 'peste acoperişuri, curgea rul cârtit de Zhţa Naţio sunat vociferarea menită urmă. Eu n-om de unde
orfan de ambii părinţi; fapt care ha determinat să peste Cimpul lu i Horea nală a României, trebule ■■ să-i amuţească pe vorbi- să, ştiu dacă in aceste ex
. muncească singur, pentru a se putea realiza. Evla de nu se zărea om cu- om. plicaţii se ascunde exact
vios, onest, smerit şi plin de personalitate. Nicolae' " Ce-, vom face, ne intre- . adevărul. £ foarte posi
era ţinta spre care îşi îndreptaseră ochii toţi cre- bam organizatorii, dacă ÎNSEMNARI DtNTAfttAMiNTUl bil ca mitingul autiprezi- '
‘ dincloşii, mai ales după ce episcopul eparhiat IOîm a în dimineaţa de 1 Decem ROMANICI denţial şi antiguverna-
. trecut ia cele veşnice. Ales şi hirotonisit preot şi brie valurile de ceaţă vor menffti, organizat în Pia
apoi episcop, Nicolae a desfăşurat o activitate foar- invada platoul manifesta ţa . Revoluţiei din Bucu-
! te rodnică. Amil 313, cînd zori) libertăţii s-au revăr ţiei ? Nu veţi avea de fă fie adevărată fi pre torl şi s-a auzit fluieră raştL tţu 0 seară îmhde,
sat asupra (Bisericii creştine, prin edictul împăratului cut nimic, a reflectat ci zumţia despre acoperirea tura ' subţire ea o limbă să fi avut acest efect di
Constantin cel Mare, de la Milan, l-au găsit pe.epis neva. Dumnezeu este a- dtnpuriiorde zăpadă ca , de şarpe. Preşedintele rect, fa cere comunicatul
copul Nicolae în temniţă, din porunca împăraţilor lături de români. Aşa a semn al voinţei lui de P.N.Ţ.-c.d. nu a putut fi Vetrei Româneşti nu se
pagini şi prigonitori» Diocleţian şi Maxi miliari. Zorii şi fost. Dimineaţa tnW,ului . evocfse a liniştii binefă auzit datorită {vacarmului referă- K foarte posibil
s-âu revărsat şi asupra Eparhiei .Mira, unde Nicolae Decembrie 1990 a fost cu cătoare, sub care doarme creat de grupurile ‘ din ca oamenii să ţină minte
era episcqp. Fiind conducător spiritual, el a -pus ba rată ca lacrima şi a ră boţul de $frîu pînă tn stingă tribunei oficiale, că preşedinţii acestor par
zele vieţii creştine în climatul libertăţii proclamate mas aşa toată ziua, toată pp măvară. care purtau însemnele tide au încurajat Tţmt-
de împăratul. Constantin cel Mare, alegîndu-şi sfet- seara, pînă dincolo de De acest mesaj emble- Vetrei Româneşti. De aif-
iţief InmmăţF âsenienî toiP av& d iiviR ad asşî Teodor ţ feli ■ comunicatul acestei ion m i
Âscoloyitul. Intre cei 318 episcopi, prezenţi la Si a început să ningă blind nevoie acum neamul ro- organizaţii declară că'.nu -J W j 1—•— , - —
nodul I ‘Ecumenic de la Niceea din anul 325 se afla peste‘ Platoul- Romanilor, mfcnilot,-* Dar in sufletul a organizat asemenea ma {CeotÎMMf* în POR* o 4-o)
şi Sftntul Nicolae. Aici a luat o atitudine fermă ■ făţfi < i
de erezia lui Arie ! Sf. Nicolae a împlinit cuvîntul
ritnitomlui Hrtstos: ^Păstorul cel bun Îşi pune via-
t iţa pentru păstoriţii săi. Dintre faptele lui de mare \ /
pentru oile Sale*. (JOan- 10,11). Sf. Nicolae şi-a pus-
milostenie amintim doar una şi aceasta plină de sem ii - EI ’ i
nificaţie. Conoscînd sf intui să trei tinere sţiroţri erau,, 4t '■.*> „ ■£_
expuse -primejcfie! de a S amntşăte fn vltlufto» fadei- j-
" frttîlui pentru - btmi, deoarece tatăl lor nu avea po ,jMUNŢH NOŞTRI AUR spre a spune că ei sînt a anotimpului 'şe.„ ___ „iwotaaMfri ăsii ^aai- te^betşUr
sibilitate să i i ofere zestrfe, ierarhul pe întunericul POARTA! N O I..’\ Veâhi moştenitori de drept în darnică. £ V nostalgic, arh gat decât p e -câre îl
nopţii s-a furişat şi a 'aruncat Sn casa deznădăjduită cîntec, pentru învechita tre ţa nouri — iarăşi D A ! * g în itt: aceteaşf, prtmSoert Vezi Strălucind pipă şi prin
pungi pline gu galbeni. vrem ii Învechite şi revol Că ei" ’ stăptni peste o şş veri, acţpeaşi toaptne şi noroiul drunnirilbr*.
Pentru viaţa sa eurată, plină dS zei apostolic şi tător de adevărate. Fie-ne bogăţie fără seamăn — ar iednt 'ătKtiecă de r milenii Reflecţiile d * «goi sus
binefacerile sale, Biserica l-a canonizat ca Sfînt pe îngăduit a opri aici ver fi putut cerşi, asta nici peste părrttnturile astea cu s-au născut cu prilejul pri
Ierarhul Nicoiăe din Mira, inohinftldu-i ca zi de sul popular. Nu din lipsă odată NU ! S-a privit spre nobile măruntaie. Şi tot mului meu drum la M U-
cinstire ziua de & decembrie.' Combâtînd, pe de o parte, de spaţiu, insă! Ci pentru bogăţia lor cu jind şi cu cu nostalgie .am regindit ZBUD A U m w .l 4 ia &T04.
cu toată tăria patimile în care trăiau oamenii din că am ţinut totdeauna de neascunse pofte! Pofte ce . spusele Bâlceseului: „ ...In tn fapt, o colecţie de mi
acea vreme, nedreptatea, sclavajul, Inferioritatea fe parte gîndul că moţii —* au umplut cu aurul mun : pîntecefe acestor munţi zac - nerale adunate - prin orfr-
meii şi alte rele ale societăţii, ‘pe de altă parte, aju- tocmai ei, cei mîndri! — ţilor noştri uisterli goale comorile* minerale cele mai dia de - aproape' un- veac
tind pe săraci, pe bolnăvi şi pe cei lipsiţi Ş» asupriţi, ar fi putut cere mila in avuţie, pline in -fală bogate şi mai felurite din d celor âe afet, ea include
el a contribuit la înălţarea şi îndreptarea păstoriţilor etuva. Că şi-au purtat dă deşartă! Pofte ce au adus Europa...". M-a copleşit â- exponate ' teprCzritUttlve
săi. Sâ ne încredinţăm şi noi rugăciunilor lui, îna la. o poartă la alta sărăcă glorie şi nume — deşartă mintirea' vorbelor celui pentru Apusenif nelăsln-
intea Marelui Arhiereu, a Domnului nostru Iisus ciosul avut, spre a-l schim vanitate şi ele! îndrăgostit de „ţara mîn- du-le uitării pe cele din
Hristos. ba pe ceea ce Dumnezeu, Am revăzut Apusenii in dră şi binecuvîntată" a ţară sau din lume, Co-
Preot CORNEL f^ICA semănindu-t pe ţancuri, nu tr-o dumnezeiască zi de Ardealului, vorbe ce pun N A T A U A v a s iu
Îe-O dat — asta DA! Că av toamnă, cînd pădurea lua înşiruirii de bogăţii cununa
bătut la împărăteşti porţi se foc şi visteria de culori împărătească a aurului — (Continuare in pag. ş 2-a)
2. Li Tete» - irtr-w castel ornaţi cu picturi specifi gazde, bogat tn fursecuri
După cocteilul oferit de
ce stilului renascentist şi
apetisante şi sucuri aro
modern italian. Strănepo
tul baronului, el însuşi mate din fructe exotice, Ateriztre ... în pm I
După numai două ore cu plăcere şi nostalgie, baron, a transformat cas luăm prima cină în Ita
de Zbor lin, cu o viteză poate,' despre Telese — telul într-un hotel de lux, lia, înlr-0 mare şi impu După ce „s-a întărit" celerator. Şi a tot. apă-
de circa 650 km pe' oră Terme şi despre splendi cu camere elegante, stră nătoare sală de restau cu alcool (0,73 la mie), sat pîna cînd... s-â tre-
şi la o altitudine medie dul hotel unde au fast lucind de curăţenie şi rant. Facem astfel cu conducătorul auto Prej- zit în pom ! Consumul
de 7 500 tn, survolind Tg. găzduiţi, împreună cu inundate de lumină, do noştinţă pentru întîia oa ban Valeriu-Jenu a urcat de alcool combinat cu
Jiu şi Dubrovnicul, o par fotbaliştii, şi unde au tate cu tot confortul, in ră 'cu macaroanele ita la volanul' autodubiţei viteza excesivă au con-
te djn Marea Adriattcă, lăsat şl unele amintiri clusiv cu televizoare co liene, foarte Sine pregă „TV “ nr. 31-HD-8172, a- dus la distrugerea auto-
aterizăm pe modernul ae tite şi delicioase, cu tra parţinînd A.C.H. Rîu Ma- vehiculului, care nu a
roport Capodichino din ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE diţionalul şi gustosul lor re Retezat, şi s-a aşter- mai putut fi salvat (deşi
NapaH. Obişnuitele forma vin „blanco i negro*, iar mit la drum pe traseul suprafaţa continuă de
lităţi vamale, altfel suma I T A L I A ' la desert, cu banane şi Sarmizegetusa — Haţeg, frînare a fost de... 40
re Şi ordonate, îmbarca portocale, mandarine■ şi apăsînd puternic pe ■ ac- m etri!).
rea celor 100 de turişti nu tocmai plăcute. lor cu telecomandă, care pereţ mere şi kivi, care
care „am prins“ această In scurt timp 'ne ca funcţionează non-stop, cu nu . vor lipsi din cinele
mult rîvnită excursie, dar zăm in camerele reparti programe pentru ’ toate de la Telese. Sigur, toa
de care nu am fost siguri zate încă din autocar da gusturile şi vîrstele. te cu măsură. Doar la
decît cu dăuă zile înain către Massimo — repre Despachetăm, ne minu macaroane se putea „bisa”
tea începerii ei — îmbar zentantul companiei de năm, mulţumim cerului de'- măi multe ori. Şi
carea deci tn două ele turism din Telese, care a că sintem aici. In scurt românii noştri n-au pier
gante autocare „Fiat" şi, perfectat excursia — a timp, într-una din sălile dut ocazia,
în med puţin de o ară, eincea din iulie a.c. în de recepţie de la etajul 1 A fast —. în prima sea
parcurgem - cei circa 80 coace —, un tîn&r simpa ai clădirii, patronul şi di ră la Telese — şi şampa
de kftometlri ■ care despart tic, ce ne-a aşteptat la rectorul lui „Grand Ho nie', şi muzică,- şi dans,
mardU". căpitală napolita aeroport şi ne-a urat bun tel Telese" ne urează bun dar abia a doua zi, în 2
nă • dş, cochetul orăşel — venit. venit, ne adresează calde noiembrie, aveam , să por
StqţUttUe balneoclimateri Hotelul, de patru stele, cuvinte de prietenie, iar nim în periplul nostru
că Tdlese—Terme — o funcţionează într-o clădi simpaticele profesoare Mi- de 2 000 de kilometri în
mie& Insulă de romanita- re monumentală, cu trei haela şi Gabriela, din interiorul Italiei, prin lo-
te. unde < aveam să ne etaje, situată în mijlocul România, angajate ca \ curi de legendă şi isto
instalăm-pentru patru zile unui parc superb, învă ■ ghizi — translatori de rie, care şi-au lăsat pen
şi< tot atitea nopţb luită _ în verdeaţă, stră către compania de turism tru totdeauna amprenta
De bună seamă, româ juită de arbori falnici, a domnului Constanzo în inimile şi in sufletele
nii ' care au însoţit echipa seculari. A fost castelul Ianotti, ne prezintă, cu . noastre însetate de cu
noastră- naţională de fed unui baron şi are încă ajutorul unor diapozitive noaştere şi de frumos.
itai la GaaCpiănatul Mon peri somptuoase, cu mo color, traseul excursiei Şt pom începe cu nea
dial din vdra acestui an, bilă de epocă şi candela pe -care aveam s-o înce semuitul Capri...
<lin Italia, îşi amintesc bre scumpe, cu pereţii pem a doua zi. DUMITRU GHEONEA
