Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_55
P. 1

L I B E R T A T E .                                                 i/iC    R     A    Ţ    I E .        A     D    E    V    A   R      !



            CUVINTUL LIBER









             ZIAR  INDEPENDENT  At  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  II,  nr.  55  MARII,  27  FEBRUARIE  1990  4  pagini  -  50  bani



               Chior  daca  încă  nu  se  (fie  pretutindeni  al  euî  a-,  „ARTERA COMBHMTULr

            mime  ette. pâmîntuf,  un  Iu cruesfe  cert:  el  aparţine  ţă­                                             Cinstire  eroihr
            ranilor.  Pînă  *e  vor  lămuri  acestea,  pămîntul  trebuie  lu­
            crat.  Timpul  este  favorabil  şi  mecanizatorii  au  început
           pregătirea  terenului.  Aşa  o  fac  la  Vefel şi în  ahe  locuri                                       In  satul  Almasu  Mic,  cavîntul  său  un  omagiu
            din  judeţ.                                                                                          aparţinător  parohiei  Peş-  eroilor  care  s-au  jertfit
                                                                                                                 tiştt  Mare,  s-a oficiat  du­ şi  pentru  locuitorii  AI-
                                                               Am   primit  recent,   la   —  Acesta  este,  şi  pen­  minică,  25  februarie,  an  maşuiui  Mie,  sat  care  a
                                                             redacţie,  vizita  unuia  din   tru  mine,  unul  din  moti­  parastas  in  cinstea  eroi­ fost propus pentru  demo­
                                                                                                                 lor  Revoluţiei  din  22  De­ lare  de  fostul  regim  al
                                                             veteranii  —  dacă  se  poate   vele  pentru  care  am  venit
                                                             spune  aşa  —  Uzinei  nr. 7   la  ziar.  La  C.F.U.  s-a  mers   cembrie  1989.  dictaturii  eeauşiste.   La
                                                             transporturi  din  C. S.  Hu­  şi,  putem  spune,.  se  îna­  * în  biserica  frumos  pic­ Sfînta  slujbă  au  partici­
                                                             nedoara.   Este  vorba  de­  intează  în  continuare  pe   tată,  prin  strădania  celor  pat.  pe  lîngă  cei  din  sat.
                                                             spre  domnul  Ioan  Mânu,                           48 *dc  familii  din  sat,  du­ toţi  fiii  localităţii   care
                                                             operator  şef  comercial  la   drumul  democraţiei,  lasă   pă  oficierea  Sfintei  Li­  locuiesc  la  oraş,  precum
                                                                                      pe  acest  traseu  se  mai
                                                                                                                                    de
                                                                                                                 turghii  şi  cnvîntul
                                                             secţia   mişcare  a   uzinei                        înălţare  şi  întăriro  du­  şi  numeroşi   credincioşi
                                                             respective.  Munceşte  de   întâlnesc   şi  oameni  care   hovnicească  pentru  înce­  din  Pcştişu  Mare.  Paras­
                                                             peste  30  de  ani  la  C.F.U.,   fac,   parcă,  . tot  ce  pot   putul  postului  Sfintelor   tasul  a  fost  ridicat  prin
                                                             — aceste iniţiale insemnţnd   pentru  a  pune  beţe   în   ' Paşti,  rostit  de  P.C.  pr.   strădania  întregului  sat,
                                                             „Căile  ferate  uzinale*  şi   roate  stabilizării  situaţiei.  Nicbita  Coroiu,  s-a  ofi­ familiile  Emilian  Şcrban,
                                                             reprezentînd,  prin  ele  In­  —  Vă  referiţi  la   ceva   ciat  parastasul  în  cinstea   lulius  Susan,  Constantin
                                                             sele,  o  emblemă  de  presti­  anume ?             eroilor  Revoluţiei   care  Pătruţ,  Francisc  Susan,
                                                             giu  a  marelui  combinat.  —  -Sînt  mai  multe  mo­  s-au  jertfit  pentru  bine­ Cornel  Frenţ şi  alţii  con­
                                                              Ne  spune  de  ia  început:   mente  care  ar  putea   să   le  poporului.  Pr.  paroh  tribuind  în  mare  măsură
                                                             „Materiile  prime,  repara­  fie  aduse  în  discuţie,  însă   Dorian  Oneţ  a  adus  în Ia  oficierea  lui.
                                                             ţiile  capitale  şi  transpor­  doresc   să  evoc  numai
                                                             tai  feroviar  intern  repre­  adunarea   din  dimineaţa
                                                             zintă  cele  mai  importante   zilei  de  8  februarie   a.c.
                                                             probleme   pentru   viaţa   In  faţa  sălii  C.F.U.   s-au
                                                             normală   a  combinatdlui   adunat  circa   80  de  oa­
                                                             nostru.  Ba,  cred  că  noi,   meni,  contrariaţi  şi  nedu­
                                                             transporturile,  sîntem  „ar­  meriţi.  Cei  mai  mulţi  ştiau
                                                             tera  combinatului".     că  urmează  să  fie  infor­
                                                               —  Vorbind  despre  mers.   maţi  asupra   rezultatelor
                                                             ne-ar  interesa  cum  s-au   unui  demers  făcut  Ia  Bu­
                                                             făcut  —  şl,  desigur,  se  mai   cureşti  de domnii!  Aparas-
                                                             fac  încă  —■  paşii  spre     MARIN  NEGOIŢA
                                                             democraţie   la   Uzina  7                            Ignorîndu-se   posibili­ cu  magazie,  anexe  gos­
                                                             transporturi ?            (Continuare  îp  pag j>  2-a)  tăţile  de  a  prelua   apa  podăreşti,  separator   de
                                                                                                                 „flefic^răjgăstrăvăriei din-  grăsimi  şi  decantor,  dru­
                                                             .W n W O V C ^ V V V W .W C C .-C iW A V V O V C C C .V V .V .W .i  tr-o  prlia  'der"*suprafaţS  muri  şi  platforme  tehno­
                                                                                                                  a  rîului  Dobra  (în  amon­ logice,  împrejmuire,  dig
                                                                                                                  te  de  Roşeam),  a  fost  de­ de  protecţie,  rigolă   de )
                                                             :           Autobuz  pe  ruta                        finitivată   Nota  de  co­  scurgere   perimetrală  a  '
                                                                                                                  mandă  cu ■ soluţia  de  fo­ incintei,  precum  şi  cap­
                                                                                                                  losire  ca  sursă  de . apă  a  tarea  izvorului  Baniului
                                                             i     PETROŞANI -  TIMIŞOARA                         izvorului  „Baniului"  pen­ şi  o  captare  cu  prag  de
                                                             I                                                    tru  care,  de  fapt,  indica­ deversare  pe  rîul  Dobra.
                                                                                                                  torii
                                                                                                                        tehnico-economici  De  subliniat  că  acordul
                                                                Conducerea  Autobazei  de  transporturi  auto  Haţeg   au fost  aprobaţi printr-un  fostului  consiliu  popu­
                                                              anunţă  că,  începînd  eu* data  de  1  martie  1990,  se  re-;   decret,  la  sfîrşitul  anu­ lar  judeţean  s-a  dat  nu­
                                                              deschide  traseul  de  autobuze  Petroşani  —  Timişoara, jî   lui  1988.  Astfel  că  la  pu­ mai  cu 'condiţia  corelării
                                                              prin  Haţeg  —  Oţelu  Roşu  —  Caransebeş  —  Lugoj.;!   ţin  timp,  in  13 . februa­ lucrărilor proiectate  (cap­
                                                                                                                  rie  1989,  s-a  decis  con­ tare  în  rîul  Dobra  şi  de­
                                                              Plecarea  din  Petroşani:  Ora  4;  sosirea  la  Timişoara: ;!   struirea  păstrăvăriei  cu  bitul  disponibil  ' pentru
                                                              ora  10,30.  Plecarea  din  Timişoara:  ora  14,30,  sosirea j!   o  capacitate  anuală   de  păstrăvărie)  cu  lucrările
                                                              la  Petroşani:  ora  20,57.                  jj     15  tone  păstrăvi  de  con­ prevăzute  pentru  alimen­
                                                                                                                  sum  şi  500 000  puieţi  de  tarea  cu  apă  a  localită­
                                                             W W W A M W .W W A W .V A V JV A W A 'W .W .'.’.V  / Î   j
                                                                                                                  păstrăvi,  pentru  repopu­ ţilor  Dobra  şi  Ilia.
                                                                                                                  lare.  In  această  păstră-   Lucrările  de  execuţie
                                                                                                              'S  vărie  sînt  prevăzute  să  a  păstrăvăriei  în  valoare
                                                                                         Laboratorul  şi  locuinţa   V  se  construiască:  o  casă  de  7  milioane  lei  au  fost
                                                                                       pqstrâvarului,  din  care  o   de   incubaţie,   bazine
                                                                                       parte  era   predestinată   pentru creşterea  puieţilor   GHEORGHE  PAVEL,
                     să  lucrăm  pămîntul                                              altor   scopuri,   trebuie   şi  păstrăvilor  cu  o  su­  SABIN  CERBU
                                                                                       şS-şi  primească  destina­
                                                                                                                  prafaţă  a  luciului
                                                                                                                                     de  Fotografii  N.  GHEORGHIU
                                                                                       ţia  cu  adevărat
                                                                                       zută  în  proiect.  prevă­  apă  de  4032  mp,  labora
            Ge  vom'face  în  agricul­  Cealaltă  variantă   este   /Volumul  lucrărilor  agrico­                 tor  şi  locuinţă,  bucătărie (Continuare  în  pag.  a  2-a)
          tură,  cum  se  va  lucra  pă-   lucrarea  mecanizată  a  pă-   le  de  executat  în  această
          mîntul  în  această  primă­  mîatului,   prin  aplicarea   primăvară  este  mai  mare
          vară  şi  cu  ce  mijloace ?   unor  tehnici  avansate,*  de   eu  cel  puţin  30  la  sută  în
          Sînt  întrebări  la  ordinea   care  dispunem  la  ora  ac­  raport  cu  cel de  anul  tre­
          zilei.  Problema  pare  a  fi   tuală  (fertilizarea  chimi­  cut,  eonsidertni  că  arătu­
          simplă,  dar  să  avem  în   că,  erbicidarea,  măsuri  fi-   rile  de  toamnă,  fertiliză­
          vedere  că  pămîntul   tre­  tosanitare,  soiuri  produc­  rile  organice  şi   chimice
          buie  lucrat  mai  bine  de-   tive,  asolamente  etc.).  ©u   la  această  dată  sînt  reali­
          cît  în  anii  anteriori  pen­  acest sistem de lucru, 8—10   zate  în  proporţia  de  sub
          tru  a  obţine   producţii   Ia  sută  din  populaţia  ac­  70  la  sută.
          mari,  în  condiţii  de  ren­  tivă  va  putea  asigura  din   Ateleiele  particulare,  ca­
          tabilitate.  Se  pune  Între­  producţie  proprie  necesa­  re  sînt  puţine  la  număr
          barea:  Care  este  cea  mai   rul  de  produse  alimenta­  în  sate,  vor  putea  executa
          bună soluţie în  acest sens ?   re  pentru  întreaga  popu­  lucrările  din  vatra  de  sat
          Desigur,  răspunsurile  sînt   laţie.  Lucrînd  în  acest mod   unde,  datorită^  parcelelor
          mai  multe,  dar  doar  unul   vom  putea  ea  în  cel  mult   mici,  nu  pot  intra*  trac­
          singur  este  optim.     doi-trei  ani  să  atingem  ni­  toarele.
            Dacă  pămîntul  se  va  lu­  velele  de  producţie  ale  ţă­  Restul  lucrărilor,  inclu­
          cra  după  metodele  de  a-   rilor  avansate  din  vest.  siv  cea  mai  mare   parte
          cum  40  de  ani,  adică  cu   Ne  întrebăm  atunci:  de   din  terenurile  repartizate
          atelajele  şl  manual,   cu   ce  pînă  acum  agricultura   membrilor cooperatori, tre­
          sapa  şl  secera,  peste  80  la   noastră  nu  a  produs  cel   buie  lucrate   mecanizat.
          sută  din  populaţie  ar  tre-/   puţin  strictul   necesar ?   Susţinem  acest  lucru  în-
          bul  să  se  întoarcă  din  nou*  Explicaţia  este  că  în  ulti­  trucît  este  justifieât  şi  din
          în  agricultură,  unde   să   mii  ani  toate  măsurile  ca­  punct  de  vedere  economic.
          muncească  din  greii,  de di­  re  veneau  de  „sus"  erau
          mineaţa  plnă  seara  târziu.   împotriva  producţiei,   în­  Ing.  DOREL  MICU,
          Această  soluţie  cade  de   suşi  sistemul  dovedindu-   S.C.P.P,  Geoagiu
          la  sine  prin  imposibilita­  se  ncviabil.
          tea  aplicării  ei.        în  judeţul   Hunedoara  [Continuare  în  pag.  a  4-a)
   1   2   3   4