Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_69

CUVINTUL LIBER

ZIAR INDEPENDENT Al JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 69 JOI, 15 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani

Economia — orizonturi noi Mecanizatorii doresc

IOTUL SPULBERAT să lucreze. Cine nu-i iasă?

Oameni- ai pămîntului, a utilajelor, cu excepţia
Ei,te in afară de orice poate de clare şi pe înţe­ năpăstuiţi şi obidiţi- peste combinelor la care se lu­
îndoială că separarea în - lesul oricărui om de bună măsură în anii - fostei dic­ crează şi acum. ■ -
tregii activităţi de stat de . credinţă şi bun simţ. taturi, mecanizatorii: care
cea politică reprezintă, Născocirea şi cultivarea ne asigură, alături- de- ţă­ Care slnt problemele
pentru procesul—revoluţio­ obsesivă a mitului că rani, plinea cea de toate arzătoare ?
nar'din economia romă- . munca şi creaţia, efortul zilele, se găsesc acum, în — Avem de reanagşgUa
nească, o adevărată cheie şi progresul în toate do- prima primăvară liberă, volum ..m ăre
de boltă a evoluţiei sale rpCnide erau de neconceput la- startul lucrărilor; gata restante to . ci^p. ... Este
-.prezente şi.-jn^dppşebi, a fără dominaţia „centrului să-şi aducă toată: contri­ vorba de arăţuh — pe cir­
celei ..viitoare. . ^ vital" comuhist, al cărui buţia la sporirea rodniciei ca .8 000 ha m.coap^r^tiveie
Probează pentru o atare - buric devenise dictatorul, ogoarelor.' l-am admirat agricole, la paşa.*
afirmaţie- faptul .că,. .1 deşi este păcatul primordial al ■permanent; cu respectul gă cel puţin fncă pe .
de -- la proclamarea so­ economiei româneşti din 'Cuvenit;' pentru că o me­ pe terenuri?* .date in fc
lemnă a principiului se­ toată perioada postbelică. rită cu prisosinţă. Ei şi-au, «ţaţă Îndelungată ...ţări
paraţiei ,,a treciftv puţină Ici’ acesta şi nu in altă văzut răbdători şt In'liniş­ tor. Timpul, „este -foi
vreme, acesta a adus deja parte îşi a*e originea -mi­ te de treburi. In tpătă înaintat nM .w H » $R
economiei servicii , impor­ racolul romanesc*, mai perioada de .după revo- c r ă « v % f ..'mai Itot
tante. ' Şi,, mai presus de ales cel de după înscăuna­ lyţie, şi-au pregătit trac­ nori. pPociţU, ezitări,
toate, i-a deschis orizon­ rea fostului şuştăr ca toarele şi celebrlţe utilaje ntt- uităm că . pot intjşrvdni
turi fără precedent,;. a ,ge-; ” genial gînditor, strateg şi cu care vor lucra In aeest ploi, inşţabiljtatea vremii.
nerat mari speranţe -de ctitor al „economiei ro­ an. De aceea cred ..că. este - o
a trece cu bine prin ■ hă­ mâneşti moderne". siţuaţie anormală că nu
ţişul, de dificultăţi,.1 incerti­ Un „miracol" care în­ — Desigur, n-a fost prea li)crătn .din. plin In această
tudini. si contradicţii ee-i seamnă — nu cacialmaua uşor — ne spunea domhul perioadă. ■. A sosit timpul
stau actualmente în cale. celor mai înalte ritmuri mg. Ion Măniguţiu; direc­ inşămlnţărilor, iar npi n-o
Cum şi în ce fel ? Prin de dezvoltare din lume pe torul Trustului judeţean să putem face faţă, soli­
aceea că revoluţia a mi­ baza celor mai înaintate pentru S.M.A. —, deoarece citărilor,- dacă toţi aşteap­
nat şi aruncat în acu- „mi­ cuceriri ale ştiinţei şi teh­ ne-ara mai confruntat cu tă şă le .facem lpcrărij#
tul conducerii de către nicii — ci o cronică stare o seamă . de greutăţi la Intr-o singură zi,! Au fost
partid a economiei, - ....pe. . de subdezvoltare. O stare efectuarea reparaţiilor. Se situaţii - efod |n zonele
baza piă'rfbluî naţional u- definită sintetic de pră­ mişcă prea anevoios tre­ Brad,. Ilia, -£pbra,- Cîr-
nic". Prin aceea că a Sfiul- pastia de circa 20—2ă de burile in aprovizionare, neşti şi. altele, mecaniza­
berat o invenţie diabolică mii de dolari dintre ve­ fiind tocă acută lipsa torii amu apucat. de lu­
a ceatişismul'Wi. Care a nitul .naţional pe locuitor anvelopelor, acumulatori­ cru, .«tor. m -fost scoşi din
împins.- -economia româ- al tarilor avansate şi noi lor, seturilor -motor, Cu­ brăndp ăau de la fertilizări.
neăscăŢîntr-un'-<S®âstru Sie şi de decalajul de vreo zineţilor, altor pleşe, deşi P rim ărie şi conducerile
cărui igrave consecinţe nu 3—5_mij de dolari care ne chiar ministrul agricul­ ««itţţiter . nu is-şu ; prea
vo r ptrtea ; > ţţ Apritorate— separă* de ţările mediu Steagul Re volufio» îngemănat -eii StindorrM lui Qecebal. turii şi industriei aiimun- iaspUfeiife *■ orgAninapea şi
decît cu (Steril extVaordi- tare susţine că n-ar mai coordonarea activităţii din
narelor. eforturi , ale actua- LAURENftU V1SCHI foto M CPU t OHEORGHIU fi probleme de această na­
. lei şi . viitoarelor generaţii, • tură. Am reuşit totuşi să ' M KOtAlTflCO*
Lucrurile sînt :Cît -"Se' • (Continuare /in pag a 2-a) punem In sţare ge func­
ţionare marşş majoritate fCnuWnupm £» pap. • $4t

Partiâism şi pluripartidisni (II) U L T I M A O R A

Trei candidaţi la funcţia
fenomenul. partidisi..esţ<j inmânuncherile de cuge­ son ale ale naturii umane Explicaţia genezei parti­
caracteristic sistemeior po­ te să dea fiinţă unor a- sai> de apariţia unor cri­ delor politice stă atlt de
litice moderne şi contem­ semenea partide, se cere, ze In societate. mult sub zodia controver­ de preşedinte al U.R.S.S.
porane, partidul fiind prin­ nu mai mult decît ca Poiitologia marxistă leagă sei şi pentru că determi­
cipalul actor al scenei ideile să coboare din sfe­ apariţia partidelor politice narea conceptului, încer­ M OSCpVA 14 (Rompres). - In Congresul Depu-
politice. Amplu studiat ra. intelectuală către cea de marile confruntări de carea surprinderii esen­
de sociologia politică (M. a voinţei şi să devină clasă din epoca revolu­ ţei acestui fenomen în- tajilor Poporului, alături de Mihafl Gorbaciov,
Duverger, propune chiar îmbolditoare do fapte; ţiilor burgheze, explicaţia tîmpină o serie de greu* pentru funcţia de preşedinte al U.R.S.5., au fost
o disciplină separată, sta" căci politica se mişcă pe fiind valabilă doar din tăţi. G. Burdeâu spunea . propuşi, _ de asemenea, primul ministru ol auver.
siologie, pentru studiul pîrtia puterii în con­ punctul de vedere al loca­ chiar că e zadarnic să nului,_ Nikplai Rî^cov^ şi ministrul de interne, vădim
său) fenomenul partidist ducerea oamenilor, şi deci lizării temporale, greşită definim noţiunea de-partid Bakatin' Cu aceasta, lista candidaturilor a fost în- '
a fost'terenul unor ample nu poate fi gindită fără fiind accentuarea luptei de dacă nu ne situăm Intr-o chiso.
dezbateri, de multe ori îmbinarea ei cu mijlocul clasă că şi cauză a apari­ epocă dată sau într-un
In faza următoare, deputaţii au trecut la dezba­
contradictorii, privind, de­ de a realiza puterea, adi­ ţiei partidelor politice. mediu social şi politic pre­ terea candidaturilor prezentate.
finirea conceptului, origi­ că cu fapta". Tot parţial adevărată ni se cizat. Burdeau este Insă
nile sau rolul său în so­ primul care încalcă această
cietatea modernă şi con­ regulă dînd o definiţie cu
temporană. ' Utilizînd con­ totul abstractă In care
ceptul în sens larg de gru­ ORIGINI, CONCEPT, TIPOLOGII identifică partidul cu „o
pare politică, fără organi­ formă organizată pentru a
zare stabilă,. ce exprimă da formă şi eficacitate
interesele unui grup so­ unei puteri de fapt". De­
cial, căutlnd să le pro­ Alte orientări leagă a- mersul teoretic are In
moveze şi să. le apere îm­ pariţia partidelor politi­ pare şi ipoteza avansată vedere conceptul de partid
potriva altora pentru in­ ce de naşterea parlamen­ de Ovidiţj Ţrăsţtea care ve­ politic nil un partid po­
de naşterea partidelor po­
fluenţarea, dobîndirea sau telor şi extinderea sufra­ litica In cadrul „trecerii litic într-un context so-'
menţinerea puterii pon­ giilor, aici interesantă la structurile sociale ba­ cial-istoric, In acest sens
tice, ajungem la concluzia fiind viziunea lui Max zate pe stări închise (care existînd sute de încercări
că partidele politice sînt Weber, care vede proce­ au putut genera mai mult de definire.
prezente în istorie de la sul naşterii partidelor ca „ordine" decît partide) Benjamin Constant (1816)
începuturile ei (partidul unul’ gradual, evoluţia lor la structuri bazate pe vede în partidul politic
aristocratic şi democratic mareînd trei momente: clase". Dacă eliminăm ac­ o reuniune de oameni
în Atena sau optimates şi stadiul clicilor aristocrati­ centul elasial din partea care profesează aceeaşi
populares în Roma), Pri­ ce; micile grupuri nobile a doua a ipotezei şi înlo­ doctrină politică : Maurice
vit în acest mod, con­ şi democraţiile plebiscitare. cuim „structurile de- cla­ Duverger. în cunoscuta sa
ceptul este prea larg şi Obiecţia care se pdate face să" cu termenul de struc­ abordare organizaţională,
nu rezistă unor rigori ştiin­ este că punctul de vedere turi deschise, credem că scrie că partidul nu trebuie
ţifice. Griticabilă este şl weberian păcătuieşte prin ipoteza este plauzibilă. De privit prin prisma pro­
poziţia care leagă apari­ descriptivism, el este însă altfel, partidele politice gramului sau a aderenţi-
ţia partidelor politice de superior altor concepte sînt plurideterminate de
diferite curente de gtn- politologice care leagă naş­ factori sociali de clasă, et­ Prof. VASILE DINCU
dire, ori aşa cum scria terea partidelor politice nici, religioşi, culturali
A.D. Xenopol: „pentru ca de . ■ particularităţile per- etc. ' • (Continuare în oag a 2-a)