Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_65
P. 1
L I B E R T A T E , D E M OfC R A Ţ I E , A D E V Â R ?
CUVÎNTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 65 S1MBATA, 10 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani
SESIUNEA CONSILIULUI PROVIZORIU Greva minerilor
UE UNIUNE NAŢIONALA din Valea Jiului
Vineri dimineaţa au fost 4. Decrete-legi dezbătute „alunecări" spre proble
reluate în plen lucrările şi aprobate de Biroul exe me colaterale care nu in Ieri, la mina Vulcan, a dîrcă (Urieani) şi Dorin Jiului. Pe frontispiciul clă
Sesiunii Consiliului Pro cutiv al Consiliului în teresau ordinea de zi şi continuat acţiunea grevistă Budeanu (Aninoasa). dirii puteau fi citite pan
vizoriu de Uniune Naţio şedinţa sa din 7 martie care au provocat reacţii iniţiată cu o zi în urmă. Am reţinut că, în dimi carte ca: „Dezvăluiţi secre
nală. 1990 : negative din partea pactir Minerilor de la Vulcan li neaţa zilei de ieri, a fost tul pensionării", „Jos
Lucrările şedinţei sînt — Decret-lege privind cipariţilor, chemarea la s-au alăturat ortaci de la întocmită o platformă cu- C.M.V.J.", „Jos comunis
conduse de Gazimir Io- modificarea articolului 2 ordine avînd, în cele mai minele Paroşeni, Aninoasa, prinzîiid revendicările ră mul".
nescu, vicepreşedinte al din Decretul nr. 262 din multe cazuri, efectele Urieani, Valea de Brazi, mase nerezolvate din dis Iată. în încheiere, o afir
C.P.U.N., asistat de pre 5 iunie 1957 } scontate. Din această cau Petrila şi Lonea. Minerii cuţiile avute, în ianuarie, maţie a minerului Con
şedintele Consiliului, Ion — Decret-lege privind ză, primă parte a şedinţei de la aceste întreprinderi cu Guvernul, cît şi alte stantin Bidileac, din sec
Iliescu, de ceilalţi vice instituirea „Timbrului Tea nu a putut dezbate decît au avut în fruntea lor 24 de puncte ce se cer torul V I al I.M. Petrila:
preşedinţi — Radu Cîm- tral"; răspunsurile la interpelări preşedinţi şi vicepreşedinţi imperios soluţionate. .Aces „Am vrut. să venim mai
peanu, Ion Mlnzatu, Ion — Decret-lege privind ale primului ministru şi ai sindicatelor libere. mulţi. Am fost împiedi
Caramitru, Carol Kiraly. trecerea la săptămîna de ministrului agriculturii, tea au fost transmise, prin- caţi. Ni s-a spus că secu
Pe ordinea de zi a se lucru de 5 zile în unită dezbateri care, totuşi, au în ’ jurul orei 12, lîngă tr-un telex, prin Ministe ritatea n-a dispărut". Vor
siunii sînt înscrise: ţile, de stat; degajat unele soluţii ime corpul administrativ şl rul Minelor, către Minis bele .sale au fost auzite
1. Răspunsurile primului — Decret-lege cu pri diate pentru bunul mers al incinta. minei se aflau mai terul Finanţelor. Ministe de toţi cei prezenţi în
ministru Petre Roman la vire la abrogarea unor economiei — agricultura multe mii de persoane. în rul Ocrotirilor Sociale şi biroul * comitetului sindi
interpelările formulate de prevederi legale referitoare şi industria — precum şi biroul sindicatului minei, Ministerul Muncii. S-a so catului liber. La plecare,
membri ai Consiliului Pro la termenele de piaţă a sa lămurirea problematicii e- i-am găsit într-o discuţie licitat prezenţa unor re domnul Nicolae Croitoru,
vizoriu de Uniune Naţio lariilor personalului mun conomice care confruntă aprinsă pe domnii Nicolae prezentanţi ai acestor mi pe care l-am reîntîinit pe
nală îa sesiunea din 23 citor în unităţile de con- ţara. în ce priveşte agri Groitoru (preşedintele sin nistere şi ai Guvernului scări, a declarat :
februarie 1990. strueţii-montaj ; cultura, domnul Petre Ro dicatului liber şi inde- care să discute cu mine — Nu vom ceda pînă
Discuţii pe marginea — Decret-lege privind man a opinat pentru mea- rii grevişti. în jurul orei cînd nu vom obţine ac
,la IM*. V«1t .
.informărilor prezentate de acordarea . unor drepturi . ţ i i w a . - ati i t o l t f s Im v " Canîf Tdan Oprea (Paro 13, a fost invitat în m ijlo ceptarea revendicărilor
primul ministru al guver pentru personalul din acti turi care să asigure reali- cul greviştilor şi domnul noastre.
nului şi de ministrul a- vitatea de exploatare a şeni), Ştefan Baci şi Miron Ilie Torsan, preşedintele
griculturii şi industriei metroului: (Conrintrare în pag. a 4-a) Cozma (Lonea), Victor Bă-» Ligii minerilor din Valea GHEORGHE OLTEANU
alimentare în ' sesiunea — Decret-lege privind
Consiliului din 23 febru acordarea unor drepturi
arie 1990. personalului din transpor
2. Proiect de Decret-lege turile pe calea ferată; DREPTUL LA OPINIE OPŢIUNI, CRITERII Şl IMPERATIVE
pentru alegerea parlamen — Decret-lege privind
tului şi a preşedintelui modul de îndeplinire a ALE DEMOCRAŢIEI
României. serviciului militar în ter Numirea s-a făcut de organul
3. Măsuri în vederea men şi cu termen redus.
completării componenţei Aşa cum era de aşteptat, ierarhic superior Pluralism, politie,
biroului executiv al Con dezbaterile au fost ani
siliului Provizoriu de U- mate, cu multe intervenţii’ In ziorul „Cuvîntul liber", organul competent a cere-
niune Naţională. la obiect, dar şi cu unele la rubrica „Dreptul -la o- ritor dorqfiîlor ec. Albu pluripartidism (I)
pinie", ş-a publicat în nr. Aurel şi ec. Crăciun Şte-
56 din 28 februarie 1990, fan, înaintate de noi spre Ieşirea din păienjenişul strucţie socială trebuie sâ
scrisoarea a patru cetă- competentă soluţionare^ cu totalitarismului şi al dic trecem puntea raţionalită
feni sub titlul: „Metode noi adresa noastră :: fir. 764/ taturii aduce în faţa po ţii ştiinţifice. Efortul so
de oromovare a cadrelor 1990. porului nostru necesitatea ciologiei politice şi polito
de conducere". In legătură 2. Din documentele afla înfăptuirii visatei demo logici nu se reduce însă
cu aceasta vă informăm te la unitatea noastră: car craţii. Democraţia, ca ilu la realizarea unor - con-
următoarele: netul de muncă seria Og zie frumoasă a vremurilor struete teoretice aplicabile
1. Numirea domnului nr. 11472)' - titular dom- nedemocratice a fost pri în practica socială căci de
Crăciun Ştefan în funefia nul ec. Ştefan Crăciun (do- vită de multe ori ca in^ mocraţia este un fapt de
.
de director adjunct econo- cument care, potrivit dispo- cultură, afirmaţia lui M.
mic al Direcţiei sanitare a zitiilor Decretului nr. 92/ versul dictaturii, iar ilu Ralea fiind deosebit de
iudefului Hunedoara s-a 1976 face dovadă pînă la zie frumoasă a vreniilor evidentă: „Toate ţările ci
făcut de organul ■ ierarhic „înscrierea în fals"); soli dictaturii va dispărea oda vilizate sînt democrate *
superior - Primăria jude citarea Primăriei judeţului tă cu cîştigarea libertăţii
ţului Hunedoara - în te- nr. 412/1990; răspunsul se transformă în dezamă toate ţările semicivilizate
meiul dispoziţiilor art. 59. D.G.A.I.A. Deva nr. 313/ girea datorată constatării ori primitive sînt dictato
din Legea nr. 12/1971 şi 1990 şi Decizia nr. 4/1990 că suferinţele lipsei de riale", cunoaşterea ca act
ale art. 11 litera „a" din a D.G.A.I.A., precum şi mocraţiei nu sînt mai mici de cultură este fapt de
Legea nr. 1/1970. Aceasta nota de lichidare a dato- decît cele ale căutării dru clanşator al actului demo
nu s-a făcut la „recoman mului spre ea. Libertatea cratic.
darea expresă a actualei Medic primar director, nu aduce automat şi de Prof. VASILE DINCU
conduceri a Direcţiei Sa Dr. TEODOR BADAU mocraţia, libertatea1 ne
nitare" (afirmaţie nerealâ), împovărează cu sarcina
ci în urma analizării de (Continuare în pag. a 3-a)
grea a construirii democra (Continuare in pag a 2-a)
ţiei. între utopie şi con
JW W V W V V W V U W V W V V W W U t
Spitalul din Zam Intre realitate ş i . . . legendă ! (I)
Medicul primar Simion — în societatea comu putul serialului ce-1 inau vrozele, psihopatiile, psi
Greeu, directorul Spitalu nistă omul se situa la pe gurăm cu articolul de as hozele şi bolile neurologi
lui de neuropsihiatrie din riferia societăţii, iar bol tăzi, să prezentăm succint ce. Se realizează anual
Zam, ne-a spus zîm bihd: navul de nervi, cum se Spitalul de neuro-psihia- 4 000 internări, numărul
-»• A -i spune cuiva „Eşti zice, era considerat ca o trie din Zam, singura in acestora, de la înfiinţarea
bun de Zam" este ca şi adevărată plagă. De aici a stituţie de acest fel din spitalului pînă în prezent,
cum l-ai înjura, ba chiar izvorît dispreţul manifes judeţul nostru. ajungînd la impresionanta
mai grav. tat faţă de aceşti oameni Aşezat într-un parc cu cifră de 115 000.
— De ce, domnule doc de societate şi chiar de se arbori bătrîni de la mar
In unitate muncesc me
tor ? meni. Or, bolile psihiatri ginea satului de reşedinţă dici specialişti şi un nu
— Fiindcă spitalul din ce sînt afecţiuni ca orica al comunei considerată meros personal cu pregă
Zam are, în judeţul nos re altele şi trebuie privite drept poartă de intrare în tire medie, precum şi alţi
tru, şi chiar în afara lui, ca atare. Industrializarea judeţul Hunedoara din oameni în domeniul gos
o „faimă" — vă rog să pu forţată, tracasările provo spre Arad, spitalul a luat
neţi cuvîntul în ghilimele cate de umilire, nedrepta fiinţă la 1 decembrie 1956. podăririi instituţiei ce des
— pe oare i-o dă specifi te, foamea, nesiguranţa făşoară o activitate coti
cul său. Aici se tratează zilei de mîine, stresul vieţii La organizarea lui o con diană plină de răspunde
bolile neuro-psihice. Or, moderne ş.a. nu au dus tribuţie de primă mărime re. De necesarul de perso
în regimul de dictatură co doar la îmbolnăvirea plă- a avut-o Simion Grecu, di nal şi despre acoperirea cu
munistă, medicina a fost mînilor, rinichilor, stoma rectorul său de astăzi. La cadre a acestuia, ca şi de
traţaţă drept cenuşăreasă cului etc., ci şi a creie început avea o singură spre alte aspecte culese de
a societăţii, iar . neuro- rului, la tulburarea echi clădire şi cîteva anexe, la Spitalul din Zam, ne
O prMre <tin Spitalul Zam. psihiatria ca cenuşăreasa librului neuro-psihic. mai apoi s-au construit un vom ocupa în episodul
Foto NICOLAE GHEORGHIU cenuşăresei. Dîndu-i perfectă drep pavilion nou şi alte dotări, următor. (Va urmă)’
— Vreţi să fiţi mai ex tate interlocutorului nos în prezent există 405 lo
plicit ? tru, ne propunem, la înce curi, aici tratîndu-se ne TRAIAN BONDOR
