Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_33
P. 1

L   I   B   E    R    T   A    T    E   ,        D    E                                    I E ,         A    D    E   V    Ă    R    !


       CUVINTUL LIBER









       ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Amil  11,  nr.  33    JOI,  1  FEBRUARIE  1990  4  pagini  -   50  bon!



          Alimentaţia  populaţiei -                                                                   1             Stop-cadru
                                                                                      _ t e
                                                                               I      PINA  î
                                                                                              V
           problema noastră nr.  1                                                                                     la  bairaj
                                                                               !    CÎND?  !

                                                                                                           —   Domnule  inginer  Au­
                                                                               I                     1   rel  Dan,  şef  al  şantierului   din  care  950 000  mc  anro*
                                                                                                                                  camente,  280 000  mc  argi­
                                                                               I    Opinia  publică |    baraj   de  pe  Amenajarea   lă ■ şi  320 000  mc   filtre.
                                                                                                         hidroenergetică  BIu  Mare-   — La  ce lucrări sînt  mo­
                                                                               |  întreabă,  cu  justîfi-j   Eetezat,  care  este  situaţia   bilizate  forţele  la  aceas­
                                                                                                         la   zi  a  acestui  mare  şi   tă  oră?
                                                                               | cată   îndreptăţire, a   important  obiectiv ?     —  La  depuneri  de  an-
                                                                                                           —  Sîntem  la  cota  1033   rocamente,  betonarea  ga­
                                                                               |  pînă cînd va aştep-1   metri.  Pînă  la  cota  finală,   leriei  descărcătorului  de
                                                                                                         de  1 078, 50  metri,  mai  a-
                                                                               |  ta răspunsul Consi-j   vem  de  executat  45,50  me­  ape   mari   şi   a   rapi­
                                                                                                                                  dului  de  aici,  la  foraje  şi
                                                                                                         tri.
                                                                               | fiului  judeţean  Hu-1    —  Şi  în  cît  timp  îl  veţi   injecţii  în  galeriile  bara­
                                                                                                                                  jului,  la  excavaţiile  de  la
                                                                                                         face ?                   bazinul  deversor  ape mari,
                                                                               |  nedoara  al Frontu- j    —  în  d-oi  ani.      la  staţia  de  sortare  şi  în
                                                                                                             Precis ?
                                                                               |  lui  Sairâm  Naţio- j                           cariera  de  anrocamente.
                                                                                                           —  Cu  condiţia  să’ avem   —  Cum  „s-a  mers*   în
                                                                               |  na le  ta  întrebările |   baza   materială  necesară,   ianuarie  a.c. ?
                                                                                                         respectiv  cantităţile  sufi­  —  Cam  slab.
                                                                               |  din  scrisoarea  des-|   ciente  de  carburanţi   şi   —  Şi  cum  vor  fi  plătiţi
                                                                                                         lubrifianţi,  de  piese  de
                                                                                 chisă  ce î-a fost a- j   schimb  şi  anvelope   pen­  oamenii ?
           Ua aspect dezolant:  rafturile  «oale  din  aHmcatarS.  Fotografia  a  fost  făcută  ieri  ţi                            —  După   muncă,   deşi
       reprezintă  argumentul  nostru  pentru  a  tic  ocupa,  cu  cca  mai  mare  seriozitate,  de  «ro ­  tru  mijloacele  auto   din
       bi rma  alim entaţii  populaţiei.                                       | dresată,  prin  inter-1   dotarea  şantierului.  situaţia  a  fost  «şa   cur»
                                                                                                           —  Anul  trecut  cît   aţi   se  ştie,   mulţi  muncitori
         Dragi  cititori!  Cea  mai  cruntă  suferinţă  pe  care               1 mediul  z i a r u l ti i j    „urcat* 7          s-au  aflat  în  concediu.
       am suportat-o  în  regimul  ceauşist,  pînă  la  limitele                                           —  11  metri.  N-am  avut   —  Şi  în  continuare ?
       aproape impcsthHc ale răbdării omeneşti,  a fost  FOA­  PJ.Î.-C.D.         Cuvîntuf  liber4’  de!  ce  ne-a  trebuit.
       MEA.                                                                    1                           —  Şi  fn  acest  an   cît  .   —  Hotărlrea   generală
         Să  mi  ne fie ruşine şi  să spunem In faţa  lumii în­                | marţi   23  ianuarie    veţi  realiza ?          este   să  muncim,   să  fia
       tregi  că  în  această  „ţară  bogată"  n-ate avut  m   să                                                                 oamenii  mulţumiţi,  să con­
                                                                                                           —  Vom  ridica  barajul
       fttiftrăm.  Feste t i  te  sută —-  după  aprecierea noastră  răspunde  | a.c., de un grup de*    cu  23  de  metri.       solidăm  victoria  Revolu­
       — dia capacitatea de fiîndire  ce •  arcam, era folosită                                                                   ţiei   populare   din   ţara
       ia   rifeecti*  aprorottoaârii  «a   « l e   necesare  tratatei:   te r -a ftv ir ,  ia  mantfes-  |  tineri din  Deva ?  J   —  Ce  volume  de  lucrări   noastră.
       cînd  vin  ceva  alimente,  la  ce  magazin  le  „bagă",  te   ÎS L 3 S £ 'iS - J ? S             mai  aveţi  de  realizat ?  — ' Succes I
      ■w catftttgfl, ajung ţa toţi cd  cave fandează coada, are   <to u M   ianuarie  tue*   l       *     —  Depuneri  totale   de
       rost să'mai «tai ia  rînd  şi multe altele. Trebuie să  re-   rtfaftte Naponri Ţ te*-             1 550 000  mc  de  materiale,  DUMITRU GHEONEA
       euaaaştem:  cel  mai  tare  poat pe care putea  oft  fi-1   —  Creştin  şl  Bete»
       „vfndâ*  cineva era numele  vreunul  magazin  la  care   ..............
       s~aa  adm  «evţ  ălbnente.
         A învins Rcvateţia ! Ţara e liberă şi noi state» li­
       beri,  tete pntieina  aprovizionării  cu  alimentele  ne­  '   "   SU M M ftL  ntncaate
      cesare  traiului  a  rămas  tot  acrezolvată.  Nu putem
       nega, a-a  mai îmbunătăţit  cu ceva, însă nu pe măsura
       necesităţilor  Vieţii  noastre,  ta  Seva  şl  in  alte  loca­  tor şl stoverizroşai* v a ri-
                                                        M a i  nostru.
       lităţi  ale  judeţului -Sînt  tetă  în  vigoare  „raţiile"  ace­  te   acelaşi  mod  însă  am
       lea de tristă amintire. Unii «omeni ne-au scris  că este   înţeles  şl  aol  erprimorea
       mai btee m ţe , desăt să na apuce nianc „fa liber*.  Alţi   Aamactet   MHiai  Chetefa
       oameni ne-au  povestit despre nereguli  din  comerţ, de­  Consiliului  m -
                                                                       îvrim-
                                                                 '
       spre  folosirea  în  continuare  a practicilor  de dosire,   talaj  f t ft M   M a ^ n te  Ia
       servire  pe~.  sprinceană  sau  pe  bate  de  „mişcări dia   fttelalKiU « M M I ca dam-
       otate*  şi  altele.  .                          ■ *m   loa  M esca.  din  23  la-
                                                        nuarft  «A ,  te te   d  «xp rl-
         Tente  aoestea,  fa  un  loc,  ne-au  determinat să  de­
      clanşăm acnstt  acţteae de prerii: „Alimentaţia popu­
       laţiei  —  problema  noastră  nr.  I*.           F.S.N.  fn  alegerile  « *   I#
                                                        2*  mal  a.c.
        Băgăm  factorii  responsabili  de  fa  toate  nivelurile
      —  îndeoariti  pe  «ei din  comerţ  —,  să  fie preocupaţi   Ecsnoflwil  ,
      do « pi«vizionarea populaţiei  ctt cele accesare, să stu­  OCT A VIA N-CONSTANTIN
      dieze cit mari  bine aceste probleme, să caute şi să gă­  OANA,
      sească  mijloacele  de  îmbunătăţire a  alimentaţiei.   secretarul  -
         Pe dumneavoastră, stimaţi cititori,  vă  rugăm să se
      sesizaţi  personal, te  scris sau  telefonic,  despre uere-   «I  judeţului  Hunedoara ')
      gydifa constatate  în  comerţ.  Re vom  organiza  de aşa   al  P.N.Ţ.-CO.
      maşterii munca  incit să  putem răspunde prompt,  ope­
                                                         !f.8 .  Considerăm  necesar
      rativ,  tuturor  deteanţeior.  Să  facem  front comun  pe   t e   fiecqto  s i  scrie  şl  te
      această  împărţeală  temă  de  viaţă.  Avem  în  vedere   w it a iid   ctear  Ca  sumate
                                                                                      Intr-adevăr,  au  sc  prea  lucrează.  Morţi,  23  Ianuarie  a.c.,  Ia  era  IA  opt  manetteri
      toate localităţile  judeţului  nostru.           <W   ori « l  arganisamlai  «e    aşteptau  pe  platforma- barajului an traUer  pentru Încărcarea  unui  excavator  da  mare  ca­
                                                       t e » - l  reprezintă.  Aşa  este  ,
         In rândurile următoare, un mic raid prin cîteva uni­  I t lld ,  decent,  cinste.   ţ  pacitate,  Solicitat  U   lucrările  de  pe  A C .lt.  Sta  Mare-avaL  I,a  ora  17,  excavatorul  era  tot
      tăţi alimentare  din  Deva.                                                 «cota.  Oamenii  plecaseră.  Aşteptaseră  destul...   Foto  NICOLAE  GHEOBGHIU
             «CONTINUARE ÎN   PAGINA A  III-A)
        Vechiul  nostru  imn   de   analiza  rînd  cu  rînd  a-   te  clădj  nimic  durabîL  Am   elanul disperării, al convin­  democratice  în  care  ne-am   Deocamdată,  noi  stoîem
      S d  fta  o  muzică  frumoa­  ceasîâ  „operă",  spre   o-l   văzut  şi  ştim  de  acum  ca   gerii  că  aşa  nu  se  mai   p«s nădejdile  cu toţii,  avem   încă  plini  de elan.  De «lan
      să  şi  «u  adevărat  înălţă­  demonstra  t&soluta  riuţd-   nimeni  diţîi  cum  arată  so­  poate,  al  credinţei  nestră­  nevoie de  competenţă,  de   pur  şi  simplu.   Facem  mi­
      toare,  compusă  de  Ciprian   ditate.  Lucrurile  sînt  tete   cialismul  dodit  „prin  dan   mutate  că  Dreptatea  n-a   caractere  şi  de  muncă.  De   tinguri,  constituim   fel  de
      Porumfaeseu.  Din  păcate  otît  de  evidente,  torit  no   raunăforesc",  dar fără  cre­  pierit.  Au  dovedit-o  tosîn-  multă  muncă.   Standardul   fel  de  asociaţii,, ligi  şi  miş­
      S,  ca  atîtea  alte  lucruri   merită  osteneala unei  of ari                                   înalt   de  viaţă  al  ţărilor   cări,  cerem  fot  ce   n-am
         e,  fi  cînlecul  acesta  a   demonstraţii.  Mă  voi  apr)                                    accidentale,  întemeiat-  pe   avut  în  patruzeci  şi  cinci
      fost  spurcat  ds  textul  nă-   doar  asupra  a două  aşa-                                      princîpîile>  democraţiei,  s-a  ,   de  ani,  savurăm  plăcerea
      ttog, secretat de mintea ru­  zise  versuri _  ale  vechilăuî   Două  versuri                    realizat  şi  se  menţine  prin   de  a  umple  zidurile  cu  o-
      dimentară  a. celui  pe  care   Imn :  „Socialismul  se  clă­                                    munca  şi  competenţa  fie­  fişe  pestriţe  sau  de-a  d r o ­
      scatografi  zeloşi  nu   s-au   deşte/  Prin  elan  muncito­                                     căruia  la  postul  său.   Toţi   tul  nerocţde,  ne  adunăm  pe
      sfiit  sâ4  proclame pînă  şl   resc”.  Ele  continuă  să  mă                                    cîţr s-au  întors   din  acele   la  colţuri   şi  punem  ţara
      poet.  Sper  din  tot  sufle­  urmărească  pentru  că  tră­  dinţa, fără competenţă, fără   geratele,  dar  măreţele  zile   ţări   recunosc   cu  respect   la  cale,   descoperindu-ne
      tul ca  măcar această peni­  dează  nu  numai  lipsa  de   libertate,  fără  pline,  fără   ale  sfîrşitutui  nostru  de an.   şi admiraţie  acelaşi adevăr:   subit  nebănuite  talente  de
      bilo  „crea)ie prezidenţială*   hăr,  ci   totala  incompe­  cSfckmS,  fără  lumină,  fără   De  acum  Insă,  un  lucru  e   acolo   se  munceşte,   nu   politicieni.   Toate  bune  şi
      să  nu  fi fost  tradusă  şi  tn   tenţă politică a „autorului*,   de  Jmdf  trâmbiţata  „grijă   sigur:  nimic  din  ce  ne-am   glumă.  Nu  cafelujă,  nu  be-   frumoase;  trăim  din  plin
      alte limbi spre a nu  ne mai   viziunea  sa  aberantă  asu­  raţă de om".  Mi s-ar putea   propus nu poate  fi  înfăp­  rică,  nu  şuetă,  nu  bilete  de   beţia  întîiului  şoc  al  liber­
      spori  şi  astiel  -ruşinea  care   pra  modului de edificare a   răspunde  că,  totuşi,  revo­  tuit  prin  elan.  Prin   mei   voie:  programul  e program,   tăţii.   Dar  cînd   oare  ne
      ne-a  năpădit  în  toţi  anii   unei societăţi.  luţie  se  fac  prin  elanul   un  fel  de  elan.  Pentru  e-   munca  e  muncă.   Chiulăii   vom  apuca  şi  de  treabă ?
      .epocii _ de  aur"  în  ochii   Numai  prin  elan,  fie  el   mt^finţ^or.  Da,  aş  replica,   dîficarea  indestructibila  a   n-au  spor,  se  elimină,   se
      luntil  civilizate.  Ara  putea  şî  muncitoresc,  nu  se  poa­  dar elanul  revoluţiilor  este  acelei  Românii  libere   şi  marginal izează.   *  RADU  ClOBANU
   1   2   3   4