Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_64
P. 1
s a l a i
d e
L I B E R T A T E , D E M ‘4 - ^ K L ^ J T I E . A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 64 VINERI, 9 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani
DESPRE 0R6ANIZAREA ACTIVITĂŢILOR
ULTIMA ORĂ rimul contacf cu I
CONTRAPUNCT P Bucureştiul după !
Revoluţie, în Ga- I
Instabilitatea ECONOMICE PE OAZA LIDEREI INIŢIATIVE ra de Nord, este şocant. •
Tinerii în U.R.S.S. Incepînd de ieri, 8 mar tivităţi economice prin zătorilor în vederea sti Nu din cauza- aglomera- I
şi destabilizarea tie a.c., intră în vigoare liberă iniţiativă" au fost mulării, încurajării - lor ţiei mai mari ca în va- ■
canţele estivale. Oamenii I
trimise primăriilor
Decretul-Lege privind or
şi credinţa j situaţiei mondiale ganizarea , şi desfăşurarea ţene, precum şi primăriei constă în modalitatea A- umblă, se agită, ndvetea- ■
jude
de
acordare a creditelor.
MOSCOVA 8 (Rompres.— unor activităţi economice Capitalei. Ele urmează să cestea se negociază cu ză în Capitală după I
Ministrul de externe al pe baza liberei iniţiative. fie tipărite intr-un tiraj băncile, filialele acestora drepturi şi cu treburi, mai ■
In puzderia de publi S U.R.S.S., Eduard Şevard- In legătură cu modul de mai mare, de circa 2 000 şi nu sînt plafonate, fiind cu folos, mai fără, şi I
caţii care-mi trie pe sub nadze, apreciază, intr- transpunere în practică a exemplare şi vor fi publi acordate pentru un an sau marea poartă feroviară ■
un interviu acordat re
ochi şi-mi devorează tim S vistei „Ogoniok", că prevederilor Decretului- cate şi în Monitorul ofi pînă ia cinci ani atît pen este un imens furnicar. |
pul, am dat peste un ar \ instabilitatea din Uniunea Lege. domnul Virgil Pascu, cial. tru desfăşurarea activităţii Şocul este altul. Vine plă- ■
ticol al cărui autor afir \ Sovietică comportă desta preşedintele Comisiei pen La primăria Capitalei şi cut de la vînzătorii am- I
bilizarea intregli situaţii
ma foarte ritos că tinere mondiale, a atmosferei tru industria mică şi pre la primăriile judeţene — propriu-zise, cît şi pentru bulanţi de ziare. Fără nu- |
tul este ateu şi că masiva s Internationale. După pă stări de servicii, a făcut organisme împuternicite să investiţii, construcţii, dez măr, de toate formatele, |
rerea sa, ieşirea din si
sa prezenţă in biserici se \ tuaţia creată constă in următoarele precizări în- autorizeze astfel de acti voltări de spaţii, crearea de toate culorile (politi- ■
explică prin atracţia exer consolidarea Instituţiilor tr-o convorbire cu un re vităţi — au fost constituite bazei materiale. Dobînda ce), cu nume nebănuite |
citată de caracterul spec \ democratice din U.R.S.S. dactor al agenţiei „Rom comisii oare, în conformi la creditele acordate este („Cafavencu", „Acasă", ■
tacular al slujbei reli \ Sl crearea unei puteri pres". tate cu reglementările în stimulativă. In primul an „Zig-zag", „Detectiv", |
gioase, Nu m-aş încumeta de decizie sl executive A fost elaborat întregul vigoare, primesc propune ea este de numai 3 la „Glasul", „Bună ziua", ■
funcţionale Solide,
ca
să fac astfel de afirmaţii pabilă să apere democra set de instrucţiuni, regle rile cetăţenilor şi dau a- sută. „Dimineaţa", „Papagal", §
S.|
restructurarea.
şi
ţia
fără a le susţine cu do Necesitatea unei asemenea mentări, norme care tra probările necesare desfă In ceea ce priveşte im altele şi altele), ziarele
vezi. Ateismul este o ideo puteri este impusă şi duc în fapt posibilitatea a- şurării activităţilor parti pozitul, acesta este, de stnt tirana caldă ce adu
logie negativistă care nu V de explozia stărilor e- plicării imediate a preve culare. In Capitală sînt asemenea, Stimulativ şi nă cozi interminabile. Se |
poate sluji cu, nimic as s motionaie, de intransi derilor legale cu privire la înregistrate deja circa progresiv. De exemplu vîrid, undi' greu. mai u- |
piraţia fiinţei umane spre t genta in relaţiile dintre organizarea activităţii prin 2 000 de astfel de cereri pentru persoanele., care şor, după cît, este de |
naţionalităţi. Uniunea So
desăvîrşire, pentru sim t vietică are nevoie de un iniţiativă liberă. Primele iar în judeţe s-au primit, desfăşoară în mod indivi convingător vînzătorul. |
plul motiv că nimic nu ) preşedinte cu împuter exemplare ale broşurii de asemenea, numeroase dual o activitate particu
se poate întemeia pe ne \ niciri largi, dar care să conţinînd „Norme pentru propuneri. lară, pentru un venit a-
se bazeze pe instituţiile
gaţie. Religia, pe de altă democratice. aplicarea Decretului-Lege Un important sprijin
parte, s-a ' constituit de-a \ nr. 54 din 1990 privind ac acordat de stat întreprin (Continuare în pag. a 3-a) A 1
lungul veacurilor ca o \ întrebări i
ideologic constructivă, din
care nimeni n-a avut de \ Delegaţia din R.F. Germania sosită în judeţul nostru eu ajutoare pentru casele de copii şi căminele i
învăţat vreodată ceva t iu \ de bâtrîni constînd în îmbrăcăminte, alimente şi medica mente'a fost primită la Consiliul judeţean provizoriu de
Iar tineretul nostru, frus- uniune naţională.
trat în mod lelibsrat de Cu acest prilej au fost exprimate opinii şi do rinţa ■ comună de întărire a colaborării pe multiple pla in Bucureşti! * 1
accesul la educaţia reli nuri, a legăturilor de priete nie dintre cetăţenii celor două ţări.- Foto N. GHEORGHIU
gioasă, intuieşte totuşi a-
ccst adevăr A# spune de
aceea mai curind că tine
retul se află în căutare
şi este pe cale de a des (Mărfi se mai oferea nr.
coperi adevărul care atî- 1 1 al ziarului „Demnita
ta timp i-a fost interzis. tea", apărut la Deva, în
E adevărat: slujba reli soţit cu îndemnul „ziar al
opoziţiei din Ardeal"). Li
gioasă, indiferent de ritul bertatea presei este un
în care. e oficiată, este
spectaculară prin solemni mare adevăr al Revolu
ţiei. O victorie. La care,
tate, prin hieratism, prin să fim cinstiţi, nici nu
sobrietate, prin „rînduia- mai visam nu cu multe'
lă“, cum zice ardeleanul, luni în urmă. Acum este
şi nu în ultimul rînd prin o realitate. Şocantă dar
frumuseţea estetică a mu binefăcătoare, încuraja
zicii, a rostirii, a gesticii,
a veşmintelor, a obiecte toare. Fiecare citeşte ce-i
lor de cult şi a întregii place, ce doreşte; are
ambianţe. Esenţialul se de unde alege
află îrfsă dincolo de toa In toate aceste publi
te acestea. El ţine de caţii de o diversitate ini
maginabilă domină, privi- I
transcendenţă şi rezidă în
ceea ce numim „harul di tă din diferite unghiuri şi I
vin" care pogoară asupra tratată ca atare, grija I
tuturor celor reunişi sub zilei de mîine întrezărită I
sfintele bolţi, dăru'ndu-le prin nesiguranţa, şovăia- I
acel reconfortant sentiment la, îndoiala, contestarea, I
de comuniune spirituală, sau susţinerea actualilor I
de împăcare cu sine şi de „Ajutat" substanţial do no-am deplasat la faţa lo părut urgent fără să fie nu l-a plăcut de mine şi lideri ai ţârii, a actualei I
apartenenţă la ordinea o puternică „pilă" ce pur cului să le stabilim veri puse în vlnzare. Cînd l-am a făcut mult pentru a mă formule de guvernare. I
cosmică. Aceasta e ceea ta uniformă albastră şi dicitatea. Am stat de vor întrebat unde sînt aceste înlătura. M-a învinuit de Dar grija sau neîncrede- I
ce atrage tineretul, chiar stele pe epoleţi, electri bă Cu mai mulţi oameni mărfuri şefu’ s-a enervat nişte false abateri, m-a rea, resemnarea, ori chiar I
dacă îrieă, poate, nu e cianul Adrian Socaciu a ale căror afirmaţii le re tare şi ne-a făcut cum i-a pus în discuţia membrilor satisfacţia trăiesc aievea I
conştient de cauzele atrac ajuns în urmă cu doi ani dăm concentrat: venit la gură. de sindicat şi m-a sanc în viata oraşului, a oa- I
ţiei. Conştientizarea tre responsabilul cramei din ELENA PASCU, ospăta MARIA DRAGIIIN, os ţionat cu reducerea sala menilor săi şi a celor a - ■
buie s-o desăvîrşească bi Hunedoara. După ocupa ră : Am venit la cramă o- pătară: De Crăciunul tre riului. Atunci am venit junşi acolo. Rănile ora-1
serica. Tineretul nostru e rea scaunului de şef, şi-a dată cu şefu’, amîndoi de cut a sosit Carne de. porc. aici la braserie, că nu mai şului sînt m.ulte Unele pe '
azi, în, ciuda educaţiei a- adus în unitate soţia şi a la restaurantul „Corvinul". A luat-o toată şi a dus-o puteam. cale de vindecare Ini
teiste cu care a fost za pus-o la bucătărie, deşi nu în prima parte a şefiei la Haţeg, la bufetul unde Precizăm că interlocu Piaţa Revoluţiei se iu- '
darnic îndoctrinat, pămîn- avea nici o calificare, Din sale, a făcut treabă bună; luepează. taică-său. Caşca toarele noastre ne-au spus crează la clădirile din I
tul fertil în care sămîn- marfa ce o primea şi o cu fermitate că îşi susţin jurul fostului sediu ol j
ţa credinţei va da rod. primeşte crama, o mare declaraţiile în orice situa c.c., la Palat, pentru ştet-1
Bisericii ii revine misiu parte d înstrăinează pe ţie s-ar ivi. Le-am între gerea rănilor acelor edi- j
la neamuri, prieteni şl cu
nea cu adevărat istorică noscuţi. In biroul Iul intră Măria Sa, şeful de cramă bat pe primele trei : ncii. Stai în mijlocul pie-i
de a face ceea ce şcoala — Ce doriţi, de fapt ? ţei şi te minunezi. Totul
nu poate, nu vrea sau — şi ieş mereu tot felul de împrejur e distrus oartial, i
cine ştie ? — ezită încă să inşi, cu care consumă — Nu-1 mai vrem pe la etajele superioare, şi |
facă. Şi ceea ce familia băuturi alcoolice, astfel că s-â renovat crama, s-a îm valul primit tot atunci l-a domnul Socaciu şef. Să - ciuruit de gloanţe. Pe i
plece, iar postul de res
\
sediul fostului c.c. nici un |
A. S. se află des în stare
) de cele mai multe ori nu de ebrietate. <Su persona bunătăţit activitatea. Mai dus la un medic din Tg. ponsabil al cramei să fie semn, nici o urmă de i
se pricepe să facă. Nu în
Mureş care îi tratează so
apoi însă, domnul Socaciu
V doctrinare întru bigotism, lul vorbeşte urît, le jig a Început să bea în bi ţia. A dat însă şi la alţii scGs' la concurs. mai Cum ? De ce ? întrebări ■
glonj, nici un geam spart. |
Comentariile nu-şi
pe lucră
neşte frecvent
cu atlt mai puţin _ întru
s fanatism religios. Ci edu toarele de lă bar, şi pe roul lui cu tot felul de carne şi caşcaval. au, aici, locul. Cazul ivit fără răspunsuri Dar cîte |
indivizi, dădea marfă
pe
MARIA HALAŞTIUAN,
oune ■
\ carea convingerii că omul cele ce servesc în sală, sub mină. Soţia dlnsului ospătară la braseria „ O- la crama din Hunedoara întrebări nu mai Pe orice |
bucureşteanul ?
merită să stea în atenţia
e parte a unei ordini cos
foloseşte expresii triviale
s mice aflată pe coordona- ş.a. Din eauza felului şău venea la serviciu cînd do riental": Mă număr prin I.C.S.A.P. din municipiu * - foi de hîrtie, cartoane ■
s RADU CIOBANU de a fi patru lucrători au chef. tre cei patru lucrători care spre soluţionare — in spi mari. manifeste, scrise la |
rea şi muncea cînd avea
au plecat de Ia cramă,' de
plecat, de bună voie, sau
VIORICA TOMA,
bar-
silit, la alte unităţi. mană : După Revoluţie, au cînd este şef A. Socaciu. ritul dreptăţii şi al ade NICOLAE STANCIU |
Am lucrat 16 ani în uni
vărului — cît mai grab
\ (Cont. In pag. a 3-a) \ Cele de mai sus le-am sosit in unitate 30 kg car tatea respectivă şi n-am nică. (Cont. in pag. a 3-a) |
extras dintr-o scrisoare so ne, 25 kg cafea, ţigări avut abateri. De la în
sită recent la redacţie şi Străine etc., care au dis- ceput, domnului Socaciu TRAIAN BONDOR
