Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_285
P. 1
UN EVENIMENT GRAV ÎN VIAŢA INTERNAŢIONALĂ
A ÎNCEPUT RĂZBOIUL V
> i r ^ n n r — ■„ n
A n u l III, n r . 2 8 5 V IN E R I, 1 8 IA N U A R IE 1991 4 pagini - 3 lei
Mai zilele trecute nu-
mai ce dă norocul pasta
CAP LIMPEDE CU mine şi găsesc ulei co
mestibil (probabil) ia ma
gazinul de care... depind,
privire la declanşarea operaţiunii»
pentru luna noiembrie o)
desigur, după ce începuse
să mi se facă ruşine (tot
mie şi nu celor în culpă •)
să tot trec şi să întreb
Se dezbate în Parla gitime ni s-au părut în zona cam pe cînd exişţă speran
mentul ţării Legea Fon părerile ţăranilor din ţe să vină uleiul. Dar de
dului Funciar. Inutil să Curtici, care s-âu organi la bun început Surpriză:
mai spunem acum — am zat într-un interesant şi „sticlele goale le vindeţi la
La ora 4,15, Ambasada
La 17 ianuarie 1991, o- împotriva forţelor irakie
făcut-o altădată —, că prosper combinat agro ra 2,00 (ora Bucureştiu- ne şi că forţele america S.U.A. la Bucureşti a pre casă, nU e nevoie de sti
acest extrem de Impor industrial, care le asigură lui). Departamentul de ne au ordin să atace o- zentat ministrului aface cle, uleiul este pream-
tant act normativ a în- o bunăstare pe care n-au balat". Ei, mi-am zis, in
ttrziat mult, creînd de cunoscut-o niciodată. .Noi Stat a informat telefonic biective atît în Irak, cît rilor externe o serie de sfîrşit intrăm şi noi în lu
şi în Kuweit. S-a preci
rută şi nemulţumiri |n nu ştim să vorbim poli pe ambasadorul Români considerente în legătură mea oamenilor civilizaţi,
rlndul slujitorilor pămtn- tică, spunea atit de sim ei la Washington că pre zat că scopul acţiunii este cu iniţierea operaţiunilor pîş-pîş, că de cînd mă de-
tului ţi nu numai al lor. plu dar atit de sincer o şedintele Bush a ordonat aplicarea rezoluţiilor Con de luptă în zona Golfu
Este bine totuşi că legea femeie, Insă pe noi să nu forţelor americane să ini siliului de Securitate al lui. între altele, se pre-
se află bt discuţia celor ne înveţe lucrul la pă- ţieze operaţiuni de luptă O.N.U. şi eliberarea Ku
două camere —■ a Depu mînt dortinn CXmpeanu şi împreună cu aliaţii săi weitului. (Continuare în pag. a 4-a) A pune
taţilor şi Senatului —, deşi Tokaeş, care nu cred că a
merge greu, parlamentarii au dat vreodată cu sa
teme şi cu Guvernul şi trebuie şi cum să ne or Un tablou economic nu tocmai îmbucurător
dînd uneori importanţă pa. Şă ne lase’pe noi să
mai mare disputelor in. spunem cît p&mlnt ne
abia apoi aplecindu-se ganizăm ca să-l lucrăm,
asupra obiectivului funda să scoatem din el cît mai Zilele trecute Direcţia faţă de acelaşi an. lioane lei mobilier din ranja pe mine pranica
mental ai vieţii noastre mult". Judeţeană de Statistică a Comparativ eu propriile lemn, 1,6 milioane mp ţe antiigienică a uleiului văr
la această oră — Legea Iar Un alt ţăran îşi ma încheiat bilanţul activită-' lor programe, întreprinde sături mătase etc. sat.... Uite aşa, pornind' d«
Fondului Funciar. nifesta astfel părerea lui ţii economice cu date ope rile industriale de stat nu Productivitatea muncii la asemenea lucruri mă
Aşa cum era normal, despre conducerea ţării şi rative pe anal 1990, ea în industria de stat s-a-rea runte, nu se poate, să rai
pentru** anumite puncte despre manca peogsr": 'du tftilTtd evenimente, orga lizat în proporţie de 101,2 ne vîrîm în Europa ! N-a
ale acestui act legislativ .Simt şi acum In umeri nizări şi me3rgan*zări, «u la sută faţă de programele fost să fie însă: sticlele,
au fost consultaţi şi unii durerea bătăilor învăţă realizări hi anumite dome Ce fie relevat bilanţul întocmite de unităţi şi murdare cum le
dintre cei care cunosc torului pentru că nu Vro nii, eu poticniri, slagnări activităţii economice 72.4 la sută faţă de ni .ştim de totdeauna, aveau
cel mai bine căile or iam să strig .Trăiască sau chiar regrese in al. velul realizat în anul capace de plastic şi la sim
ganizării şi tainele lu Regele". Nici azi nu tele. Cifrele ne arată că din anul trecut ? 1989. în acest context pla deplasare a sticlelor
crului pe ogor şi în li vreau să strig. Pentru că pe ansamblul industriei este de reţinut că, în con pe tejghea capacele se do
vadă, la vie şi în grădi nu de Rege avem npi azi realizările dn 1990 sînt diţiile cînd numărul mediu | vedeau de prisos, aşezate
“fiind evident de formă şi
na de legume, în grajd nevoie. Şi nici miine saH doar de. 72,6 la sută faţă au realizat o producţie în scriptic al salariaţilor din
şi la pădure. Iar ei, ţă altădată. Ci de linişte, ca de cele din 1989. Din cele valoare de 1297 milioane întreprinderi s-a menţinut nu pentru a închide etanş,
ranii, al căror important să ne putem lucra pă 52 produse industriale Ia îei, aceasta însemnînd un la nivelul din anul ante sticlele. Şi mai departe la
fundul sticlelor cunoscutul
obiect al muncii a fost mîntul, să ne creştem în care realizările se urmă minus de 257,6 milioane rior, producţia a fost cu depozit. Sursa de ulei ?
întotdeauna pămîntul, pace copiii şi nepoţii, să resc statistic, s-au obţinut kWh energie electrică, 675,9 27.4 procente mai mică. Şi Pe unele sticle sînt şi cîte
şi-au spus cu ştiinţă şi ne facem ţara mai fru nivele superioare celor din
discernămînt părerea, au moasă şi mai bogată*. 1989 la 19 produse, iar la mii tone huilă netă, 153,4 dacă mai spunem eă fon două etichete, lipite desi
gur cîş : ulei rafinat din
mii tone laminate, 247,3 dul de timp maxim dispo
propus amendamente in Insă, din păcate, nu 33 realizările s-au situat mii tone ciment, 17,5 mii nibil al muncitorilor s-a lloarea-soarelui şi soia,
teresante şi necesare. Am toţi ţăranii şi cei care le Intre 41,5 — 99,9 la sută mc lemn celuloză, 6,9 mi- GARANTAT 80 ZILE,
descifrat în opţiunile u- coordonează activitatea utilizat în proporţie de provine de la Cărei. Cu
nor ţărani din Maramu. organizată sînt pătrunşi numai 90,5 la sută, tabloul
reş judecata dreaptă a de acelaşi spirit de echi § este cît se poate de clar. toată strădania nu poţi
truditorului pe ogor asu libru şi corectitudine, de Serioase deficienţe s-%u stabili între ce limite se
pra modului de reintra dreptate şi obiectivitate, UM& PS 2! § manifestat şi în domeniul întinde nenorocita perioa
re în posesia pămîntului mai ales în această pe § dă de garanţie !
Logica cea mai elemen
ce i-a aparţinut ori pe rioadă în care se lucrea ZEVEDEI ŞTEF, tară te îndeamnă să-ţi
" I
care ar vrea să-l posede ză Ia elaborarea Legii — Doctore, am urmat sfatul dumneavoastră directorul Direcţiei
şi să-l lucreze după do Fondului Funciar. Ne pentru ca să adorm. Am numărat aseară, în pat, Judeţene de pui problema pe unde, cît
şi de ce a zăbovit uleiul
rinţa si ştiinţa lui. Fi parvin ştiri, în scris şl pînă la 213422... | Statistică de a făcut şi depozit în
rească, legitimă această DUMITRU GHEONEA — Şi pe urmă 1 § perioada în care era aştep
opţiune. tat de consumatori ?
'După cum fireşti şi le (Continuare în pag. a 2-a) — S-a făcut ora să plec la serviciu ! §
(Continuare în pag. a 2-a) Dr. CORNEL STOICA
Aşadar, Golful este în mentariu, războiul este în trupele irakiene că nu se Speranţele noastre, spe să ne-o restituie, în prin ţin. în faţa unor astfel de
flăcări, războiul pentru pe toi, mii de tone de bombe va ajunge la război, că ranţele omenirii au fost cipal, prin livrări de petrol. comandamente naţionale, cit
depsirea cotropitorului şi sînt aruncate din avioane raţiunea va triumfa pînă deşarte. Războiul este un Dumnezeu ştie dacă vom toţii trebuie să punem u-
eliberarea Kuweitului a le americane şi ale aliaţi la urmă. Saddam Hussein fapt împlinit. mai recupera această pier mărul, indiferent de cu
început. Ştirea care ne-a lor asupra obiectivelor mi însă, ros de ambiţii perso Noi, românii, nu ^sîntem dere. loarea politică, de credinţă,
ars răsuflarea, care, ne-a litare irakiene, antiaeriana nale, de grandomanie, de implicaţi direct în conflict. Important acum pentru de vîrstă.
explodat ca o bombă în lui Ilussein şi-a înroşit ţe toţi cetăţenii României Războiul îşi va urma
auz, am recepţionat-o pe vile tunurilor şi, în tot a- VWVAVWWWWWWÎV/AVAVWWWAVWVWWW este unitatea. In toate mo cursul. Va fi mai scurt,
calea undelor încă in noap cest vacarm, nu se mai aud mentele grele ale neamu cum speră mulţi, sau va fi
tea de 16 spre 17 ianua vocile care cereau raţiune, G o lfu l în flâcâri lui nostru, unitatea a fost mai lung. Vor fi pagube
rie. Ea suna, cu aproxima care mai cer raţiune. Dim forţa care ne-a ajutat să incomensurabile, vor fi mii
ţie, cam aşa: „La ora 2 potrivă, comunicatul dat VAV.W.’.V.V.V.VSW/.VM’AVAV.W.VW.W.ViV, depăşim pericolele, să alun şi mii de victime. Indife
GMT, forţa multinaţională de Saddam Hussein, la găm agresorii, să învingem, rent de naţionalitatea ce
din Golf a declanşat ope două ore de Ia declanşa credinţa că el este predes România însă a fost una să rămînem cu identitatea lor care mor, ei sînt mai
raţiunile de eliberare a rea războiului, cînd bom tinat să rezolve probleme dintre ţările care au sus neştirbită pe acest spaţiu întîi oameni. Să sperăm
Kuweitului. Operaţiunile bele explodau peste tot la le Orientului Mijlociu, s-a ţinut rezoluţiile Consiliu românesc. că Dumnezeu ne va ocroti
militare împotriva Irakului Bagdad, vorbea despre o 'opus tuturor încercărilor lui de Securitate. Indirect, Greutăţi am avut destu şi îi va ocroti pe toţi ne
Se desfăşoară conform pla ripostă irakiană dublă. do negocieri şi s-a menţi ţara noastră este afectată le şi fără războiul din Golf. vinovaţii.
nului", Primul comunicat, Aşadar, nu poate fi vor nut pe această poţiţie şi de război. A fost afectată Acum ele se amplifică. Să In ce nc priveşte, în ori
laconic, a fost urmat de ba de încheierea ostilităţi după expirarea, termenului şi în perioada premergă ne sporim eforturile, să ce împrejurare, trebuie să
altele, de o seamă de de lor sau de atenuarea lor. limită de retragere din toare, iar acum şi mâi întărim unitatea, să găsim fim noi înşine, să fim, în
claraţii şi de-o parte şi de ' Noi, omenirea toată, : am Kuweit — 15 ianuarie, sta mult. Se ştie că Irakul ne în noi resursele pentru a primul rînd, români, să
alta. La ora cînd scriem, sperat mereu după ocupa bilit de Consiliul de Secu datora o sumă importantă face ca implicaţiile războiu fim uniţi.
cu inima strînsă, acest co rea Kuweitului de către ritate. în dolari pe care trebuia lui să le simţim cît mai pa- GHEORGHE PAVEL
