Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_97
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O , C R Ă D B V A R î v
f i g
IBER
f c t UJ
Anul II, nr. 97 JOI, 19 APRILIE 1990 4 pagini - 1 leu
SE VOR CONSTRUI GARAJE
La primăriile locale fi spus că este, pregătit -pro
pc adresa ziarului *Cu- iectul unui Decret-Lege pri
viului liber" s-a adresai, vind asigurarea terenurilor
in ultima vreme, tot mai necesare ^amplasării obiec
insistent întrebarea: „Se tivelor de' investiţii, care
ULTIMUL TERMEN vor construi garaje perso va fi supus cît de curînd
nale pentru posesorii de dezbaterii" şi aprobării Con
autoturisme care locuiesc siliului ■ Provizoriu de U-
DE DEPUNERE in blocuri ? " . niune Naţională.
întrebarea am adresa
— Ce prevede, în prim
A CANDIDATURILOR t-o, la rîndul nostru, dom cipal, respectivul Dcrrel-
nului ION CONSTANTE
NESCli, arhitectul fcj al . Lege ?
- 22 APRILIE judefului Hunedoara, ca- — Se stipulează că se
re'nc-a răspuns: vor putea construi-garaje
de către grupurile judeţe
Potrivit Hotârîrii Biroului Executiv al Conciliului Provi-
xoriu de Uniune Naţională, termenul de depunere a can — Ne preocupă această ne de gospodărie comunală
problemă şi' ne străduim şi locativă, întraprinderiJe
didaturilor pentru Adunarea Deputaţilor, Senat ţi pentru de producţie industrială, şi
funcfia de Preţedinte al României ie prelungeşte pînâ să asigurăm condiţiile le
la 22 aprilie 1990, ora 24. gale pentru realizarea u- prestări servicii, ■ uniunile
judeţene ale cooperativelor
Conaifiile de depunere a candidaturilor sînt cele sta nor astfel de construcţii.
bilite de Decretul-Lege pentru alegerea Parlamentului şi Gum se ştie, în vremea meşteşugăreşti şi chiar de
către. asQciaţiiler.dp locatari,
a Preşedintelui României. dictaturii nu.. ..se puteau
construi garaje proprietate pe terenuri atribuite în fo
particulară, deoarece nu losinţă de primăriile loca
se atribuiau cetăţenilor te le, în zonele înscrise în
renuri în acest scop. Se e- planurile* de sistematizare.
Delimitarea şi numerotarea xecutau garaje doar în — In judeţul nostru
blocurile cu. apartamente cam unde .sint - amplasate
contractate pentru cumpă asemenea perimetre unde
secţiilor de votare rare. . se. vor. putea construi ga
Prin Decizia nr. 70/ stabilite în unităţi de — Dar anim, in condj- raje
1990, Primăria judeţului cultură, şcoli şl sedii ale liile libertăţii şt ' democra — Avînd î i i‘vedere den
Hunedoara, la propune unor instituţii şi Între I ţiei. i> sitatea mare a blocurilor-
rea primăriilor comunale, prinderi. Au lori «*a n i- ce alcătuiesc ansambluri
orăşeneşti - şi municipale, zate, de asemenea, secţii — Ne-am.interesat !a Co de locuinţe şi, deci. dis
% stabilit delimitarea şi de votare în unele spi» misia Naţională pentru tanţele miei dintre clădiri.
numerotarea secţiilor de tale, sanatorii, precum Urbanism şi Amenajarea
votare. Au fost delimita şi la Institutul de mine Teritoriului asupra moda Interviu realizat de
te In total un număr de Petroşani, pentru studen lităţilor de realizare a u- DUMITRU GHEONEA
353 secţii de votare, din ţii care nu ău domiciliul nor garaje pe. terenuri pro
care 90 în municipii, 76 în localitatea în care prietate de stat. Ni s.-a (Continuare în pag. a 3-a)
în oraşe, 178 în comune studiază.
şi 9 pentru militari. Delimitarea şi nume
Secţiile de votare au rotarea secţiilor de vota Legumicultorii de la
fost delimitate în funcţie re a fost publicată în a- ferma nr. 4. din Sîntan-
de numărul populaţiei, fişe care pot fi consul drei au Încheiat planta Vrem să producem
pe grupe de străzi şi blo tate de către toţi ale tul ver/ei timpurii In
clmp.
curi iar la comune pe gătorii. Informăm cetăţe- CARTOFI $1 PÎINE
grupe de sate. Sediile sec-' Foto
ţiilor de votare au fost (Continuare în pag. a 3-a) NICOLAE GHEORGH1U
Gîţiva oameni de bine cole. . In această situaţie, pe fostele lor proprietăţi?
din Gînţaga, între care s-a stabilit să. fie însămîh- Aici s-au mai petrecut
loan Covrăgeanu, Fifimon ţate toate supiafeţele exis şi alte lucruri ce ridică
Corrfşa, Grigore Iftode şi tente, să se plătească lu numeroase semne de între
SEMNELE ELECTORALE ALE UNOR PARTIDE
Sabin Neagu, au venit su crările efectuate mecani bare. Spre exemplu. Ale
păraţi la redacţie pentru zat şi seminţele, urmînd xandru Doncea, , în do
faptul că în satul lor se ca apoi suprafeţele culti rinţa sa de înavuţire, a
petrec unele lucruri greu vate să fie repartizate pe luat 7 vaci de Ia coope
de explicat, care. în loc oameni pentru întreţinere. rativa agricolă, iar sora
să dreagă, nai mult în Opunindu-se unei aseme sa, Aurelia Gărăban, a
curcă treburile in coope nea hotărîri, unii oameni luat 5, din care una a
rativa agricolă. Despre ce din sat, între care şi în dat-o , ca „zestre” fiicei
fu.)
.este vorba 7 văţătorul Ion Mărcii, au sale din Plopi (!). <2ei care
insistat să fie retrase o au luat mai multe animale
La adunarea generală
din 3 aprilie a.c., s-a ho- pai te din cererile unor doresc acum Să folosească
tărît cu majoritate covîrşi- cooperatori din unitate, şi pămîntul cooperativei
toare de voturi (91 pentru, pentru a se constitui în- agricole pentru a-1 culti
din mai puţin de 115 tr-o „lăniune a ţăranilor va cu furaje. Dar eoope-.
rartidul Tineretului Uniunea Democrată Partidul Creştin liberi-. Pe tabelul întoc ratorii de bună credinţă
Liber Democrat Partidul Republicau Turcă Musulmană ai Libertăţii şi participanţi — n.ii.) să se
din Btniiftnla din Romftnia Drepturilor Omului menţină forma de organi mit figurează, cu scăpări se întreabă : Unde vom pu
zare a cooperativei agri- la numărătoare, 50 de per tea să producem cerealele
soane. Culmea este însă şi cartofii de tare avem
>1 faptul că s-au retras şi nevoie pentru noi şi fa
» Pini la cumpăna lui 22 a presei care să oblige zia f cererile unor foşti coope miliile noastre ? Ni s-a
ratori, acum decedaţi, deşi
decembrie noi aveam drep Paradoxul adevărului ristul, ca martor al timpu spus că, oină acum, s-au
i se cunoaşte bine că re plantat doar 16 ha ea
tul la un singur .adevăr* lui său, să spună adevărul, t tragerea din cooperativa cartofi, altă cantitate de
— cei propagat insistent pi- tot adevărul şi numai ade
» nă la greaţă pe toate cana Cine are un ceas, ştie cît e ceasul. ; « agricolă se poate face sămîntă afiîndu-se încă
» lele fi in toate ziarele, ce Cine are două nu mai ştie niciodată cu certitudine. vărul}. fie să ne rugăm la « numai pe bază de cerere în magazie. Cooperatorii
» LEGILE LUI MURPHY Dumnezeu să ne lumineze « individuală, cu semnătura vor să treacă la semănatul
» semănau între ele ca două mintea şi să ni se reveleze « celui în cauză (?). - Aşa restului terenului, dar in
9 picături de apă. Şi totufi, fi Televiziunea, şi toate LI te părerile şi adevărurile singur adevărul, caz in care « s-a procedat deşi aceştia tenţia lor de bine este
noi cunoşteam adevărul —
9 BERE l Libere să scrie ci parţiale şi apoi să facă me parcă nici n-ar mai fi ne « nu mai au urmaşi în lo boicotată; împotriva hoiă-
9 adevărat, deoarece românul vor, ce ştiu, cum pot şi dia lor, tntrucît nici buge voie de ziarişti. « calitate, cu cererile lui rîrti adunării generale, de
9 — inventiv, citea ştirile, le Mim le cade bine. Necazul tul de timp şi nici cel fi Din dilema aceasta deci « Simion Enăşcoi, Pavel Gîr- unii oameni care nu se
9 întorcea pe dos, ca pe o nostru, al tuturor, este că nanciar nu i-ar permite a- se poate ieşi — revenind la i lovan, Filimon Muntean, prea gîndesc deeît la bi
9 mănuşă, şi adevărul ieşea mi mai ştim „cit e ceasul” 1 ceasta. Murphy — prin constatarea Sînziana Pil, Toraâ Rusu, nele lor, nu şi la al ce
9 la suprafaţă. Eram in situa Fiecare ziar are adevărul Şi atunci, ce face citito « Firu Neag şi Floarea Nă-
9 ţia celui ce posedă un sin său propriu, după culoa rul însetat de adevăr, pier că este bine de fapt să ai « . lăţan Popovic-i In acest lorlalţi locuitori ai sa
• ' gur ceas — şi acela de rea, talenţuî şi nu tn ulti dut tn hăţişul, ştirilor con mai multe ceasuri — dar cd fl caz, se pune întrebarea : tului ce doresc să se bu
» fect —, dar, eunoscindu-l, mul rînd obiectivitatea fi tradictorii, parţiale sau par condiţia ca toate să fie ast 0 De ce oare alţii, fără nici cure şi ei de dreptul la
ştiam totdeauna cit „este (Mar cinstea reporterilor tinice, cum va găsi el lu fel reglate incit să arate ora « o pensie, să aibă în folo
revendică pro
: ceasul'1. După această dată, săi. Dar, in acest caz, cum mina ? exactă. un drept, pentru -morţii sinţă îndelungată atît pă-
prietatea
mînt
situaţia s-a schimbat radi
cît pot munci, în
Nu ne răriiîn deeît două
» cal. Acum avem peste 900 si procedeze sărmanul ce posibilităţi: fie să ne rugăm Ing. GHEORGHE GRUN, * fără de urmaşi 7 De ce ; •spiritul- prevederilor legale
tăţean ? Din păcate, nu poa
ziare (!), in plus Radio-ul te citi ziarele, să adune toa la Guvern să scoală o lege Deva * morţii nu'sînt lăsaţi să se actuale.
« odihnească în pace, alţii
i Ş l f M dorind să' devină stăpinî NICOLAE TIRCOB
