Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_90
P. 1
A L A
O E
C T U R A
L I B E R T A T E , P E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
cu vIntul li ber
Anul li, nr. 90 DUMINICA, 8 APRILIE 1990 4 pagini - 1 (eu
Duminica Floriilor
„Osana ! Bine este cuvîniat cel ce
1 vine întru numele Domnului".
I (Marcu 11,9)
C E T Ă Ţ E N I , Am străbătut, cu ajutorul Prin intrarea .sa triumfa
I Dreptul de a alege bunului Dumnezeu şase’ lă în Ierusalim, lisus Hris-
I României la 20 mai 1990, înscriefi-vă /în LISTELE ELEC -şăptămîni din Srîntui şi tos inaugura puterea şi le
si a Preşedintelui
In vederea alegerii Parlamentului
Marele Post al Paştilor şi gea de căpetenie a împă
.'Continuăm.dialogul nos-: chisorii, inclusiv cu o- TORALE ce se întocmesc de către PRIMĂRIILE de la iată-ne faţă în faţă cu un răţiei lui .Dumnezeu: IU-■
I tru cu domnul Nicoilae bligarea la muncă coree- locui dumneavoastră de DOMICILIU.
Cozma, vicepreşedinte al ţională, prin hotăriri ju In listele electorale se înscriu toţi cetăţenii care au eveniment unic în viaţa BIREA ! in toată- smerenia,
I Tribunalului judeţean, decătoreşti definitive, şi împlinit 18 ani sau care împlinesc această vîrstă pînâ la Bisericii noastre ortodoxe. şi singurătatea în care a
Este duminica a şasea din intrat lisus- în
IerusaJinr
preşedintele Biroului e-. se află în executarea sfîrfitul anului 1990 şi care sînt în deplinătatea dreptu Postul Mare, care în Ca strălucea puterea Sa duri- .
I lectorat ai SircuntsCrip- sancţiunii. rilor electorale. m lendarul ortodox român nezeiască. Mulţimile auzi
în localită
Alegătorii care
nu au domiciliul stabil
I ţiei nr. 22 Hunedoara. ’ Nu au dreptul la sufra ţile judeţului nostru, locuind aici pe baza vizei de „flo poartă denumirea de „In seră sau văzuseră învierea
Azi despre :
I — Gine are dreptul de giu nici aceia care au tant", se var înscrie în listele electorale de la locul de trarea în Ierusalim" sau lui Lazăr. Acest fapt le-a.
executat o pedeapsă pri
„Floriile", iar pericopa e- umplut inimile, de credin
a alege ? vativă de libertate şi domiciliu. Pentru a vota în localităţile în care aveţi vanghelică ce se citeşte- Ja ţă în puterea dumnezeias
I — Electoratul se com cărora prin sentinţa de reşedinţa {viza de flotant), va trebui să solicitaţi de la acest Praznic este descri că a iui Iisus, De aceea,
PRIMĂRIA locului de domiciliu „adeverinţă pentru exer
să de Stîntu! - Evanghelist mulţime multa de oameni
I pune, în principiu,’ din condamnare li s-aţi a- citarea dreptului de vot". , ioan în cap. 12 vers 1^18 venea din Befania să-l
cetăţenii români, indife
plicat pedeapsa . interzi
care nu au domici
Studenţii ele la cursurile de zi,
I rent de. naţionalitate, ra cerii dreptului de a ale liul în localităţile in care studiază, vor fi înscrişi în lis , Ar trebui un penel iscu vadă pe lisus şi pe priete
sex,
religie,
să, limbă,
sit şi un gra' plin de mă nul său Lazăr cel înviat din
convingeri politice, care ge pe o anumită perioa tele electorale speciale din centrele universitare res iestrie, ca să outem îrrra- morţi. De acest lucru nu
I au împlinit virsta de 18 dă de timp care nu a pective, STIMATI ALEGATORI, ţişa după cuviinţă . ‘aLIp il se bucurau însă şi -fariseii
expirat pîmă la data sta
B ani sau vor împlini a- Intrării Mîntuitoruhr în Ie şi cărturarii care . căutau
ceastă vîrsfă în .anul cu bilită pentru alegeri. PENTRU A PARTICIPA LA ALEGERILE DEMOCRA rusalim. ■ prilei să-l p rin d ă . - Avem
I rent. Legea . nu prevede TICE Şl LIBERE DE LA 20 MAI A C . VERIFICAŢI ÎNSCRIE Sfîntul Evanghelist Mar de-a face deci cu două
nici în cazul alegătorilor GHEORGHE PAVEL REA DUMNEAVOASTRĂ IN LISTELE ELECTORALE. cu ne spune că la Intra tabere distincte. Inimile u-
I o limită . superioară de rea. în Ierusalim- a Dom nora erau cutremurate, de
vîrstă. pentru exercitarea SEMNELE ELECTORALE ALE UNOR PARTIDE nului lisus „toată cetatea bucurie şi credinţă, iar ale
I dreptului de a alege. s-a cutremurat, Z ic în d : ci fariseilor de ură,
Şi în ce priveşte ale începînd cu acest număr al ziarului nostru, vom publica, semnele electora ne este Acesta?", De da in momentul cînd lisus
I gătorii, legea electorală le ale partidelor şi formaţiunilor politice angajate în campania electorală. ta aceasta, El a venit cu intră în Sfînta Cetate, pe
prevede unele interdicţii, . c. putere- nouă, pe ţaţe
I însă acestea sînt mai re lumea -nu a cunoştea. Ere Preot- CORNEL ILICA
duse deeit. - c-ele relative puterea iubirii sale dumne
I la persoanele care'pot fi zeieşti. (Continuare în pag. a 2-a)
I alese în Parlament şi ca
Preşedinte aL României. i-rr
I Astfel nu au dreptul
de a participa Ja vot per
I soanele «alienate sau de- . U L T I M A O R Ă
bile mintal care • au fost
I puse sub interdicţie prin ■ * PROCES... INVAZIEI DIN
hotăriri. judecătoreşti ră CEHOSLOVACIA 1968
I mase definitive. =•» FRAGA 7 <Rimţpi*cs), — In temeiul legii privind
De asemenea nu au apărarea paeii, Froeuratura Generală a Cehoslovacii1!
I dreptul de: a vota per a intentat, la b aprilie1» proces persoanelor ce se fac
vinovate de intrarea in Cehoslovacia, în 196S, a for
soanele condamnate pen-. ţelor armate ale unor ţâri participante la Tratatul de
I la Varşovia — informează agenţia CTK. Crimele cart»
tru comiterea , de fapte Partidul Democrat al Muncii Partidul Unităţii Democratice Uniunea Foştilor Deţinuţi intră - sub incidenţa acestui articol nu -sini prescrip
I penale la pedeapsa în Politici din România tib ile .
Despre „falsuri autentice" I S T O R I E S I R E A L I T A T E
şt „documente grosolane" raia a Daciei ..romane, consti aicsia o prezenţa, continua a
tuind, in procesul de romani tradiţiei romane, care avea
Interviu cu domnul prof. ION FRĂŢILĂ, zare, pe care L-?a suferit, ele sa fie robusta şi întărită de-a
mentul fundamental ce a con
lungul istoriei poporului ro-
Cu privire la domnul ion Raţiu ) directorul Arhivelor Statului — dus la formarea poporului-ro . inân. - -
mân. Numeroase urme lasate de
judeţul Hunedoara R. : Cum s-a desraşurut pro populaţia daco-romana in.
cesul de romanizare a daci colele III—VI evidenţiază o
Dfi Ja început, autorul a- s-a mutai, de puţin timp, lor ? interesanta evoluţie a culturii
ccslor rin duri ţine să . pre tovarăşul Ion liaţiu, din I. F. : Procesul de romani sale materiale,, care nu nu
cizeze că rut 'credit o iota Anglia. Sau, mă rog. in Redacţia: Vă rugăm să vor I. F. t Pe acest teritoriu car- zare a dacilor, fenomen de m ai câ şi-a păstrat originali-'
din ce a citit privind bio vers. Cu apelativele l biţi, în cîteva cuvinte, despre pato-dunârean s-a desfăşurat importanţă istorică generală, tatea ei incontestabilă, dar a
lupta
legătura strînsă între
după
reuşit să asimileze
intens
s-a desfăşurat
elemente
grafia foarte romanţată a în orice caz, este extrem poporului român şi aspiraţii istoria milenară a poporului cucerirea Daciei, ca urmare din civilizaţia popoarelor mi
român, urmaş al geto-dacilor
domnului miliardar Ion Iia- de necesar să ne dezicem le pentru libertate şi unitate romanizaţi, căruia în cursul a acţiunii de colonizare, spri gratoare, să reţină de la a-
ţiu, care, se zice, înfrun totalmente de insinuările pe teritoriul pe care îl lo veacurilor i s-au adăugat şi jinită şi organizată de către cestea anumite aspecte pe ca
cuieşte.
stat, a influenţei
în
economice
re le-a încadrat organic
tând cu tenacitate marea ce se aduc în scris cetă Ion Frăţilă î Lupta seculara alte populaţii ce s-.au dez şi culturale, exercitate de pur complexul vieţii sale materia
voltat alături de. el. Poporul
învolburată $i toate vitre* ţeanului Ion Raţiu, de că a poporului român pentru român a luat naştere în urma tătorii limbii, şi culturii lati le şi spirituale. Ele constituie
giile naturii, a navigat spre tre scribii profitori ai Revo libertate, unitate şi progres unui îndelungat proces isto ne, dar şl datorită unor in dovezi incontestabile ale con
este strîns legată de terito
insula izolată şi latină, • ce luţiei Române, prin inter riu l pe care l-a locuit fără ric, încheiat, In liniile sale fluenţe anterioare transformă tinuităţii • populaţiei daco-ro
mane pe
teritoriul
patriei'
rii Dacici în provincie roma
mari, în că . din a dpua jumă
sîntem, cu singurul scop de mediul unor ziare apărute întrerupere din cele mai vechi tate a mileniului I, intr-un nă, ca urmare a .legăturilor noastre.
a ne aduce — de peste mări ,în urmă cu... 3—4 ani. De timpuri, pe care l-a apărat spaţiu întins de şes, dealuri economice dintre populaţia Originea latină a limbii ro
cu preţul a nenumărate jertfe dacică şi romani. Influenţa mâne constituie un puternic
şi ţări — fericirea mult vi pildă, să duăm ziarul „Stin şi l-a înnobilat cu numeroase şi munţi a cărui . axă a con romană a continuat să se e- argument probatoriu al con
stituit-o Dunărea.-
sată. Trebuie să' recunoaş dardul român“, nr. 14, apă fa p te ’de cultură şi civilizaţie. xercite şi după părăsirea Da tinuităţii populaţiei daeo-ro- .
Mărturie acestui proces stau
tem cu toţii că gestul, este rut taman în iunie 19:87, în Prin aşezarea sa, prin relie azi o multitudine, de Izvoare ciei de către administraţia mane, care în evoluţia ei is
atât de părintesc şi tandru, R.F.G. Nişte români din ful, clima şi reţeaua hidro de cele mai diferite catego imperială. torică a dat naştere poporu
lui român. Structura grama
grafică, prin bogăţia solului
R. : Cum s-a dezvoltat popu
atât de mişcător, incit me exil,- că altfel rtu pot să le şi subsolului, teritoriul- ţării rii: arheologice, toponimice, laţia daco-roţnană după pără ticală a limbii române, mor
rită să fie ilustrat cu doi zic, s-au găsit să-l critice noastre a constituit un cadru lingvistice, etnografice etc.,' a sirea Daciei de către romani ? fologia, sintaxa ei, lexicul
I. F. : Populaţia - daco-roma-
ochi puţin îndepărtaţi, u- foarte aspru pe domnul Ion optim dezvoltării istorice a căror coroborare atentă, şi ne nă şi-a afirmat superioritatea în -marea sa m ajoritate si, cu
părtinitoare infirmă' categoric
precădere, fondul
principal
societăţii omeneşti de la co
fiul de altul, din care picu Piaţtu, preşedintele Uniunii muna primitivă pînâ în zilele eşafodajul unor teorii după şi prin1 adoptarea denumirii de cuvinte cu o întrebuinţare
ră lacrimi mări, sănătoase, Mondiale a Românilor Li noastre. Un rol important în care. poporul' român s-ar fi de „romana11,, de unde a re permanentă .şi q- circulaţie
(De crocodil, cum li se mai beri, pentru nişte moţi ve, viaţa poporului român .l-au format .undeva în sudul Du zultat faptul, curios într-un Foarte intensă sînt latine. La
acest fond -de . bază . s-au a-
avut Munţii Carpaţi, care, îii
spune). cum să le numesc, . aşa şi toate timpurile, au oferit con nării. Numeroasele izvoare is anuinit sens. că dintre toate 1.11 >at influente ale limbilor
adoptat
popoarele care au
torice. confirmă., prin forţa lor
De asemenea, nu trebuie aşa. Mai concret, , domnii diţii deosebit de prielnice vie de argumentare că populaţia limba latină singurul care ’no m lor ponoare cu care
ţii omeneşti şi au favorizat cit uni au intrat în rim aot
sâ ne plecăm urechea nici Dan Cernovodeanu. Vladi- din plin legăturile între popu dacică nu numai că nu a fost poartă un nume derivat de
la zvonurile tendenţioase MARIN NEftOlŢA laţia de pe ambele versante. • exterminată in cursul războa la cel al ..cetăţii eterne* este
poporul- român, situat la ex
că în casa domnului Gheor- R. : Cum s-a desfăşurat is ielor daco-romane, dar ea a tremitatea estică a ariei pe ’N’COLAE' STAPCIU
ghe Pană, ' din Bucureşti, (Continuare în pag. a 2-a) toria milenară a poporului ro contribuit substanţial la dez care s-a implantat adîne civi-
mân ? voltarea economică si cultu (C rsnfînxtrş >n ntiq a 2-a)
A A fiA ftA A A ftA fiiiA i i
