Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_277
P. 1

Cum  se  poate


                                                                                                                                           repara  o





          Cindva  considerată faima   prindem  în  ce  direcţie  se
        ţăranilor  din  toate  locali­  îndreaptă  sectorul  zooteh­                                                                    O femeie ajunsă la vîrsta
        tăţile,  acum  zootehnia  a  a.   nic,  deoarece  unii  oameni                                                                pensionării  'hi  s-a  adresat,
        juns  să  fie  pusă  cu  ade­  —  în  aşteptarea  Legii  fon­                                                                 nedumerită  că,  deşi  vremo
        vărat la..:  pămînt,  care nici   dului  funciar  —  ' vor  pă­                                                               de  peste  25  de  ani  a  făcut
        el  parcă  nu  este  dispus  să   mînt,  dar  nu  şi  animale.                                                                acelaşi  serviciu,  adică  a
        mai  suporte  răutatea  şi  a-   „Scăldindu-se"  în  c e   tul­                                                               colectat   p’ehtra   Î.C.I.t,.:
        titea / capricii  ale  omului.   buri,  cei  ce  au  în  preocu­                                                              lapte  de  Ia  cetăţenii  saltu­
        Un  lucru  este  însă  foarte   pare  soarta  zootehniei,  au                                                                 lui  Sare'au  încheiat  de-a,
        clar:  fără  pămînt  şi  ani­  lăsat  la  periferie  grija  fa­                                                               lungul  anilor' contracte  cu
        male  nu  şe  poate  trăi,  se   ţă  de  acest  sector.  Ca  do­                                                              sus-numita  unitate,  atîmci
        merge  ireversibil  spre  au­  vadă,  raportul  lunar  între                                                                  cîndf ar  fi  dorit  să  benefi­
        todistrugere.   Este  foarte   cheltuielile  numai  pentru                                                                    cieze de  pensionare înainte,
        trist  şi  adevărat  că,  aşa   salarii  şi  veniturile  reali­                                                               de  îrhplihîreă _ vîrstăi  BUţi-
        cum  vedem  şi  prin  inter­  zate  este  de  3 : 1.  Evident,                                                                tă,  în  baza  reglementărilor
        mediul  televiziunii,  nu  ne   în  asemenea  condiţii   nu                                                                   din  anul  trecut,  i  s-a  refu­
        găsim  cadenţa,  ura  multor   este  de  mirare  că  acum,   Mecanicul  Burza  Octavian  şi  ajutorul  său  Iov iţă  Medrca,   dc  la   Depou)   zat  întocmirea  dosarului
        semeni  de-ai  noştri,  dacă   în  iarnă,  soarta  sectorului   C.F.R.  Simeria,  sînt  mereu  la  datorie,  asigurînd  fluenţă  şi  siguranţă  în  trans­  pe  motiv  dă  nu  îndepli­
        pot  fi  numiţi  aşa,  revăr-   zootehnic  al  unităţii ,  este   porturi.                            Foto  FAVEL  LAZA       neşte  condiţiile  cerute  -de
        şîndu-se  cu  înverşunare  in­  incertă,  mai  ales  în  pri­  rtW W V S V S ftW W A V A W W V W M A W A W W w W JV W W /Z A V .W V V -'- .  .  .  .  lege.
        explicabilă  asupra  anima­  vinţa  asigurării  bazei  fu­                                                                      Firesc,  oe-am  adresaţ
        lelor,  cărora  le-au  dat  cu   rajere.  Deşi  au jnai  rămas                                                                întreprinderii *de  Industria­
        seninătate  foc  sau,  în  alte   176  bovine,  din  care  110   Neasemuit  patrimoniu  bibliofil                             lizare  a  Laptelui   pentru
        cazuri,  le  ard  hrana  ce  le   vaci  (de  la  acestea  se  ob­                                                             lămuriri.  Răspunsul  a  fost
        este  necesară  pentru  iarnă.  ţin  şi  se  livrează  zilnic  a-                                                             fără  echivoc:  femeia  în
                                 bia  cite  50—60  1  lapte  la   Din  nou,  Secţia  de  artă   —  Acum,  pentru  prima   evidenţiat  faptul,  că  expo­
          Multe  probleme  şi  sem­                       a  Muzeului  Judeţean   îşi   oară,  după  zeci  de  ani,  am   natele  rămîn  documente  a-   cauză  nu  poate  %'fetteficia
        ne  de  întrebare  se  ridică   două  zile  —  n.n.),  canti-,   răsfaţă  vizitatorii,  prin  in­  avut  posibilitatea  să  orga­  le  istoriei  culturii  noastre.   de  pensie,  deoarece   mai
        şi  în  zootehnia  judeţului   tatea  de  nutreţuri  este  de­  termediul  a  două  expozi­  nizăm  o  astfel  de  expozi­  Din  cărţile  şi  icoanele  pic­  mult . de  15  ani  nu  a  rea­
        nostru,  atît  în  privinţa  a-   parte  de  a  reflecta  o  pre­  ţii  situate  într-una  singu­  ţie,  întrucît  în  trecut  căr­  tate  pe  lemn  ori  pe  sticlă,   lizat  din  activitatea   de
        sigurării  furajelor,  a  stării   ocupare  cit  de  cit  satisfă­  ră,  cu  neasemuite  piese  a-   ţile  religioase  nu-şi  găseau   aflate  în  depozitele "de  la   colectare  a  iapfelui  sala­
        productive   a  animalelor,   cătoare  pentru  strîngerea   le  unui  bogat  patrimoniu   locul  în  expoziţii  pentru   Orăştie  Muzeul  Judeţean,   riul  minim  pe  economie.
        cit  .şi  a  viitorului  acestui   a  tot  ceea  ce  era  posibil.   bibliofil  şi  de  artă,  pe  ca­  marele  public.  Anul  trecut,   Biblioteca  Judeţeană   ori
        sector.  De  o  asemenea  si­  Ca  urmare,  în  depozit  s-au   re  îl  posedă  Hunedoara.   înainte  de  Revoluţie,   la             ION  CI Of LEI
        tuaţie  nu  este  scutită  nici.   adunat  abia  100  tone  fîn,         .  Piatra jCJeâmţ,  s-a  atins  ab­  , ; MINEI,  BODEA
                                 300  tofte  siloz  şi  130  tflflie  -Pentru încep«±r, oe vottQ.
        Cooperativa  Agricolă   din                       feri  la  cartea  veche,  în  ex­  surdul,   etaîîodu-se  cărţi
        Dobra.  Deşi  aici  au  exis­  sfeclă.            poziţie fiind  prezente exem­  religioase,  dar  fără  a  se
                                   Din  succintele  date  pre­
        tat  condiţii   ca  zootehnia   zentate  se  desprinde  faptul   plare  din  toate  centrele  ti­  specifica  titlul,  pentru  sim­  (Confim-oro  în  pog  o,-t-o)  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
        să  nu  decadă  în  aşa  mă­  că  zootehnia  Cooperativei   pografice  medievale  româ­  plul  motiv  că  se  numeau
        sură  încit  să - ajungă   în                     neşti,  aflate la ora actuală în   „Evangheliar",   „Octoih",
        pragul  falimentului,  totuşi   Agricole  din  Dobra  se  a-   fonduri de carte locale, o do­  „Catehism"  etc.  Dictatura
                                 flă  la  răspîntie.  Să  nu  ui­
        în  prezent ■  mcertitudi..ea   tăm  însă  că  adevăraţii  ţă­  vadă  a  circulaţiei  intense   îşi  spunea  atunci  cuvîntul.
        mai  planează  asupra  men­  rani  au  considerat  dintot-   a  cărţii,  a  nevoii  de  carte,   — Expoziţia  se  constituie
        ţinerii  sau  lichidării  sec­  deauna  că  animalele   re­  de  a  ajunge  cît  mai  repe­  intr-un  generos  cadou  a-
        torului  da  creştere  a  ani­  prezintă  fala  oricărei  gos­  de  la  îndemîna  românilor   dus  pujjlicului  cu  prilejul
        malelor                  podării.   Iată  un  conside­  de  pe tot cuprinsul ţării.  A-   sărbătorilor  de  iarnă.   In
          Din  discuţia  purtată  cu   rent  care  credem  că  va  fi   mănunte   despre  valoarea   primul  rînd,  aceasta  cu­  Sptincţi-mi,  doctore,  o  vreo  speranţă  în  ce-1  pri­
        iag.  Lia  Roşea,  şef  de  fer­  repus  în  drepturile  sale  şi   acestei  expoziţii  am  soli.   prinde  însă  documente.  veşte  pe şoţul meu ?
        mă,  şi  d-na  Cornelia  Mun­  la  Dobra.          citat  doamnei  Maria  Ba-   —  într-adevăr,.  dincolo   —  Depinde  ce  speraţi...       •>
        tean,  contabil  şef  al  cq o.                    sarab,  specialist  al" Muzeu­  de  aspectul  religios  al  te­
        oerativei, este  greu  să  des­  nicolAe  tîrcob   lui  Judeţean.           maticii  expoziţiei, _  trebuie
          14. in-Lucea-oraşul lui Puccinî                 acum  se  află  Muzeul  Na­  —  cc  sc  aseamănă  mult
                                                                                   cu  cca  a.  Domului
                                                                                                     din
                                                          ţional  din  Lucea),  trecem
                                                                                   mai  frumoasă  a  construc­
                                                          Bernardini  şi  Orsetti,  n i.
           in  frumoasa  şi  mănoa­  muzeu,  cil  urme  ale  Evu­  pe  lingă  palatele  Cenami,   Pisa  —  este  partea  cea
          sa  regiune 1  a  Toscanei,   lui  Mediu,  dar  şi  ale  Re­  se  spune  cite  ceva  despre   ţiei.
         punctată  de  orăşele  co­  naşterii,   ale  puternicei   bisericile  Sf.  Maria,  Sf.   La  intrare  te  intîmpină
          cheta,  cu  o  puternică  in­  regiuni   manufacturienc,   Francisc,  Sf.  Giusto  şi  Sf.   statuia  ecvestră  din  m:,r-
         dustrie,  dar  şi  cu  miri   dar  şi  ale  marelui  Centru   Petru   Somaldi,   despre   mură  albă  a  Sf.  Martin
         plantaţii  cu  viţă  de  vie   muzical  al  Italiei,  cu  am­  amfiteatrul  roman  din  o-   —-  patronul  oraşului  —,
         şi  cu  o  dezvoltată  bază   prente   ale  prezentului   raş,   despre  alte  monu­  iar  în  interior,  în  centrul
         turistică,   ni  se  propum   turistic  şi  comercial.  mente  de  istorie,  creşti­  capelei,  atrage  .  'Zistibil
         un  scurt  popas  intr-o  lo­  Străbatem   cu  '  pasul   nism  şi  frumuseţe.   Dar   atenţia   un  mic  templu
         calitate,  pe  cît  da  veche  străduţe  înguste,  cu  case   abia  acum,  cînd  scriu  a-   octogonal  împodobit  de
         —  datini  din.  secolul  al   vechi  dar  frumoase,   de   ceste  rînduri  şi  am  răga­  un  crucifix  cu  o  ,veche
         Ill-lea  înainte  de  Cristos   la  etajele  cărora  vecinii   zul  să  privesc  mai  pa  în­  şi  interesantă  legendă.  O
         —,  pe  atît  de frumoasă  şi   îşi  pot  da  mina. din  bal­  delete  în  ghidul  oraşului  scrie  de  alte   picturi,
         de  bogată  în  monumen­                                                 sculpturi, fresce,  mozaicuri
         te.  Este  vorba  de  oraşul                                              dau  măreţie  acestei  bise­
         Lucea  —  locul  de  naşte­       în s e m n ă r i  de  c ă l ă t o r ie   rici.  Să  notăm  cunoscuta
         re  al  unuia   dintre  cei                                               pictură  a  lui  Tintoretto
         mai  de  seamă  compozi­               '  i t a l i a                    —  „Cina  cea  de  taină"
         tori  ai  Italiei  şi  ai  lumii                                         —,  ce  datează  din  anul
         —  Giacomo  Puccinî.     coane  şi  întinde  sforile   Lxtcca,  îmi  dau  seama  cît   1590  şi  căreia  tehnica  lu­
           Intrăm cu oarecare sfia­  pentru   uscatul  rufelor,   de  puţin  am  văzut  din   minii  folosită  de  artist
         lă  în  impunătoarea  for­  privim  vitrinele  şi  galan­  acest  tulburător  spaţiu   îi  conferă  o  neasemuită
         tăreaţă  romană  pe  una   tarele  din  stradă,  sufoca­  italian.       splendoare  şi  originalita­
         din  cele  zece, porţi  săpa­  te  de  mărfuri  de  o  va­  Pe  retină  şi  în  suflet   te,  o  pictură  de  aseihe-
         te  în  zidurile  înalte  de   rietate  impresionantă,  in­  am  înregistrat  totuşi  cit e-   nea  de  marc  valoare,  în-
         apărare,   din  care  două  trăm  în  cîteva  prăvălii,   vă  imagini  şi  amintiri  de   făţişînd-o  pe  Madonă  cu
         —  Sf.  Fecioară  şi  Sf.  Pe­  privim  cu  îneîntare  unele   neuitat.   Mai  întîi  din   pruncul  în  braţe,  pe  tron,
         tru  —  şi-au  păstrat  pînă   construcţii  antice,  cu  tur­  Domul  San  Martino,  si­  între  patru  sfinţi,  lucra­
         astăzi  elementele  origina­  nuri  înalte,  în  vîrful  că­  tuat  în  piaţa  cu  acelaşi   re  aparţinînd  lui  Dome-
         le.  Unde  să  te  îndrepţi   rora   creşteau  pomi  şi   nume  —  locul  cel  mai   nico  Ghirlandaio, un  Crist
         mai  întîi ?   Ce  să  alegi   ■flori,  dină  impresia  unor   sugestiv  şt  mai  armonios   după  înviere  —  sculptu­
         din  cele  20  de  biserici,   grădini  suspendate.   în   din  oraş,  prin  construcţii­  ră în marmură a lui Gi^x-
         18  pieţe,  13  palate,  şase   Piaţa  Napoleon facem  cu­  le  sale  din  epoci  diferite   bologna,  ori  celebrul  sar­
         vile,  nenumărate  grădini,   noştinţă  c»  marele  palat   şi  cu  stiluri  arhitectoni­  cofag  al  Harţei  del  Car-
         parcuri, muzee,  biblioteci,   princiar,  admirăm  apoi   ce  diferite.   Domul  re­  OUMITRU GlIEONEA
         arhive.  Oraşul  însuşi,  in   palatul  Guinigi,  eu  im­  prezintă  o  superbă  operă                —  Steaua  străluceşte,  şi  lumii  vesteşte,  că  viaţa
         ansamblul  său,  este  un  punătorul  său  turn  (unde  de  artă,  a  cărui  faţadă  (Continuare în  pag.' a 2-a)  scumpeşte,
                                                                                                                                   Desen - de -V,  MIJI AILESCU
   1   2   3   4