Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_282

Anul III, nr. 282 MARTI, 15 IANUARIE 1991 n 4 pagini - 3 lei

VEGHE A

Ne-am adunat azi aici In­ Principiul meu a fost şi dă. Cum de pot oamenii
tr-o veghe' a tăeerii, pen­ rămine .fără violenţă", i-a serioşi, cu capul pe umeri
tru a demonstra bunele in­ mai mobilizat Marian Mun­ — dacă sînt intre cei din
tenţii ce ne animă şi că teanu pe demonstranţi. Şi stradă — să Urmeze în­
victoria va fi de partea - la fel li s-a adresat — demnurile la destabilizare
noastră..Aşa li s-a adresat, „fără violenţă* actorul Şte­ şi revoltă, la nemuncă şi
la început, demonstranţilor - fan Radof. Numai că, ne­ insurecţie — cUvinte la
din Piaţa Universităţii — supuşi cum îi ştim, ne­ modă în vocabularul lui
Bucureştii vineri seara — ascultători la £ poruncile Marian Munteanu şi Con­
11 ianuarie â.c. — „marele* conducătorilor cu portavo- stantin Ţicu Dumitrescu —, Odată cu editarea integrală a opere­ Arta sa poetică a atins sublimul, în
lider al studenţilor şi al ceâ, oamenii din stradă, a- să răspundă la acţiuni < ce lor lui Eminescu, a fost pus la Indemîna creaţiile sale s-a realizat fuziunea sufle­
Alianţei Civice, Marian vlnd pregătită din vreme pun în pericol ordinea de cititorilor tirt uriaş şi inestimabil tezaur tului daco-roman cU cultura occidentală,
Munteanu. Cită tăcere a muniţie răngi, bite, pie- drept din ţară, democraţia,
conceput de o minte genială. Parcur- Eminescu fiind primul vestitor al culturii
existat în veghea nevino­ liniştea şi libertatea noas­ gînd cele 18 volume ne convingem că române in lume.
vată a adunăturii din Pia­ tră ? ! avem de-a „face cu tln cugetător funda­ . Pe măsură ce apăreau de sub tipar
ţă s-a văzut imediat în Lipsite de temei legal şi mental, Inconfundabil şi inegalabil, care tomurile operei sale, interesul pentru
lozincile strigate din toţi Cap limpede de raţiune, -noile manifes­ a abordat toate genurile literare, toată Eminescu a crescut enorm. în ciţiva ani
bojocii la adresa Pre­ tări destabilizatoare din problematica existenţei umane, situlndu- s-a dublat numărul limbilor străine ÎB
şedintelui ţării, Guvernului, Capitală, cure le susţin pe se la nivelul celor mai renumiţi cărturari care a fost tradus (circa CO). Cind Geor-
Parlamentului': JOS, jos, cele ale unor grupuri din ai lumii.-' ge Călinescu a sintetizat în expresia
jos... Ne-am adunat azi. tre, sticle incendiare, de­ Timişoara — .nici unele Pentru noi ei este poetul, naţional, .nepereche" geniul lui Emniescu, a spus
aici, dar dumneavoastră aţi spre care liderii lor habar nici altele nef iind repre­ creatorul limbii române moderne, cel mai un adevăr incontestabil. La orice mări­
.hotărît să veniţi şi mîine, n-aveau — s-au dedat la zentative pentru populaţia mare geniu pe care l-a dat pămtntul me ar fi raportat, Emjnescu este inega­
acte de barbarie, molestînd
şi poimiine, în fiecare zi..: cetăţeni nevinovaţi, distru- majoritară a Timişoarei sau românesc. El a formulat adevăruri fun­ labil. Iată citeva exemple:
Fantastică intuiţie a stu­ gînd maşini, spărgînd gea­ a Bucureştiului — nu fac damentale despre popor/ naţiune, inde­ • La vîrsta de 33 ani, Eminescu avea
dentului întîrziat Marian altceva dectt să frîneze pendentă, pace şi război. Este un gin- desăyîrşită opera, pe etnd alţi titani ai I
Munteanu — student mai muri la televiziune, luîn- mersul ţării spre liberali­ ditor modern, care stăpîneşte ştiinţa condeiului la vîrsta respectivă nu-şi seri-1
mult în Piaţa Universităţii du-l la întrebări pe Însuşi zare şi democraţie, drumul economiei politice, a sociologiei, istorio­ seseră Încă operele de căpătîi (vezi Dante |
ministrul de interne. To­
decît la Universitate —- tul în spiritul nonviolenţei spre rîvnita Europă, să grafei, şi-a însuşit ştiinţele pozitive, a —• „Divina comedie*, Shakespeare —< *
eare, Prin' „tăcerea" lui, şi al cumsecădeniei poliţiei accentueze criza morală, descoperit adevăratele sensuri ale lumii -Hamlet“, Goethe —: „Faust"). •- In ex- |
incită fa destabilizare, la noastre, care permit mi­ economică şi socială prin şi vieţii, tainele timpului, spaţiului şi primarea amărăciunii şi revoltei, Emi- .
revoltă, la grevă şi nesupu­ tinguri neautorizate. care trece .. ra, să agrave­ cauzalităţii. Eminescu are înţelepciunea nescu nu are seamăn, iar în ce priveşte ţ
nere în faţa legţlor. Iar Cită credibilitate' pot a- ze inutil lupta pentru pu­ veacurilor, a trăit şi a suferit pe aceeaşi redarea strălucirii materiei îl secondează J
tere, atîta timp cit po­
aliaţii lui au venit în Piaţă , vea oare asemenea indi­ porul , i-a acordat încre­ baricadă cu cei mulţi, le-a cunoscut şi
şi sîmbătă, au venit şi du­ vizi bezmetici care una dere prin vot liber, majo­ cîntat dorurile, 'durerile_şi năzuinţele. 1 • . *•'* L LAZAR I %
minică şi tot la o veghe vorbesc dg pe podiumul de ritar. Nu e bine. Nu ajută Profund naţional, Eminescu este in ------------------------ ---- |
a... tăcerii, aşa cum „a onoare, de ia portavoce, şi la nimic. acelaşi timp 0 stea de primă mărime a %
prevăzut* bulibaşa Alianţei alta fac după ce pleacă ţie Ne bucură că locuitorii poeziei şi cugetării universale. în opera
•Civice. . străzi cu gloata furibun- judeţului n<?«tru sînt înţe- sa se oglindeşte chipul lumii . întregi. {Continuare în pag a 2*o) J
teptî* W văd te. Iiaişte de : •,\ ’ v • , ■' • .. ;7v ■'/.'• 7,-7- ■■% ■
T , — " T " --*■*• treburile IO# dhirrie, d& sr >_____i
dacă nu ne este deloc u.
CONTRAPUNCT şor, dar binele şi uşorul l
ni le asigurăm singuri, la
locurile de muncă şi în Inscripţie in in suflet « n i
propriile familii, nu în
stradă, nu prin greve şi
demonstraţii Nu falsa ve­ bronzul amintirii loc nuntit EMINESCU
ghe a tăcerii şi trimbiţaia
Una dintre caracteris­ publicaţii de specialitate, în van non violenţă ne vor Am învăţa* să privim stelele, să
ticile cele mai greu de se- scriu pagini scăpără­ curăţi sufletele şi ne vor Uri ce simţim o undă de iubire visăni Spaţiul şi Timpul.
suportat ale dictaturilor toare de spirit, de inteli­ vindeca de rău, ci numai trecînd prin noi şi îi cinstim şotia, Am învăţat să ascultăm doina,
e totala lor lipsă de u- genţă- fl ingeniozitate. munca, înţelegerea şi cre­ cei ce ne-am întrupat din România susurul apelor şi foşnetul
rrior. Dictatura priveşte Chidr cind vin din tabă- dinţa, iubirea litere oameni ' frunzelor bătute de vtnturi.
umorul cu suspiciune, sim- ra adversă, chiar cind iţi Şi unitatea. Aceste prin­ şi-avem drept mir prea sfmta ei menire, Am învăţat ce e ţara şi istoria,
ţindu-se mereu vizată contrazic opiniile şi con­ cipii să ne lumineze viaţa. poporul şi Pămîntul.
chiar cind nu e ; cit de­ vingerile, te vezi nevoit noi trecătorii, ce simţim Vecţa Am înţeles ce e dorul şi iubirea,
spre satiri, pur şi simplu să-ţi scoţi pălăria ţi să DUMITRU GIIEONEA acestui Neam blagoslovit ele Fire. păsările, pădurea, copilul
n-o acceptă, aşezind-o sub le recunoşti talentul Şi să creadă-n Viitor şi-n amintire ~ - i şi bătrînul. s
rigorile ailor mai dras­ e minunat că e aşa, aces- un neam ce graiul nu-şi vîndu, nici glia, Am ştiut ce e durerea, tristeţea,
tice sancţiuni., Cîţi -po­ . ta fiind poate semnul cel bucuria şi speranţa.
meni nevinovaţi n-au în- mai evident şi de netă­
fundat puşcăriile comu­ găduit al unei reale U- să-i înălţăm Luceafărului care, An» văzut cu alţi oebi munţii şi
niste doar pentru o vorbă berţăţi de opinie ' şi ex­ ne-a dat rostirea pasării măiastre, Marea, Cerul şi OmuL
de spirit! , $i totuşi, în­ presie. statuie dăltuită-n neuitare Mii de cuvinte ce ne-au înălţat
că din 1945, degi _ încă Partea tristă e că, In pe temelia sufletelor noastre. sufletul, atîtea lucruri ncaflate.
înainte de instaurarea b- ambră oamenilor de spi­ pierdute şi regăsite doar pentru că
i’icială a dictaturii, a în­ rit, dă din coate să iasă — As» impresia eft Avindu-1 viu Sa bronzul amintirii > . a existat pe blîndul pămint al
ceput la noi extraordi­ în faţă şi nilştocarul. Bl mă crezi Ha iiidiot desă- nu vom uita poruncile iubirii. Moldovei t»n om ce se numea
nara înflorire a Umoru­ e străin de spiritul se­ vhşit EMINESCU.
lui politic. Produs, şi nin, detaşat, iOr glumă ' — Eh, nimeni hs e NECULAI CHIRICA ii; INA DELEANU >
pus in circulaţie pe cale îi iese căznită, groasă şi I
orală, bpncul poliţie ne-a vulgară. N-are umor ci deslT irpti »
menţinut moralul de-a doar umoare. O umoare rtm
lungul acestor lugubre neagră, saturată de ve­
decenii, reprezenţind ba­ nin, izvorită din ura ne­ Plătesc dar
lonul de pxigen cqre „ne-a putinţei sau din nepu­
ajutat să supravieţuim tinţa urii. De obicei, aşa-
mizeriei, terorii, şi atmo­ zlşul său umor suferă Tn semn da solidaru nu-! folosesc
sferei toxice produse de de inadecvare, adică se Iflrt* eu colagii de la
limbajul de lemn al pro­ exercită asupra unor su­ xiarul ^«naşterea
pagandei de partid. Pen­ biecte cate unui oru nor­
tru ca azi, după Revolu­ mal nu-i suscită rîsul ci bânâfeanâ", ain Ti> Domnul Amos Crişan, din
ţie, să auzim oameni respectul. Obişnuit cu şoara, publicăm în Deva, cartierul Gojdu, blo­
care regrită dispariţia d- . stejarul din Scorniceşti", xiarul nostru de mîi- cul B 5, ap. 17, ne scrie:
cestui gen de umor. Dar care nu-şi cunoştea ca .Am telefon, numărul
e o eroare. VOci, descătu­ lumea nici iimba, mater­ ne, miercuri, 16 ia-
şate-tn'decem brietrecut, nă, miştocarul găseşte că ouaţie 1991, artico­ 13405. Dar in «zadar îl am
umorul şi satira cunosc o e grozav de- isfeţ dacă lul şi-l plătesc, deoarece mai
spectaculoasă resurecţie Jgce mişto" de faptul că bine de o lună nu-11 pot
iar bancul politie trăieşte Primul-ministrv vorbeş­ „LA ÎNCHEIEREA folosi. N-are ton. De 15
o nouă tinereţe. Atit& te fluent cîteva limbi de
doar : că nu mai circulă circulaţie internaţională. EDIŢIEI"' ori am anunţat personal la
pe cale orală. Dimpotri­ Pentru că Preşedintele e ■cm CA VA TI BAZ6QI W GOLTr LAMPA DC poştă. Mi s-a spus că „este
vă, de nimeni' stingheri­ wn om sociabil şi jovial, PCTROL TUMtGÂ TARC .„ pentru care apariţia defecţiune pe cablu". O fi.
te, stnt răsptndite prin ■ i ' i - ' v
tipar în milioanele de RADU CIOB AN ti ziarului menţionat a Dar la toţi vecinii mei de
exemplare ale unei prese lost supusă susperv ,pe scară şi din bloc tele­
practic de necuprins. Deesen d : AI. RUGESCU foanele funcţionează. Doar -
Apar chiar o puzderie de (Continuare în pag. a 2-a)
al meu nu are ton. Cum
se explică V, '